Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Ion Luca CARAGIALE



Ion Luca CARAGIALE - poza (imagine) portret Ion Luca CARAGIALE



O scrisoare pierduta



Persoanele
ACTUL 1
ACTUL 2
ACTUL 3
ACTUL 4








O scrisoare pierduta - ACTUL 4 de Ion Luca CARAGIALE








Gradina lui Trahanache, in fund grilaj cu poarta de intrare in mijloc; se vede in fund perspectiva oraselului pe un fundal de dealuri. La dreapta in gradina, pe planul intai si al doilea, intrarea, cu trei trepte de piatra, in casele lui Trahanache. La stanga boschete. Mobile de gradina) Scena I ZOE si TIPATESCU ZOE: Unde e? unde poate sa fie Catavencu? TIPATESCU: Nu stiu: a fugit, a murit, a intrat in pamant (dupa o pauza, apropiindu-se de Zoe) Ei? si pentru ce voiesti sa stii? pentru ce sa te-ngrijesti mai mult acuma? Din contra. Eu parca nu mai am grije Zoe, gandeste-te: de doua zile, oamenii nostri aleg pe Dandanache, pe care-l asteptam din minut in minut,
- am ordine sa-i fac o primire stralucita ZOE: Ei si? TIPATESCU: Ei!
De doua zile va sa zica, strivesc pe Catavencu, si el nu e nicairi. Unde e? pentru ce nu s-arata? are scrisoarea, pentru ce nu o publica? Pentru ce a disparut, nu stiu,
- din ce motive nu publica scrisoarea, nu-mi pasa,
- destul ca nu o publica Si-l crezi tu pe miselul capabil sa nu o publice pentru altceva, decat pentru ca nu poate? ZOE: Ce inima!
ce judecata ai, Fanica? (cu framantare concentrata.) Dar aste doua zile cum am trait eu? Ce strangere continua de inima!
ce frica!
ce tortura!
Fiecare persoana care-mi iese inainte, fiecare figura pe care o vaz, fiecare miscare ce se face in jurul meu imi zdrobeste toata puterea Fanica, ai mila de mine, o zi inca de astfel de chinuri si nu mai pot trai innebunesc (isi ia capul in maini si plange.) TIPATESCU: Nu fi copila, Zoe. Zoe ZOE (plansa): Tu nu intelegi, tu nu simti!
Peste cateva minute se sfarseste alegerea si se proclama deputat al vostru Dandanache; sunt sigura sigura ca in acelasi moment, miselul, care s-a ascuns si ne pandeste din intuneric, o sa-si imprastie publicatia lui infama ca sa-si razbune!
Ei atunci eu? TIPATESCU (scoate polita din buzunar si i-o arata) : Nu poate daca face asta, e pierdut ZOE: Ce-mi pasa!
dupa ce m-o pierde pe mine!
. Fanica!
n-as voi sa ma razbuni, as voi sa ma scapi Prevedeam asta Presimteam c-o sa ajungem aici, cand am vazut scandalul de alaltaieri seara la intrunire Iata culmea nenorocirii: el nu stie ca ai plastografia lui el nu stie ca daca ar veni aici sa primeasca schimbul acestor doua hartii, ar scapa si el si m-ar scapa si pe mine Te-ai bizuit sa joci cu Catavencu si te-ai amagit, si mi-ai jucat onoarea mea, rusinea mea, viata mea, si ai pierdut, pentru ca sau el joaca mai bine ca tine, sau noi avem mai putin noroc decat el (se ineaca de plans.) Ce sa fac? ce sa fac? TIPATESCU: Taci!
vine cineva sterge-te la ochi!
Scena II ACEIASI - TRAHANACHE si AGAMITA DANDANACHE venind din fund TRAHANACHE (foarte politicos): Poftim, poftim, stimabile!
TIPATESCU: Cine sa fie? ZOE: Un strain? TRAHANACHE (coborand): Da-mi voie, Joitico, sa-ti recomand pe d. Agamita Dandanache!
ZOEsi TIPATESCU: Dandanache!
(complimente) TRAHANACHE: Candidatul nostru!
adica ce mai candidat!
alesul nostru. DANDANACHE (vorbeste peltic si sasait): Sarut mana Si domnul ? barbatul dumneei ? TRAHANACHE: Nu, eu sunt barbatul dumneei, dumneei este nevasta mea, cum am avut onoarea sa va recomand DANDANACHE: Si d-voastra? TRAHANACHE: Si eu? barbatul dumneei Eu (serios) Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral si ai putintica rabdare (se cauta in buzunar si scoate o carta de vizita, pe care i-o da lui Dandanache), sunt aicea toate comitetele DANDANACHE (ia carta): Mersi . Si domnul? TRAHANACHE: Domnul Fanica Tipatescu, prefectul nostru, amicul meu si al familiei mele. DANDANACHE (lui Fanica): Imi pare bine, d-le prezident!
(ii da mana. Trahanache trece langa Zoe) TIPATESCU: Si mie, onorabile, nu mai putin Sunt incantat Dar cu ce ocazie pe la noi ? DANDANACHE: Cu ocazia aledzerii, neicusorule, cu ocazia aledzerii; stii, m-a combatut opozitia si colo, si dincolo, si dincolo si ramasesem eu care familia mea de la patuzsopt in Camera ramasesem ma-nteledzi fara coledzi si asa am venit pentru aledzere. ZOE (cu rautate) : Nu trebuia sa va mai deranjati DANDANACHE: Ba inca te deranz, conita mea!
Da stii, nu fatea sa nu fatem macar act de prezenta TRAHANACHE: Se-ntelege!
foarte bine, foarte bine!
trebuie, trebuie. DANDANACHE: Da de deranz destul!
Inchipuieste-ti sa vii pe drum cu birza tinti postii, hodoronc-hodoronc, zdronca-zdronca Stii, m-a zdruntinat!
si clopoteii (gest) imi tiuie urechile stii asa sunt de ametit si de obosit nu-ti fati o idee, conita mea, (catra Trahanache) nu-ti fati o idee, d-le prefect, neicusorule, (catra Tipatescu) nu-ti fati o idee, d-le prezident puicusorule TIPATESCU: Fireste. ZOE: Mai e vorba. DANDANACHE: Adineaori am sosit, era sa trag la otel dar birzarul el stia de te viu, mi-a aratat pe d. prefect. (arata pe Trahanache.) ZOE (incet catra Tipatescu, care rade) : Si inca mai razi, Fanica. TRAHANACHE: Da, ma duceam pe la alegere sa vaz cum mergem Nu-i vorba, de mers, mergem struna dar stii, de obicei, ca un cap ce sunt al partidului, trebuie sa fiu acolo DANDANACHE (strangandu-i mana): Bine ca te-am gasit, neicusorule, mersi. (vorbesc amandoi deoparte.) ZOE (catra Fanica incet): Iata, Fanica, pentru cine mi-am pierdut eu linistea Si spune drept daca nu era mai bun Catavencu!
TIPATESCU (scurt) : E simplu, dar il prefer, cel putin e onest, nu e un misel!
TRAHANACHE (lui Dandanache) : Stimabile, eu te las aci cu amicul Fanica si cu Joitica Eu trebuie sa ma duc la alegere: peste o jumatate de ceas se deschide urna; trebuie sa fiu acolo D-ta n-ai nici o grija, mergem la sigur, la noi opozitie nu incape suntem tari, stimabile tari Nu o sa ai majoritate, stimabile DANDANACHE: Cum se poate? Sa nu te pomenesti cu vreun balotaz? ai? a mai patit-o si altii TRAHANACHE: Adica, ai putintica rabdare, balotaj la noi? zic: nu majoritate, unanimitate o sa ai, stimabile. DANDANACHE: A, asa? (cu siguranta.) Se-nteledze Niti nu se putea altfel TRAHANACHE: Salutare, stimabile, salutare La revedere, Fanica La revedere, Joitico. (iese) Scena III ZOE, TIPATESCU, DANDANACHE DANDANACHE: Cum iti spui, sa nu m-aleg, puicusorule, nu merdzea Eu, familia mea, de la patuzsopt lupta, lupta si da-i, si da-i si lupta si eu ma-nteledzi tocmai acuma sa remai pe dinafara fara coledzi!
si cat p-ati, neicusorule, sa nu m-aleg ZOE: Sa nu te-alegi d-ta, cu meritele d-tale!
era peste putinta TIPATESCU: Peste putinta. DANDANACHE: Ei, uite asa, cu meritele mele, conita, vezi!
era cat p-ati, dar stii, cat p-ati intreaba-ma, neicusorule, sa-ti spui: nu vrea Comitetul tentral si pate; zitea ca nu sunt marcant. Auzi, eu sa nu fiu marcant Am avut noroc, mare noroc am avut. Sa vedeti. Intr-o seara tinevas
- nu spui tine persoana insemnata da becher
- vine si zoaca la mine carti si cand pleaca isi uita pardesiul la mine A doua zi, voi sa-l imbrac gandeam ca-i al meu vaz ca nu-i al meu; il caut prin buzunare si dau peste te te gandesti? TIPATESCU: Peste? DANDANACHE (razand): Peste o scrisorica. AMANDOI: O scrisorica. DANDANACHE: De amor AMANDOI (miscati): O scrisorica de amor? DANDANACHE: O scrisorica de amor catra becherul meu, de la nevasta unui prietin,
- nu spui tine persoana insemnata. ZOE: Ei si? TIPATESCU: Ei? DANDANACHE: Ei, te sa-ti mai spui, puicusorule? Adu o birze, ma, baiete, degraba Ma sui in birze si ma duc la persoana, la becherul,
- nu spui tine
- e persoana insemnata
-: Gaseste-mi, ma-nteledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la "Rasboiul" De colea pana colea gari-mar a trebuit, conita mea, sa tedeze, si tranc!
depesa aiti, neicusorule ZOE (agitata treptat in masura povestirii lui Dandanache): A!
domnule Dandanache, ai facut rau fapta d-tale este sa-mi dai voie sa-ti spui TIPATESCU (incet): Zoe!
(ea urca.) DANDANACHE: Asa e, puicusorule, c-am intors-o cu politica. Aud ? Te era de facut ? Aminteri daca nu-mi dedea in gand asta, nu m-aledzeam si nu merdzea deloc, neicusorule; fa-ti idee!
familia mea de la patuzsopt (coborand catra public) si eu, in toate Camerele, cu toate partidele, ca rumanul impartial si sa remai fara coledzi!
TIPATESCU: Vezi bine!
(muscandu-si buzele) Dar nu ne-ai spus sfarsitul istoriei scrisoarea. ZOE: Da, scrisoarea DANDANACHE: Care scrisoare? TIPATESCU: Scrisoarea becherului DANDANACHE: Care becher? ZOE (nervoasa): Persoana insemnata scrisoarea. de amor arma d-tale politica, cu care te-ai ales TIPATESCU: Scrisoarea pe care voiai s-o publici in "Rasboiul", daca nu DANDANACHE (aducandu-si in sfarsit aminte): A da!
scrisoarea da am priteput ZOE: Ei!
scrisoarea? TIPATESCU: Ce s-a facut? DANDANACHE: O am pusa acasa la pastrare dar stii, la loc sigur ZOE: Nu i-ai inapoiat-o persoanei ? DANDANACHE (cu mirare) : Cum s-o inapoiez? TIPATESCU: Iata te-alegi, el si-a tinut cuvantul ZOE: Trebuie sa i-o dai inapoi DANDANACHE: Cum se poate, conita mea, s-o dau inapoi? S-ar putea sa fac asa prostie? Mai trebuie s-aldata La un caz iar pac!
la "Rasboiul". (coboara.) ZOE (cu dezgust): A!
(trecand pe langa Fanica, incet si cu tonul lui de mai sus) E simplu, dar e un om onest!
(tare, catra Dandanache.) D-le Dandanache, am sa va fac o rugaciune: o sa ramaneti la masa la noi. ma rog sa nu povestiti istoria cu scrisoarea becherului d-voastra TIPATESCU: Stiti, asupra alegatorilor ar face poate rau efect DANDANACHE: Nu spui, neicusorule; dar daca oi uita
- aminteri, am memorie buna dar stii, cum sunt ametit de drum, poate sa uit si sa-ntep
- sa-mi fateti semn. Eu la masa o sa stau ori langa d-ta, ori langa consoarta d-tale TIPATESCU: Care consoarta mea ? DANDANACHE: Doamna. ZOE (aparte): A!
idiot!
TIPATESCU (impacientat): Pardon, d-le Dandanache, doamna e sotia d-lui prezident al Comitetului, domnul care v-a adus aici, (subliniaza silabic) domnul Zaharia Trahanache, doamna Zoe Zaharia Trahanache Eu sunt Stefan Tipatescu, prefectul judetului cu doamna sunt numai prieten DANDANACHE (care a ascultat cu multa atentie): Asa e, bini ziti puicusorule bata-va sanatatea sa va bata pardon stii eu de pe drum (serios) fa-ti idee d-ta: tinti postii, hodoronc-hodoronc, zdronca-zdronca, si clopoteii imi tiuie grozav ZOE (aparte): Trebuie sa-l duc de aici sa se linisteasca putin e ametit rau de tot. TIPATESCU: D-le Dandanache, nu voiti sa va odihniti, sa va linistiti putin DANDANACHE: Ba da, neicusorule dar unde? ZOE: Poftiti cu mine, d-le Dandanache. DANDANACHE (dandu-i bratul si iesind cu ea la dreapta pe scara): Stii, conita mea, sunt asa de ametit stii, trasura si clopoteii stii, imi tiuie grozav grozav imi tiuie (ies.) Scena IV TIPATESCU singur Si-l aleg pe d. Agamita Dandanache!
Iaca pentru cine sacrific de atata vreme linistea mea si a femeii pe care o iubesc. Unde esti, Catavencule, sa te vezi razbunat!
Unde esti, sa-ti cer iertare ca ti-am preferit pe onestul d. Agamita, pe admirabilul, pe sublimul, pe neicusorul, pe puicusorul Dandanache Ce lume!
ce lume!
ce lume!
Scena V TIPATESCU, ZOE, apoi PRISTANDA ZOE (coborand precipitat treptele) : Ai auzit, Fanica? Ai auzit? Onestul tau d. Agamita, care reuseste, care triumfeaza, pastreaza scrisoarea Ce trebuie sa faca onestul Catavencu, care n-a reusit, care-si musca acuma mainile, isi mesteca turbarea si ma ocheste din cine stie ce ascunzatoare? (agitata) A!
mi-e groaza sa ma gandesc. Ce face Catavencu? unde e ascuns sarpele? de unde o sa-si arunce veninul asupra mea!
TIPATESCU: Zoe!
Zoe!
fii barbata ZOE (inecata): Nu mai pot, nu mai pot. Vorbele lui Dandanache mi-au luat toata puterea, mi-au frant inima A!
innebunesc de frica. (isi ascunde obrazul) PRISTANDA (venind repede din stanga) : Coana Joitico!
coana Joitico!
TIPATESCU: Ghita!
ZOE (tresarind) : Ghita Ce e? Spune!
PRISTANDA (oprindu-se) : Coana Joitico, voiam sa ZOE (fierband) : Spune, nu ma chinui!
Ce e? A publicat-o? da-mi-o s-o vaz!
(foarte agitata) da-mi-o, s-o vaz!
TIPATESCU: Zoe!
esti nebuna!
PRISTANDA (aparte) : Curat nebuna!
ZOE: Da, sunt nebuna!
si tie trebuie sa-ti multumesc de asta. PRISTANDA (cautand s-o calmeze) : Nu, coana Joitico, nu e nimica, nu e nimica publicat "Racnetul" nici n-a aparut astazi Dupa ce a fugit Catavencu, dascalimea s-a apucat la cearta, s-au batut, l-au batut pe popa Pripici, si nici vorba sa mai scoata gazeta S-a spart partidul independent s-a spart!
(incet Zoii, trecand spre Tipatescu) Am sa va spun ceva secret, acu numaidecat!
TIPATESCU: Nu spuneam eu!
Dar Catavencu? PRISTANDA: Nu l-am gasit, coane Fanica, parca a intrat in pamant. (batandu-se repede pe frunte ca si cum si-ar aduce aminte de ceva) A!
ce-am uitat!
Sa ma iertati, sarut mana, coane Fanica Ministrul nu, ministrii, toti sapte, va cheama la telegraf numaidecat de-aia va cautam asa de zor TIPATESCU: La telegraf? Ce mai vor de la mine? PRISTANDA: Nu stiu, dar bate telegraful de un ceas, coane Fanica, trebuie sa mergeti. TIPATESCU: A, blestemata politica Zoe!
Zoe, curaj, ma duc ZOE: Du-te. TIPATESCU: Ma-ntorc indata. (ii saruta mana.) Zoe, fii cuminte!
Nu suntem pierduti; n-ai grija; la revedere!
(pleaca prin fund.) ZOE: La revedere!
A!
cum pot sa iubesc pe omul asta!
(cade pe ganduri. Pristanda urmareste pe Tipatescu pana la iesire si se uita dupa el pana se departeaza.) Scena VI ZOE, PRISTANDA PRISTANDA (dupa ce s-a asigurat ca Tipatescu s-a departat, coboara degrab ) : Coana Joitico!
ZOE (tresarind) : Ai!
Ghita!
iar m-ai speriat Ce e? ce vrei? du-te!
lasa-ma-n pace!
PRISTANDA: Sarut mana, coana Joitico, nu va suparati. (foarte cu binisorul) Este cineva, cineva, pe care-l stiti d-voastra bine, asteapta aici ar voi sa va vorbeasca dar numai d-voastra De-aia eu l-am trimis pe conul Fanica la telegraf, pentru ca sa ramaneti d-voastra singura Am mintit nu-i adevarat ca-l cheama ministrii Stiu ca o sa ma ocarasca, o sa ma bata ca l-am trimis la cai verzi pe pareti, dar lasa sa ma ocarasca sa ma bata Nu e mai-marele meu? Nu e stapanul meu, de la care mananc paine eu si unsprece suflete? L-am mintit, dar pentru binele d-voastra, coana Joitico Il primiti? da? ZOE (care a stat pe ganduri si n-a ascultat tirada lui Pristanda) :Pe cine sa primesc ? PRISTANDA: Pe cine
- pe cine? pe d. Nae Catavencu ZOE (sarind din loc): Pe Catavencu? E aici? Unde e, Ghita? Sa vie acu, numaidecat: mergi, adu-l iute. (e in culmea nerabdarii.) PRISTANDA: Ascult!
(merge in fund la stanga si aduce pe Catavencu) Poftim stimabile, poftim. (il introduce si iese repede.) Scena VII ZOE, CATAVENCU ZOE (repezindu-se la el) : D-le Catavencu, ai voit sa ma pierzi pe mine si te-ai pierdut si pe d-ta. La ce-ai fugit, pentru Dumnezeu!
la ce-ai disparut ? Fanica are in mana o polita, ale carei giruri le-ai plastografiat, ca sa ridici cinci mii de lei de la Societate Stii? CATAVENCU: Stiu, madam, ca o are, (dezolat) stiu, dar ce e de facut? ZOE: Om nebun!
ti-ai pierdut mintile? mai intrebi ce e de facut!
Nu stii ? Sa-ti dau polita: scapa-ma, sa te scap!
sa schimbam: da-mi scrisoarea CATAVENCU (dezolat) : Madam!
madam!
peste putinta ZOE: Ce? CATAVENCU: Scrisoarea d-voastra ZOE: Ei? CATAVENCU: N-o mai am!
ZOE: Nu se poate!
CATAVENCU: N-o mai am!
ZOE: Minti!
CATAVENCU: Nu mint; n-o mai am!
ZOE: Nenorocitule!
ce ai facut-o? CATAVENCU: Am pierdut-o!
ZOE (dand un tipat si uitandu-se pierduta in toate partile) : A!
de ce nu pot sa te omor!
CATAVENCU: Omoara-ma, madam, omoara-ma, dar nu e vina mea!
ZOE: Cum ai pierdut-o ? cand ai pierdut-o ? unde ai pierdut-o ? CATAVENCU: In scandalul, in bataia de alaltaieri seara, de la intrunire, cine nu stiu. mi-a smuls palaria din cap scrisoarea o aveam in captuseala palariei ZOE: Care va sa zica, adevarat ai pierdut-o ? CATAVENCU: Da!
ZOE: Mi-ai pierdut scrisoarea si nu stii, nu banuiesti pe unde poate rataci scrisoarea mea? CATAVENCU: Nu. ZOE: Nu? CATAVENCU: Nu ZOE (desperata): A!
esti un om pierdut!
pierdut!
Eu poate ca mai scap caci poate sa mai scap!
dar d-ta (cu putere) d-ta esti pierdut!
Cand te-a arestat Fanica, te-am scapat eu acuma te arestez eu si n-ai sa scapi decat atunci cand mi-oi gasi scrisoarea pentru ca poate sa mai ai noroc s-o gasesc Roaga-te la Dumnezeu s-o gasesc A!
s-a intors jocul, d-le Catavencu incepe sa te paraseasca norocul si sa mai treaca si-n partea noastra A!
esti pierdut!
da, pierdut!
(strigand in fund) Ghita!
Ghita!
CATAVENCU: Doamna, Pentru Dumnezeu!
(se uita-n toate partile) ZOE: Ghita!
(catra Catavencu) Nu te uita pe unde sa scapi Nu mai e scapare: plastografii dovediti nu mai au scapare s-a mantuit Ghita!
Ghita!
(merge strigand in fund si se-ntalneste piept in piept cu Cetateanul turmentat) Scena VIII ACEIASI
- CETATEANUL TURMENTATcu palaria alba a lui Catavencu CETATEANUL (intrand si coborand foarte bine dispus) : Nu e Ghita, eu sunt ZOE: Ce cauti? CATAVENCU (aparte): Palaria mea!
CETATEANUL: Pe d-voastra, coana Joitico!
ZOE: Ce vrei cu mine? CETATEANUL: Ei!
uite si d. Nae. Salutare onorabile!
ZOE (nervoasa) : Ce vrei ? spune ce vrei ? CETATEANUL: Ce vreu eu, bine vreu. Eu am o vorba: o mie de ani pace!
(gest de impacienta din partea femeii) Eu, coana Joitico, am gasit o scrisoare. ZOE: Pe care ai lasat-o sa ti-o fure onorabilul d. Catavencu. CATAVENCU (zdrobit) : Doamna!
CETATEANUL: Las-o aia; am mai gasit una!
. ZOE: Ei, ce-mi pasa!
CETATEANUL: Nu va suparati, coana Joitico, sa vedeti nu v-am spus tot. Eu pana sa nu intru in politica, cum am zice, care va sa zica pana sa nu deviu negustor si apropitar, am fost impartitor la postie ma cunoaste conul Zaharia!
ZOE: Ei!
iesi odata si lasa-ma Ghita!
CETATEANUL: Si d-atunci, care va sa zica, eu dau scrisoarea dupa andresa. Daca nu gasesc andrisantul, scriu pe ea cu plaivaz: "andrisantul necunoscut", ori "nu se afla", ori "mort", care va sa zica fiecare dupa cum devine (Zoe se plimba impacientata in fund) dar daca gasesc andrisantul, i-o dau andrisantului Bunioara acuma Eu am gasit alaltaieri, in invalmaseala de la primarie, o palarie ZOE (coborand) : O palarie? CATAVENCU (aparte) : Mizerabilul CETATEANUL: O palarie, da, asta si astazi tot indesand-o pe capul meu s-o potrivesc
- ca mi-era stramta
- am vrut sa-i scot captuseala s-o mai largesc cand colo in captuseala peste ce dau? ZOE: O scrisoare!
CATAVENCU: O scrisoare!
CETATEANUL: O scrisoare, da, domnule Nae Nu mai mergem pe la o tuica? ZOE (foarte emotionata) : S-o vedem!
CETATEANUL: E de la conul Fanica: andrisantul sunteti d-voastra. ZOE: Da-mi-o, da-mi-o degraba!
CATAVENCU: Sunt in adevar pierdut!
ZOE: Degraba, daca o ai. CETATEANUL: O am, n-am pierdut-o nu m-am mai intalnit (sughite si arata pe Catavencu) cu onorabilul!
(scoate scrisoarea din captuseala palariei si i-o da Zoii) CATAVENCU (aparte): A!
mizerabilul!
ZOE (care a smucit scrisoarea) : A!
CATAVENCU (incet catre Cetateanul turmentat, care a trecut langa el): Nenorocitule!
ti-ai aruncat norocul in garla: te faceam om!
CETATEANUL: Nu puteam andrisantul cu domiciliul cunoscut. (arata pe Zoe) ZOE (care s-a remis de prima emotie) : Domnule, domnule, esti un om onest, esti un om admirabil, fara pereche. Cum te cheama, ma rog? spune-mi recunostinta mea CETATEANUL: Ce trebuie sa mai spui cum ma cheama? ma cunoaste conul Zaharia de la 11 fevruarie!
Iaca un cetatean si eu ZOE: Cum sa-ti multumesc? Ce ceri de la mine? CETATEANUL: Sa-mi spui d-ta, pentru cine votez. Iaca mai e un sfert de ceas si se inchide alegerea Eu Pentru cine votez? CATAVENCU (cu amaraciune) : Pentru d. Agamita Dandanache. ZOE (intorcandu-se spre el cu o privire de dispret si amenintare): Domnule Catavencu!
tot mai poti vorbi ? si inca ironic. A!
esti tare, drept sa-ti spui CETATEANUL: Coana Joitico, adevarat? ZOE: Da, adevarat, pentru d. Agamita Dandanache: da, adevarat; poate ca e singurul adevar pe care d. Catavencu l-a spus in viata d-sale CETATEANUL: Atunci ma duc sa votez (vrea sa plece) dar cum ii zice? ZOE: D-le Catavencu, fii bun, scrie-i, ma rog, votul acestui onest cetatean. (Catavencu sta pe loc) Te rog (ii arata scrisoarea. Catavencu trece la masa, scrie un buletin si i-l da Cetateanului turmentat) Imi dai voie? (ia buletinul) "Agamita Dandanache" Bravo, d-le Catavencu, esti un om de buna-credinta CETATEANUL (luand buletinul) : Ma duc, nu mai e vreme. ZOE (conducandu-l) : Te rog sa crezi, domnule, ca oricand recunostinta mea CETATEANUL (foarte grabit) : Nu mai e vreme se-nchide alegerea. (iese ducand sus biletul) (Zoe l-a condus cu multa amabilitate pana la iesire; se-ntoarce, se opreste in fund, isi deschide corsajul, pune scrisoarea in san, se incheie la loc si coboara incet si tinta spre Catavencu. La fiece pas al Zoii, Catavencu se-ndoaie de incheieturi; cand ea s-a apropiat bine, se opreste tapan inaintea lui; el cade in genuchi) Scena IX ZOE, CATAVENCU CATAVENCU: Iarta-ma, iarta-ma ZOE (razand) : Scoala-te, esti barbat, nu ti-e rusine!
(cu ton aspru) Scoala-te!
CATAVENCU (sculandu-se rusinat) : Iarta-ma ZOE (cu dignitate) : Esti un om rau mi-ai dovedit-o. Eu sunt o femeie buna am sa ti-o dovedesc. Acuma sunt fericita Putin imi pasa daca ai vrut sa-mi faci rau si n-ai putut. Nu ti-a ajutat Dumnezeu, pentru ca esti rau; si pentru ca eu voi sa-mi ajute totdeauna, am sa fiu tot buna ca si pana acuma. CATAVENCU (umilit):Madam!
ZOE: Nu tremura!
Pe parola mea de onoare, esti scapat CATAVENCU: Sarut mainile devotamentul meu ZOE: Cu o conditie: dupa alegere, o sa fie manifestatie publica, d-ta ai s-o conduci. CATAVENCU (repede si supus) : O conduc ZOE: D-ta o sa prezidezi banchetul popular din gradina primariei CATAVENCU (asemenea) : Prezidez ZOE: O sa chefuiesti cu poporul CATAVENCU (acelasi joc) : Chefuiesc ZOE: Si o sa vii aici cu totii, sa saluti, in numele alegatorilor, pe deputatul ales si pe prefect CATAVENCU: Da. ZOE: Ne-am inteles? CATAVENCU: Da. ZOE: Du-te si ia loc in capul mesii; fii zelos, asta nu-i cea din urma Camera!
CATAVENCU: Madam, madam Trahanache, esti un inger ZOE: Multumesc, esti prea galant, dar du-te degraba CATAVENCU: Ma duc, ma duc, si sa vedeti daca nu v-o placea Sarut mainile sarut mainile!
(iese repede zapacit prin fund.) Scena X ZOE singura E adevarat, ori visez? (sade pe un scaun, scoate scrisoarea, o citeste, o saruta) Fanica!
(se scoala razand, o mai citeste, o mai saruta de mai multe ori si iar sade) Fanica!
(plans nervos dupa o pauza, se scoala zambind, se sterge la ochi si rasufla tare) A!
mi-a trecut Fanica!
(suie repede scarile la dreapta si dispare) Scena XI TIPATESCU singur (intra repede din fund)A innebunit Ghita? Ma trimite la telegraf pentru nimica imi face farse ? Ce insemneaza Si Zoe unde e Zoe? (se uita-n toate partile si iese repede in dreapta.) Scena XII TRAHANACHE si DANDANACHE vin din dreapta din gradina, planul al treilea TRAHANACHE: A!
aici la noi, stimabile, a fost lupta crancena, orice s-ar zice s-au petrecut comèdii mari. DANDANACHE: Tati, frate. TRAHANACHE: Infamii!
Inchipuieste-ti d-ta, un caraghios, un misel, ca sa enfluanseze pe Tipatescu pe Fanica de!
pe prefect. (Dandanache da multa atentie, dar pare ca nu pricepe) DANDANACHE: A, da!
asa!
ca nu esti d-ta prefectul. (Se aude din departare entrata unui mars) TRAHANACHE: Or sa-l invrajbeasca cu mine si cu familia mea s-apuca si face o scrisorica de amor ca din partea lui Fanica, prefectul catra Zoitica, nevasta-mea, si-i imiteaza slova baiatului, stii, sa juri, nu altceva Inchipuieste-ti plastografie!
DANDANACHE: Nu ma nebuni, neicusorule!
La mine a fost cazul adevarat!
. (Marsul se apropie, se aud si urale) TRAHANACHE: Cum, cazul adevarat? DANDANACHE: Scrisoarea era a persoanei da becher. TRAHANACHE: Cum becher? DANDANACHE: Adica necasatorit. TRAHANACHE: Cine? DANDANACHE: Nu spui tine,
- persoana insemnata Cand i-am pus pitorul in prag,
- ori coledzi, ori "Rasboiul" ma-nteledzi,
- tranc!
depesa aiti TRAHANACHE: Nu-nteleg. (aparte) E ametit de drum caruta si clopoteii. DANDANACHE (aparte): E slab de tot prefectul, ii spui de doua ori o istorie si tot nu pritepe (In toata scena aceasta si in cea urmatoare, pana la intrarea multimii, se aude marsul si uralele treptat, din ce in ce mai aproape si mai distinct) Scena XIII ACEIASI
- ZOE, TIPATESCU ZOE (coborand intai treptele, urmata de Tipatescu, veseli si fara sa vaza pe cei din scena): Si astfel, cum ai vazut (vazand pe Trahanache si Dandanache, schimba tonul), d-le prefect, furtuna rea trece curand (coborand) D-le Dandanache, intr-un moment, masa e gata DANDANACHE: Tocmai ii spuneam d-lui prefect, si dumnealui imi spunea TIPATESCU: D-lui prefect? DANDANACHE: Da, d-lui prefect!
(arata pe Trahanache, care vorbeste la o parte cu Zoe) ZOE (incet) : Iti place, nene, alesul d-voastra? TRAHANACHE (incet) : Destept dar mi se pare ca e cam siret. DANDANACHE (lui Tipatescu) : Imi spunea istoriile de aiti de la aledzeri, cu scrisoarea, cu plastografia (miscarea Zoii) si eu ii spuneam de cazul meu, ca la mine a fost chiar adevarat cu becherul ZOE (repezindu-se langa el, incet) : D-le Dandanache, mi-ai promis sa nu mai pomenesti de istoria asta DANDANACHE: Eu am promis? (repede) cand am promis? cui am promis ? te am promis ? (aducandu-si deodata aminte.) A!
da!
Nu mai. nu mai. (Uralele s-au apropiat cu desavarsire. Lumea toata intra cu muzica) Scena XIV ACEIASI - FARFURIDI, BRANZOVENESCU, CATAVENCU, CETATEANUL TURMENTAT, GHITA PRISTANDA, IONESCU, POPESCU, ALEGATORI, CETATENI, PUBLIC (Branzovenescu si Farfuridi cu alti alegatori mai spalati, in costume de pretentie provinciala, intra, venind din casa, coborand pe treptele din dreapta; salutari de toate partile. Prin fund, Catavencu, Ghita politaiul, imbracat tivil, Cetateanul turmentat, Ionescu si Popescu intra, conducand manifestatia publica. Cei ce vin prin fund sunt toti ametiti, si mai ales Catavencu si Cetateanul turmentat, care inghite si sughite mereu. Dupa ei vin o multime de cetateni cu ramuri verzi si steaguri, asemenea foarte chefuiti. Toata lumea cu borcane de bautura in maini.
- Din casa, in urma lui Farfuridi, Branzovenescu si a celorlalti alegatori, vin feciorii cu sticle de sampanie.
- Ghita Pristanda, indata ce soseste in scena, face semn muzicei sa taca. Muzica tace. Se impart pahare de sampanie fruntasilor.
- Tipatescu, Zoe, Trahanache, Dandanache sunt in stanga) FARFURIDI (luand un pahar de sampanie) : In sanatatea domnului Agamita Dandanache, alesul nostru!
Sa traiasca!
(urale si muzica. Pristanda tine cu mana tactul uralelor. Toti ciocnesc si beau) DANDANACHE (indemnat de Zoe si Tipatescu, trece in mijloc cu paharul in mana): In sanatatea alegatorilor cari au probat patriotism si mi-au acordat (nu nemereste) asta cum sa zic de!
zi-i pe nume de!
a!
sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt in Camera, si eu ca rumanul impartial, care va sa zica cum am zite in sfarsit sa traiasca!
(urale si ciocniri) TRAHANACHE (catra Catavencu, care a coborat spre el si Tipatescu) : Si asa zi, ai? d-ai nostri, stimabile? bravos!
ma bucur. CATAVENCU: Venerabile neica Zahario!
in imprejurari ca acestea (miscat) micile pasiuni trebuie sa dispara. TRAHANACHE: Ei, aici mi-ai placut!
bravos!
sa traiesti!
CATAVENCU: In sanatatea venerabilului si impartialului nostru prezident, Trahanache!
(urale si ciocniri) (Zoe vede pe Cetateanul turmentat in gramada, ia un pahar si merge de i-l ofera) CETATEANUL: In sanatatea coanii Joitichii!
ca e (sughite) dama buna!
(ciocneste cu ea: ea-i strange mana din toata inima. Urale, ciocniri.) CATAVENCU (lui Tipatescu incet): Sa ma ierti si sa ma iubesti!
(expansiv) pentru ca toti ne iubim tara, toti suntem romani!
. mai mult, sau mai putin onesti!
(Tipatescu rade.) In sanatatea iubitului nostru prefect!
Sa traiasca pentru fericirea judetului nostru!
(urale, ciocniri) TRAHANACHE (luand un pahar si trecand in mijloc foarte vesel): Ei, aveti putintica rabdare!
Nu cunosc prefect eu!
eu n-am prefect!
eu am prietin!
In sanatatea lui Fanica!
Sa traiasca pentru fericirea prietinilor lui!
(saruta pe Fanica, apoi pe Zoe. Fanica saruta mana Zoii.) (Urale. Dandanache intre alegatori, cu Farfuridi si Branzovenescu, le povesteste incet, facand gestul cu clopoteii; la dreapta, in fund, Pristanda, Cetateanul turmentat, muzica si lume. In stanga Zoe, Tipatescu, Trahanache cu alti alegatori. In mijloc Catavencu) CATAVENCU (foarte ametit, impleticindu-se-n limba, dar tot ingrasandu-si silabele) : Fratilor!
(toti se-ntorc si-l asculta) Dupa lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iata visul nostru realizat!
Ce eram acuma catva timp inainte de Crimeea? Am luptat si am progresat: ieri obscuritate, azi lumina!
ieri bigotismul, azi liber-pansismul!
ieri intristarea, azi veselia!
Iata avantajele progresului!
Iata binefacerile unui sistem constitutional!
PRISTANDA: Curat constitutional!
Muzica!
Muzica!
(Muzica ataca marsul cu mult brio. Urale tunatoare. Grupurile se misca. Toata lumea se saruta, gravitand in jurul lui Catavencu si lui Dandanache, care se strang in brate, in mijloc. Dandanache face gestul cu clopoteii. Zoe si Tipatescu contempla de la o parte miscarea. Cortina cade repede asupra tabloului)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.