Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Costache NEGRUZZI (1808-1868) despre Costache NEGRUZZI



a scris putin fata de cat a trait, a inceput sa publice tarziu literatura originala si a incetat destul de repede. Cand in 1857 isi aduna opera intr-un volum sub titlul Pacatele tineretelnr, era de mult iesit din contemporaneitate. A avut ambitia sa scrie in toate genurile, sa compuna versuri si teatru. Nu a izbutit decat in proza, in nuvela si in schita, indeosebi in nuvela istorica si in anecdota, in care a ramas pana azi inimitabil.jllexandru Lapusneanul. Reteta, Un poet necunoscut. Pentru ce tiganii nu sunt romani. Fiziologiaprpymti- alului in Iasi, Pacala si Tandala, Istoria unei placinte sunt scrieri celebre sau pe care cititorul le descopera cu uimire, aproape neveniricTu-i sa creada ca au putut sa apara inainte de 1848.



Este interesant ca urmand directiile lui Mihail Kogalniceanu de la Dacia literara - inspiratia din realitatile nationale - Negruzzi apela la categoriile fixate de Balzac pentru diversele sectiuni ale Comediei umane. Astfel, nuvela O alergare de cai era publicata la rubrica Scene contemporane", un articol, Cantece populare a Moldaviei (dupa J. Mainzer, Musique et chantspopulaires de l ItaliE) la rubrica Scene pitoresti din obiceiurile Moldaviei", iar Alexandru Lapusneanu la rubrica Scene istorice din cronicile Moldaviei". Clasificarea e reluata in volumul Pacatele tineretor, in patru cicluri: I. Amintiri din junete {Cum am invatat romaneste, Zoe, O alergare de cai, Au mai patit-o si altii, Toderica dupa Federigo de Prosper MerimeE), II, Fragmente istorice {Aprodul Purice, Alexandru Lapuseanul, Sobieski si romanii, Regele Poloniei si Domnul Moldovei, Cantec vechI), III Neghina si palamida (Poezie si teatrU), IV Negru pe alb {Scrisori la un prieten, l-XXX).






Povestirea lui Ureche este numai putin amplificata de Negruzzi in Alexandru Lapusneanul, plasata in atmosfera epocii, cadentata dramatic in patru capitole prevazute cu cate un motto memorabil, din care primul si ultimul reproduse din cronica textual: Daca voi nu ma vreti, eu va vreau": Ai sa dai sama, doamna!

   "; Capul lui Motoc vrem"; De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu". intocmai ca o drama, naratiunea trece prin momente tragice (uciderea celor 47 de boierI) si comice (reprezentatia de lasitate a vornicului MotoC), tensiunea crescand continuu si culminand cu otravirea finala a eroului. Conflictul se bazeaza pe vointa de autoritate a domnitorului si opozitia boierilor, iar in capitolul al treilea si pe ciocnirea dintre taranime si boierimea spoliatoare simbolizata prin Motoc (Negruzzi imprumuta aici o scena din cronica lui Miron CostiN). Alexandru Lapusneanu este dominat ca Hamlet de setea de razbunare si analogia sub acest raport a nuvelei cu tragedia lui Shakespeare nu-i exagerata. Nuvela lui C. Negruzzi ilustreaza totodata o conceptie politica si contine o pozitie antifeudala limpede, care o situeaza printre operele de caracter militant din perioada prerevolutionara. Considerand pe Alexandru Lapusneanul un vrajmas ireductibil, indreptatit al boierimii, Negruzzi s-a ferit a-i atribui in chip fals sentimente demofile si a evitat schematismul, facand din eroul sau un monarh absolut, care nu tolereaza opozitia boierilor, dar totodata nu o bruta insetata de sange, ci un om cu aparente exterioare calme, un artist al disimularii ca principele lui Machiavelli, un sot delicat si un domnitor cu gustul protocolului, care incearca a da chiar macelului aspectul unei ceremonii spectaculoase (el pune sa se arunce trupurile celor ucisi si asaza capetele taiate in forma unei piramide, ca sa ofere sotiei un leac de frica"). Eroul face parada de cucernicie, merge la biserica si vorbeste in pilde (Lupul paru schimba, iar naravul ba"; Nu toate paserile ce zboara se mananca"; Bate-voi pastorul, si se vor imprastia oile"; Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul").



Arta compozitiei sobre, a anecdotei de bun gust, este insusirea cea mai de seama a scrisorilor" lui Negruzzi. Izbitor clasic, moralist e fondul celor mai bune anecdote ale lui, fie ca este vorba de nuvela Au mai patit-o si altii (cu figura incornoratuluI), fie de parodia voltairiana a unei legende hagiografice, Pentru ce tiganii nu sunt romani. Dar, afara de culoarea locala, Negruzzi cultiva, prin influenta romantismului, mai mult ironia decat satira, luand in chip neasteptat partea victimelor in Un poet necunoscut, Au mai patit-o si altii si chiar in Istoria unei placinte care demonstreaza, in acelasi spirit antifeudal, cat de putin nobili erau in realitate toti pretinsii boieri evghenisti din vremea sa. La fel in Scrisoarea II, unde se da o reteta de prevenire a curiozitatii provincialilor fata de un locuitor al capitalei, asa in Fiziologiaprovintialului unde e ironizat tinutasul care maimutareste moda capitalei si se da drept nepot al tuturor boierilor mari sau var cu toata lumea din clasa de sus. (Negruzzi foloseste aici un gen literar la moda, ilustrat intre altii si de BalzaC). Scriitor de structura clasica, Negruzzi a retinut din folclor in Pacala si Tandala, hristoitie de savoare rabelaisiana, mai ales observatiile morale, concentrate in proverbe si zicale, ale glotasului mancat de stapanire si ciocoi, intr-o libera insiruire paremiologica:



Nu te vari in judecati, in tara orbilor, cel c-un ochi e imparat. Cel mai tare e si mai mare, si dreptul imbla totdeauna cu capul spart. La judecatori, ce intra pe o ureche lese pe alta, caci satulul nu crede celui flamand, si mai buna e o invoiala stramba, decat o judecata dreapta. Sa n-ai a face cu cei mari. Corb la corb nu scoate ochii. Ce iese din mata, soareci prinde, si lupul parul schimba, iar naravul ba.

Nu te-ncrede in ciocoi. Ciocoiul e ca rachita; de ce-1 tai, de ce rasare si din coada de cane, sita de matase nu se mai face"

Poezia lui C. Negruzzi e prozaica in poemuiesic Aprodul Purice si de imitatie sau chicr traducere in lirica (La M.*** dupa sonetul lui Arvers. Melancolia dupa Legouve, Gelozie dupa Millevoye, Marsul lui Dragos dupa o arie din Tancrede de VoltairE). Teatrul e de asemenea de imitatie sau adaptat (Carlanii, Muza de la Burdujani dupa La Sapho de Quimpercorrentin ou ii ne faut pas courir plusieurs lievres a lafois de Theodore Leclerq, Carantina dupa La quarantaine de ScribE).

Teoretician, alaturi de Kogalniceanu, al specificului national (fiescare tara are, zice el, cantecele sale, a caror muzica si poezie sunt potrivite cu firea pamantului sau si caracterul locuitorilor ei"), Negruzzi era in problemele de limba un moderat, adept al traditiei lingvistice sprijinite pe limba poporului si a cartilor vechi, adversar al inovatiilor absurde ale pretinsilor creatori de limba, italienizanti sau latinizanti. Limba lui usor colorata moldoveneste, utilizeaza in mod moderat arhaismul, fara a ocoli neologismele. Desi unele forme suna azi desuet (fiinta surnaturala, opinie stravaganta) in nici un caz nu s-ar putea vorbi la Negruzzi de ciudatenii lexicale sau obscuritati. Prin cele mai bune opere ale sale, Negruzzi e un creator al limbii literare romanesti.

A tradus Mariajudor, Angelo, tiranulPadovei si Balade de V. Hugo, Satire (impreuna cu A. DonicI) din Antioh Cantemir, din d-na de Genlis (Zuma ou la decouverte de quinquinA), Lesage (Crispin, rival de son maitrE), Voltaire (MemnoN), o povestire de Marmontel, un fragment din Memoriile Fannyei HUI de John Cleland, piesa Trente ans ou la vie d unjoueur de Ducange-Dinaux, impresii de voiaj din Dumas, Salul negru de Puskin, Oscar d Alva de Byron, Vicontele de Letorier de Bayard-Dumanoir, Viclesugurile lui Scapin si fragmente din Les femmes savantes de Moliere, Nanine de Voltaire, Melodii irlandeze de Thomas Moore.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.