Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





PROZA LUI ION VINEA despre Ion VINEA



Generatia mea. acum sexagenara, l-a mai apucat pe Ion Vinca. stins in 1964. la 69 de ani. Aparea pe bulevard si la fosta E.S.P.L.A.. cu un caine splendid purtat de lesa. povestind, cand si cand. islorii din viata literara si gazetareasca de altadata. De fapt, vorbea putin (cu noi. cei tinerI) si toata faptura sa delicata, eu comportamentul firesc, ne evoca un print din alte vremi. O ducea - stiam toti - greu. n-avea. prin anii cincizeci, drept sa publice sub semnatura si, cultivat cum era. traducea din cnglc/.a si franceza. Nu era, pentru noi. un secret ca traducerea din Hamlel. purtand semnatura lui Petru Dumitriu, era opera lui Vinca, pe care directorul de atunci al E.S.P.L.A. (nimeni altul decat marele prozatoR) o remunerase regal. Vinea fusese, stiam si asta. in anii treizeci, amantul Hcnricttci Yvonnc Stalil, acum casatorita cu Petru Dumitriu. de care apoi divortase (de fapt. divortul fusese provocat de prozatoR). Si se spunea ca episoade din vestita, chiar de la aparitie. Cronica de familie, ii fusesera povestite de d-na Stalil si Ion Vinca, cele trei personaje personalitati vazandu-sc des. De fapt. dupa rigorile anilor cincizeci, care puneau marc pret pe democratismul interbelic. Vinca n-ar fi trebuit sa aiba parte de neplaceri. Fusese un gazetar democrat, timp de zece ani director la radical-dcmocrata ga/.cla ..Facla". La interdictia ei. in timpul razboiului. Vinea a acceptat, nonsalant, directoratul gazetei Evenimentul zilei", din constelatia Curentului", crezand ca va putea insela, cu superbia-i caracteristica, arcanele cenzurii. N-a putut. Si ceea ce i se reprosa, acum. cran articole favorabile razboiului din rasarit. Pentru a trai. scria reportaj pentru Glasul patriei", umbland prin santiere si am citit, relativ recent, scrisori catre o prietena din strainatate careia ii multumea pentru pachetele trimise. 11 doborasc. apoi. boala care nu iarta si a apucat. in ultima zi de viata, sa vada si sa mangaie singurul sau volum de poezie {Ora fantaniloR), ale caror piese Ic adunasera, cu pietate, regretatii pocii Liviu Calin si Vasilc Nicolcscu.



Ion Vinca (numele adevarat era Eugen iu I. IovanachC) a ramas. in istoria literara, ca un caz special. Cazul unui scriitor risipitor cu sine si opera sa. Poezia, risipita prin reviste, nu si-a adunat-o in volum. O parte din proza {Venin de maI), publicata in presa, a aparut, si ea. postum. in 1971. Romanul amplu, la care a lucrat, Limalecii (in doua volumE), n-a fost publicat in timpul vietii, aparand, in 1965. lovit, acum. de paloarea de care n-ar fi avut parte daca aparea atunci cand l-a scris. Se risipise in publicistica, pentru care avea o neostoita pasiune. Dar si aici. dupa ce scrisese abundent in Rampa" si Noua Revista Romana". in Seara" si Cronica" - gazete din 1914-1915. finantate de cinicul mecena Al. Bogdan-Pitcsti, si la care lucrau prietenii sai. Arghezi si Gala Galaction. - apoi la Omul liber". Adevarul". Dreptatea". Chemarea Vrcmci". incepe sa se plictiseasca. Dl N. Carandino a povestit in memoriile sale ca. pe vremea directoratului lui Vinca la Facla", acesta lipsea cu saptamanile. Cand trecea. intr-un tarziu, pe la redactie, cum unele editoriale sau articole trebuia sa fie scrise de director, dl Carandino il incuia intr-o incapere si nu-l elibera decat cand ii preda articolul. Poet pana in ultima fibra a fapturii sale. Ion Vinca. desi nu si-a adunai poeziile in volum, a fost printre initiatorii lirismului modernist la noi. A colaborat Ia Simbolul" (1912). intemeiata de Tristan Tzara si Marcel lancu. in 1919. la revenirea in tara a lui Marcel lancu trezorierul grupariI), Vinea intemeiaza si conduce revista Contimporanul" (principala revista a avangardismului romanesC) care va aparea. in o suta de numere, pana in 1930. Multe dintre poeziile si prozele sale (poeme in proza) au aparut in aceasta revista. O parte din aceste proze vor alcatui materia volumaselor Descantecul si Flori de lampa (1925) si Paradisul suspinelor (1930). Altele, multe, le-a abandonat in reviste, ncadunandu-lc niciodata in volum. Dupa moartea scriitorului, tarziu. in 1971-1974. s-au gasit doi editori neglijenti pana la vinovatie, Mircca Vaida si Gh. Sprinteroiu. care i-au editat scrierile in cinci volume. Apoi, in 1984. d-na Elena Zaharia Filipas (autoarea. in 1972, a unei monografii VincA) a inceput, la Editura Mincrva, o buna editie critica din opera scriitorului. Editiu a ajuns, acum. tocmai in 1995. la al doilea volum, cuprinzand proza antuma.

Asadar, aici. in accsl al doilea volum de Opere Vinca. aparut in colectia Scriitori romani" a Editurii Mincrva. sunt adunate cele doua volume din 1925 si 1930 si lot ceea ce a ramas in periodicele vremii. Prozele lui Vinca au, au dreptate d-nii Mihai Zamfir si Marian Papahagi. un iremediabil caracter de fragmentar. Chiar Paradisul suspinelor. in care se afla si un mic roman, nu depaseste nota de fragment, de clipa surprinsa instantaneu Sunt, apoi, cele mai multe, poeme in proza (cam cum scria, pe atunci, si Adrian ManiU), azi, pentru mine, greu digerabile sau, daca e sa-mi exprim gandul intreg, efectiv de necitit. Lovinescu a spus, despre aceste proze poematice, ca ar fi o sublimare a epicului. Avea perfecta dreptate. Pentru ca. intr-adevar, nucleul epic, acolo unde exista, c cotropit de stralucitorul invelis poematic. Dar sa nu fiu nedrept. Exista, am mai spus-o, in cele doua volume si schite, nuvele si chiar un roman miniatural in care substanta epica rezista avalansei poematicului. Descantecul e o schita, aparent comuna cu altele din epoca, in care fantasticul incipient confera paginilor un farmec indicibil. Arendasoaica Sultana, vaduva, c inselata de amantul ei, logofatul Anghelache, alearga, noaptea. in camp sa faca farmece pentru a-1 readuce la asternut. in toiul ritualului, care o prinde pana la uitare de sine. apare sluga Toiag, care profita de situatie, si, vrajitoarea, rug de patima si de viata", e posedata cu violenta intr-un tufis. Fantasticul magiei practicate de Sultana capata, in final (observatia o facuse dl Ov. S. CrohmalniceanU) dezlegari realist-telurice. Schitele Treptele somnului, Ratacirea, Stratageme sunt, de fapt, cosmaruri, amintind de obiceiul suprarealistilor de a-si nota, dimineata, imediat ce se trezeau, visele nocturne. in Talionul, tot o schita, "emeia inselata de sot se sinucide dupa imbratisarea amantului, intr-o sordida camera de hotel. Invitatie la tara e o ironica pastisa dupa prozele samanatoriste. O clipa grea, tot - se putea altfel? - o schita, surprinde o situatie de comic sinistru. Un judecator, aflat intr-o statiune balneara, trebuie sa accepte serviciile de barbier ale unui ocnas. Cand acesta i se plimba cu briciul pe beregata, ocnasul ii marturiseste ca 1-a recunoscut drept judele care 1-a condamnat. Alte bucati (ca Dantul pe franghiE) sunt pagini infiorate care descriu un tablou de Marcel Iancu.. Paradisul suspinelor arc, intre coperti, si - in sfarsit, un microroman care a placut si ciufutului Paul Zarifopol si lui Pompiliu Constantinescu. E romanul eroului Darie, care, copil fiind, surprinde amorul dintre tatal sau. Axei, si pedagoga scolii (mama eroului e directoare de scoala). La inceput, eroina, Lia, il ingaduie pe copil in patul ei, lasandu-se mangaiata incat, acum, copilul e gelos pe tatal sau. Axei si Welly isi disputa farmecele Liei, tatal lui Darie scotandu-si concurentul din cursa, demascandu-1 ca autor impostor al unui inventat roman frantuzesc. Darie, pentru a se bucura de nevinovata placere a patului Liei, nu divulga mamei pacatul celor doi amanti, pe care il descopera. Cand mama afla, scandalul e numai intre soti, copilul auzind, infricosat, cearta parintilor. Vinea era insa fixat in fragment. Duetul romanului e intrerupt de pierderea" insemnarilor micului Darie. intr-un alt episod, Darie, acum adolescent, o contempla pe Lia cu mintea ratacita, iesita din casa de sanatate, mereu imbracata ca o doamna dar cu hainele si manusile obosite, dandu-se, ca o prostituata de rand, tuturor care o vor, ea vazand in fiecare pe amantul ei Axei. Dupa multi ani, Darie tanar cu studiile terminate, o descopera pe Lia alaturi de Axei, saracit si aciuit intr-un sat de pescari. Si fiorii primelor trairi, asa-zicand amoroase, nu-i ingaduie lui Darie s-o uite pe Lia si isi intrerupe insemnarile pentru a scapa de amintire. Cele doua nuvele care au intrat in romanul Paradisului suspinelor sunt expresioniste si stranii, dar, negresit, relevabile pentru calitatea lor expresiva si compozitionala. Un lot corpolent de bucati ramase in periodice sunt publicate, intregind structura unui volum negresit substantial.




D-na Elena Zaharia Filipas a alcatuit, cum spuneam, o buna editie. De mentionat ar fi sectiunea de variante, atent decupate, din periodicele timpului. La un prozator in care vietuia, abia strunit, poetul, astfel de semnalari de variante sunt, cred, utile.



Stilisticicnii au in aceste variante ale editiilor critice material imbelsugat care poale fi valorificat excelent. Si c de mirare ca n-au facul-o pana acum, desi variantele - efectiv extraordinare - ale d-lui Gcorge dana la editia Blaga le stau, cam de multisor, la dispozitie. Succinte, dar lamuritoare si. deci, eficiente, sunt comentariile la sectiunea receptarea critica". Sa speram cu totii ca editia critica a operei lui Ion Vinea isi va gasi cadenta normala si ca al treilea volum nu va aparea dupa un alt deceniu.

Mai 1995

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.