TIMP DE NEUITAT de PETER NEAGOE (Proza)

 

(fragmenT)

Capitolul I

"«Leaganul poporului nostru este satul», spun romanii, pentru ca sangele proaspat se trage de la sat. invatatorii, avocatii, magistratii, doctorii, oamenii politici, toti se trag de la tara.

Satul nostru este asezat in Transilvania, o regiune inconjurata de Muntii Carpati, arcuiti in forma de secera cu varful infipt spre nord in Cehoslovacia, iar cu coada cufundata spre sud in Iugoslavia.

Era socotit sat mare de vreme ce avea peste cinci sute de case si peste trei mii de suflete. in multe case traiau laolalta in pace si aromonie trei generatii, deoarece generatia mai tanara era legata de cea mai varstnica de o credinta comuna, crestina, si o intelegere pe care poporul o pastra ca o mostenire a veacurilor. «De la inceputul lumii», spun taranii.

Pentru ei nu exista nici o indoiala in legatura cu inceputul lumii. Biblia le-o spune in vorbe cat se poate de simple. Fusese atunci cand Dumnezeu a creat lumea in sase zile, o data cu Adam si Eva. Si in intelepciunea Lui fara de margini, Dumnezeu a spus ca este o lume foarte buna.

«Daca nu locuim in rai, avem cel putin un loc frumos pe pamant si povara noastra este ca povara iui Adam si Eva dupa ce au fost izgoniti din Gradina Raiului pentru ca au muscat din fructul oprit», spuneau batranii.

Oamenii isi castigau painea cu sudoarea fruntii, iar femeile zamisleau copiii la fel ca Eva. Dumnezeu ii spusese Evei, «Dorul tau va fi dupa barbatul tau si el te va stapani», iar femeile din sat tineau la asta.

Cei mai multi erau romani, desi la vremea aceea Transilvania era stapanita de unguri. Dar taranul roman traia pasnic in credinta sa, cu convingerea ferma ca stapanul adevarat era Domnul, stapanirea lui eterna, in timp ce stapanirea grofului vremelnica si trecatoare.

Satul nostru era romanesc; doar Horvath, cizmarul, era ungur, «un spic intr-un snop» cum spuneau taranii, iar Popa Radu il reducea la o jumatate de spic deoarece nevasta lui Hovarth era romanca.

Satul era asezat la ses, inconjurat in buna parte de dealuri joase, dincolo de care se vedea creasta unor dealuri mai inalte, iar dupa ele varfurile albe ale muntilor.

Cele mai multe case si suri aveau acoperis cu paie, unele dintre ele atat de vechi ca incepusera sa creasca pe ele buruieni, si privite de pe varful dealurilor departate aratau ca niste caciuli mitoase. Peretii caselor erau spoiti in alb, dar peretele dinspre, strada avea jos o dunga albastra lata. Si deoarece cele mai multe case aveau numai doua ferestre la strada, aratau de departe ca niste fete varuite cu ochi fara fund «aruncati asupra lumii pe veci», spunea Mos Gherasim, adaugand ca «satul nostru vazut de pe dealuri este o desfatare a ochilor».

Taranii se straduiau sa-si faca viata suportabila cu ajutorul credintei intr-o dreapta judecata de apoi si silindu-se sa-si rezolve problemele acasa, adica in sat, cu ajutorul unor batrani ca Mos Gherasim, iar daca era nevoie, si cu ajutorul notarului.

Tata era notar si pentru ca studiase dreptul era socotit o binefacere pentru sat, mai cu seama ca era devotat satenilor si le stia toate pasurile. Era legat de pamant ca si ei, insa cand mama ii spunea ca in adancul sufletului era si el taran, isi rasucea mustata si pufnea. Apoi spunea: «Oameni ca Mos Gherasim si Andronic, rotarul, ar putea sta in sfatul regelui». Cu aceasta mama era de acord.

Batranul Gerasim nu-mi era mos, dar toata lumea ii spunea asa, iar cei ce-1 cunosteau ziceau ca era «intelept ca sarpele», la care Popa Radu adauga, «dar nu si bland ca porumbelul».

Popa Radu, Mos Gherasim si noi aveam cele mai mari case din sat. Toate trei erau construite din piatra, cu ziduri groase si pivnite mari boltite. Sura si grajdul erau tot din piatra, cu acoperis diri tigla, ca si casele. Cand parintii mei au venit in sat, aveam doi ani. Era intr-o primavara. Randunelele isi faceau cuiburile sub streasina surii. Se repezeau cu zecile la valau, sub el gaseau pamant umed pe care-1 carau in cioc la locul lor de zidarie. Ma uitam la ele din pridvor, unde mama ma aseza pe un tol, si bateam din palme fericit."

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care

Politica de confidentialitate

 

TIMP DE NEUITAT

Opera si activitatea literara PETER NEAGOE

Scrierile si activitatea publicistica a lui PETER NEAGOE

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

TIMP DE NEUITAT

- citeste textul