Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Interpretare de text la prima vedere - I.L Caragiale, In vreme de razboi de Ion Luca CARAGIALE



Ion Luca CARAGIALE In vreme de razboi
Interpretare de text la prima vedere

Afara ploua maruntel, ploaie rece de toamna, si boabele de apa prelingandu-se de pe stresini si picand in clipe ritmate pe fundul unui butoi dogit, lasat gol intr-adins la umezeala, faceau un fel de cantare cu nenumarate si ciudate intelesuri. Leganate de miscarea sunetelor, gandurile omului incepura sa sfaraie iute in cercuri stramte, apoi incet-incet se rotira din ce in ce mai domol, in cercuri din ce in ce mai largi, si tot mai domol, si tot mai larg. Cand cercul unui gand ajunse-n fine asa de larg incat constiintii ii era peste putinta din centru sa-1 mai urmareasca din ce se tot departa omului i se pare c-aude afara un cantec de trambite militari, desigur.

Hangiul asculta mai bine: cantecul straluceste din ce in ce mai tare. Se apropie.

D-l Stavrache iese afara pe prispa carciumii.

E o zi luminoasa de primavara"

(I.L Caragiale, In vreme de razboI) intelegerea textului

a-  Nuvelistica de factura psihologica a scriitorului (abordand cu precadere sfera onirica si a obsesionahiluI) denota certe influente naturaliste, mai ales prin notarea minutioasa a reactiilor pur fiziologice ale personajelor supuse deopotriva unor presiuni interne (factorii ereditari, boli, procese de constiinta) si/sau externe (mediul social, relatiile intrafamiliale, profesiuni etC).

a-  Avar si rapace in acelasi timp, Stavrache vrea cu obstinatie sa stapaneasca si avutia fratelui raspopit si transforma dorinta, mult timp ascunsa si reprimata in suflet, intr-o obsesie permanenta si incontrolabila ca manifestare exterioara.



a-  Prozatorul surprinde, in fragmentul reprodus, mecanismul rupturii planului real de cel al visului agresiv (al halucinatieI) si sciziunea psihologica dintre inconstient si constient, cel dintai functionand independent de cel de-al doilea.

a-  Caragiale descrie exact felul cum se instaleaza mecanismul delirului de perceptie: sti-mulii exteriori (de provenienta exclusiv auditiva) precum zgomotele ploii, sonoritatile ritmice ale picaturilor de apa pe fundul unui butoi dogit", suieraturile vantului sunt receptati de subconstientul care le amplifica si le deturneaza semnificatia adevarata din starea de veghe a eroului.

a-  Pe masura ce somnul lui Stavrache este tot mai profund, proiectiile onirice scapa controlului ratiunii inhibitoare si se dezlantuie ca si cum s-ar petrece in realitate, transforman-du-se in cosmaruri violente ce-1 terorizeaza pe hangiu.

a-  Sunetele ritmate, insa infundate si surde, ale ploii devin stridente si se metamorfozeaza in cantece de trambite" care anunta un convoi de militari; inconstientul lui Stavrache construieste o scena virtuala (nu reala), dar in acord deplin cu o informatie stocata in memoria personajului: fratele sau, Iancu, plecase pe front (ca sa-si stearga urmele de jefuitor si criminaL), inrolandu-se dupa sfatul lui neica" insusi.

a-  La nivel semantic, cititorul este avertizat ca ceea ce se intampla nu apartine sferei realitatii datorita neconcordantei anotimpurilor toamna/primavara la debutul si la finalul secventei narative parcurse.



Identificarea particularitatilor stilistice

a-  Fragmentul epic reprodus imbina naratiunea cu descrierea, avand trasaturi specifice ambelor modalitati de expunere literara.

a-  Enunturile sunt ample, ritmul frazei este domol", ca si cel al constiintei treptat adormite a eroului abandonat vedeniilor sale interioare.

a-  Se impune atentiei frecventa epitetelor (postpuse sau antepuse termenilor regentI), fie ale substantivelor (rece", ritmate", dogit", stramte", luminoasa"), fie ale verbelor (ploua maruntel", leganate [] gandurile [] incepura sa sfaraie iute"); inversiunile in epitetizare atrag accentele semantice si de intonatie asupra lor (nenumarate si ciudate", leganate").




a-  Adancirea progresiva a sinelui personajului dinspre veghe catre somn si dinspre constient spre subconstient, scapand de sub franele controlului lucid al ratiunii, este marcata stilistic prin epitete exprimate prin adjective si adverbe la gradele comparativ de superioritate si superlativ absolut: mai domol", mai largi", asa de larg".

a-  Repetitiile cercuri", incet-incet", mai domol", mai largi", din ce in ce", tot"), tautologiile (domol, largi" adjective, domol, larg [se rotira]" adverbE) si utilizarea unor cuvinte selectate din acelasi camp lexical si semantic (ploua", ploaie", picand", prelingan-du-se") contribuie la instalarea treptata a halucinatiei in cugetul adormit al hangiului.

a-  Cu exceptia epitetului cromatic prin sugerare zi luminoasa , toate imaginile sunt auditive formand un crescendo sonor pana la metafora cantecul straluceste din ce in ce mai tare", care are valente audibile, nu vizuale (cum ar parea la prima vederE); se remarca si onomatopeea cu sens metaforic gandurile incepura sa sfaraie".



Concepte operationale aplicate

a-  Stabiliti etapele necesare impunerii unui fapt insolit in proza fantastica a lui I.L. Caragiale: ambiguitatea incadrarii unei povestiri in registrul real ori supranatural; generarea suflului fantastic; reprezentarea lectorului intr-unui sau mai multe personaje; tentativa esuata de explicare rationala a misterului; impunerea solutiei irationale drept inevitabila. Utilizati si informatiile oferite in glosarul de concepte operationale al lucrarii prezente.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.