Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Dimitrie Bolintineanu catre Ion Ghica despre Dimitrie BOLINTINEANU



22 Mai 1847, Paris

I

Scumpul meu Domn,

Trianon imi comunica ideea intreprinderii sale despre care vei lua mai lamurita intelegere din chiar scrisoarea sa ce o alatur pe Unga aceasta. Ca sa faca un lucru bun insa, nu remine indoiala ca avea trebuintza de concursul barbatilor cu capacitate ce posedam. Asfel se indreapta catre D-ta care te cunoasce si spera ca-i vei primi propositzia.

Eu ma grabesc a-tzi trimite aceasta scrisoare, si chibzuind daca se poate pune in lucrare ceva ce cere el, ai bunatatea a-i raspunde. Cu aceasta ocasie ma recomand amicitzii, ce ai avut totdauna pentru mine si-tzi multzumesc de cite faci pentru primirea si tiparirea poesiilor mele de catre comitet. Afla totdeodata ceva noutatzi dupa aici. Este o sapta-mina de cind gardienii din Bois de Boulogne au condus la cor. de garda o dama romana ce a avut bizara placere sa doarma in bratzele amantului sau pe iarba verde. Barbatul acestii dame s-a adus a doua zi la politzie si dupa ce a aflat cauza, s-a tras nevasta de la inchisoare, cum si pe amantul ei, un roman ca sa nu se bata in duel a fugit nu se scie unde. Popescu o sa dea un concert. Soru-sa ia aer seara pe trotoarul bulevardului foarte regulat pina la 11 ceasuri, dupa cum am auzit insa. Zinidi au pus decoratia la mont. de pietate. Isvoranu a fost chemat la duel de un francez cu care jucase cartzi, si s-a dus la politzie sa-ntrebe daca legile Frantei opresc duelul. Dar ca sa-tzi spui toate cite s-a facut de la Pasce pina acum, ar trebui zece coli.

Complimente lui Alexandrescu, S. Golescu, D-lor Voinescu, Predescu si celor altzi.

N. Balcescu s-a intors din Roma unde a aflat un nou izvor de fapte istorice ale lui Mihai. Se ocupa acum cu istoria lui in parte, si te saluta amicalmente. inchei pentru asta data si astept cu placere o alta ocasie ca sa-tzi scriu. al d-tale sluga, mai mic, sincer amic




Bolintineanu





(Biblioteca Academici, coresp. inv. 80 301)





//

26 Dekem. 1849 Paris Quui Voltaire, hotel Voltaire

Iubite amice,

Comisia insarcinata cu luarea socotelilor nu s-a savirsit inca lucrarile sale. Comitetul nu face inca nimic, din pricina ca nu scie inca daca o sa primesci a face parte din el. De nu vei primi, nici Balcescu nu primesce. Magheru scrise ieri lui N. Golescu, nu sciu in ce chip, dar gindesc ca nici el nu o sa primeasca, fiind indoctrinat de scrisorile lui Eliade si Teii. iti voi seri rezultatul. Eu in locu-ti nu a-si primi a face parte din acest comitet pentru cuvintul, ca nefiind ales cu trimbitza, si fiind singur, poti face mai mult decit daca erai in comitet, si mai ales ca tinta adevarata a acestui comitet pentru a carui alegere am staruit mult, era numai un mijloc ca sa caza locotenenza, si astazi imi pare ca s-a implinit, caci dupa scirile ce am abia sa mai fi remas zece emigrati in partea lui Eliade. Cind o fi sa numim cu tobe si surle un comitet cu conditia ca sa faca ceva, atunci orinduicsc unul; insa si acel unul mai bine poate lucra la umbra decit la lumina unde totdeauna s-ar afla ticalosi sa raporteze lui Stirbei si altora lucrarile lui, apoi socotesc ca foloasele ce ar isvori de aci ar fi prea mici, si trebuie, mai ales acei dintre noi care au merite, sa se pastreze pentru ocasii unde nc-ar aduce mai mari foloase.

Noi schimbaram adunarile in adunari literare ca sa aducem mai multi romani. Alecsandri citi nisce cintece poporane tare gingase in adevar, si se duse ; eu citii o apreciatie asupra poesii. Zisei ca poesiile lui Rosct au oarecare gracie si sunt spirituale, lonescu respunse ca nu le gasesce spirituale. Brutianu vorbi despre poesie, si facu un discurs politic. Apoi ne despartiram, si nici oratorii nu scia ce vorbise, nici auditorii ce ascultase. Tot ce remasese inca, era cintecile cele frumoase ale lui Alecsandri. Aud ca rusii tin bine, si unii se bucura leganati de speranza ca va fi resbel. Mie mi-e teama ca divanul sa nu fie slab ca totdauna si sa ne sacrifice. La resbel nu cred. Rusia vrea sa spaiminte pe turci si sa faca a se recunoasce totodata dreptul de a tine garnizoana in principate, de puterile streine. Cere mult, ameninta, ca sa aiba ceva. Franta si Englitera nu cred sa impinga la resbel si aparitia flotelor lor acolo e numai o comedie politica. Spiritul de onoare, de glorie nu mai domnesce in aste natii ; numai spiritul burgeosii cirmuiesce, si acesta va face chiar cu sacrificiul onoarei si intereselor politice de influenza etc. () Corali, deputat francez ce i-am facut cunoscinza, va re-dija un jurnal numit Lcs Nationalitcs. Am fost chemati la dinsul citiva Romani cum si comte Teleky si ne-am luat legatura a-i da note despre terile noastre, legindu-se insusi a da totdauna cile un articol despre noi. Scopul acestei foi este de a propovedui resbelul si a sprijini nationalitatile apasate.

Scrii lui Balcescu de am putea pune mina pe Ciprian Ro-bert. El umbla sa puie mina pe noi. A cerut ajutor in bani de la romani si de Ia unguri, si se arata foarte doritor a face cunoscinza romanilor. Acum daca vrei ceva ?ioutati despre cauzasii d-aici. Eliade a promis (entre nous soit dit, caci persoana ce mi-a spus m-a rugat sa nu o numesC) sa mijloceasca a-i face turcii pensie 2.000 lei pe luna, cu condizie a suscri un act prin care sa recunoasca pe el, Eliade, cap legitim al emigrazii. Ce miserie!

   

Teulescu, C. Balcescu, Teologii sunt intr-o posizie foarte trista din pricina neaverii. Voinescu inca nu e mai fericit. Ar fi bine sa faceti ceva pentru dinsii prin moldoveni.

Imi scrii ca ai de gind sa faci pe turci a trimite aci citiva tineri sa invete. Ideea este sublima. Cred insa ca nu trebuie sa scapi din vedere pe Teulescu care are si silinza si mijloace daca nu mai multe dar tot asia ca Magheru si altii, si care aici astazi nu poate face nimic din pricina totalii lipse a mijloacelor de viata. Asemenea iti numesc pe Burely. El a luat medalia de la scoala des beaux arts, si acum va lua inca una ; profesorii si camarazii sai il arata ca pe cel mai bun student al scolii acestia, si zice oricarui roman ca Burely va face onoare patrii lui. Catre acestea a ispravit banii sai ce-i avea si de nu va avea un ajutor, va fi silit a pleca in teara. E de prisos a ti-l mai recomanda ca un amic al nostru.



Cit pentru mine, astept sa-mi faci treaba ce mi-ai fagaduit, macar de as fi numit fara nici o retribuzie, numai pentru onoare. As putea, odata acolo, face mult pentru stir-pirea intriganzilor ce au inconjurat pe bietul Calimaky.

Catargiul iti va spune causele pentru care nici un roman, afara de moldoveni, nu a fost invitazi la balul ambasadoruluI) Otoman. R. Russet a facut un respuns la acusatia ce i-a adresat asta vara Eliade, foarte frumos, si in care ii ridica masca cu totul.

Bengescu vine la Paris cu sora Golescului. Iata tot ce pociu a-ti seri deocamdata. La suite cu ceilalta posta.

Salutat iile mele respectuoase M-mei Ghica. Scrisoarea ce mi-a trimis, desi plina de descurajare cind vorbesce de Romania si de romani, mi-a pricinuit o mare bucurie. Daca M-me Ghica nu-mi scria ca Scarlat Filipescu e la Const(anti-nopoL) cind mi-a scris ca un fecior de boier mare ce se afla la Const. a furat nisce lucruri de la un negutator, si daca n-aveam convictia ca esci onest, te-asi fi luat pe tine de hotul acela, caci alt fiu de boier mare nu mai sciam in Constan-tinopol.

Passez moi cette plaisanterie, si primesce de la mine sincerele incredintari de devotament si adevarat prietesug.

Bolintineanu (Biblioteca Academiei, coresp. inv. 80 304)



III

6 fevr. 1850. Paris



Iubite amice,



Am primit scrisoarea ce mi-ai trimis. De la Brussa au venit o hirtie cu mai multe suscripturi cerind a se orin-dui trei membri sefi ai emigratii etc. Eu cred ca toate acestea nu sunt alt decit mijloace de a nu putea face niciodata nimic si a paralisa orice actiune. Asfel mai bine asi voi sa se faca un comitet secret. Aci ar intra chiar din moldoveni, si atunci ar fi lucrul mai putin provincialist cum se pare acum, ba inca si alti romani din alte parti ale Romanii si apoi punind mina pe moldoveni, vom avea si bani pentru comitet, caci numai ei sunt in stare a da bani. Romanii emigrati sunt saraci. Negri o sa vie peste curind la Paris. Poate a se forma acest comitet in trei persoane, si aceste trei sa numeasca pe cine ar voi, si cu bani, sa trimita in urma com. pe citi ar cunoasce buni, in deosebite parti pentru deosebitele lucrari, cum in Transilvania etc. Astfel vom si pune aceasta in lucrare cu cea mai mare tacere si comptez asupra-ti ca o sa primesci. Scrie-mi.

Balcescu se cearta cu R(osettI) si Bratianu pentru comitetele ce se cer sa faca cei de la Brussa. Acesti din urma pretind ca in positia noastra trebuie sa conspiram cu jurnalele. Nu sciu cind o sa dobindim tact si seriozitate. imi scrii despre socotelile comisii ca nu trebuie sa se tipareasca, si imi zici ca o sa-mi trimiti socoteala ce o ai regulat. Nu e pentru asta din urma nici o trebuinta, fiindca in lista data de Russet de citi au avut bani ai Statului, nu intri nici intr-un chip, si toti sciu ca ceea ce ti se trimise la Const(antinopoL) ca leafa, s-au intors Statului prin seefestru ce ti s-a pus pe stare. Asa dar n-ai nici o grija despre un lucru care nu te mai privesce. Iar cit despre tiparit, au remas a nu se mai tipari.



Mes hommages respectueux a M-me Ghica

Sincer amic Bolintineanu

(Biblioteca Academiei, coresp. inv. 80 3C1 80 320)



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.





Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2022 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.