Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




PARTICULARITA,TI DE ANALIZA, PSIHOLOGICA, IN CICLUL HALLIPILOR (universul literar) despre Hortensia PAPADAT BENGESCU



Ciclul Hallipilor este alcatuit din patru romane, "Fecioarele despletite", "Concert din muzica de Bach", "Drumul ascuns" si "Radacini" si este numit astfel dupa familia ai carei membri se afla in centrul actiunii, alaturi de care sunt conturati si alti eroi, legati de acestia prin rudenie, prietenie sau interes. Ciclul Hallipilor urmeaza dupa primul ciclu de romane din literatura romana, ciclul Comanestenilor, scris de Duiliu Zamfirescu.

» Viziunea asupra lumii este adesea grotesca, romanele Hortensiei Papadat-Bengescu fiind create prin modalitati narative moderne, in care investigatia psihologica si fiziologica introspecteaza cele mai obscure zone ale constiintei umane si se intregeste cu o incisiva prezentare a mediului social, creand primul roman citadin in literatura romana.

» Temele predilecte se refera la viziunea asupra mediului social, asupra familiei, prin patrunderea in cele mai intime zone ale individualitatii umane;

» Naratiunea este construita prin modalitati moderne:

- evolutia prozei psihologice de la subiectiv la obiectiv, prin imbinarea aspectelor vizibile la suprafata sufletului uman cu procesele obscure din adancimile fiziologice, fapt care 1-a determinat pe Eugen Lovinescu sa defineasca romanul autoarei prin paradoxul "subiectivitatii obiective";

- epicul este aproape inexistent, nu sunt actiuni proprii, ci analize care dezvaluie semnificatiile intamplarilor;

- tehnicile traditionale (descrieri de interioare, diferite straturi socialE) se subordoneaza tehnicilor moderne de analiza psihologica;

- tehnicile analizelor psihologice ale lui Marcel Proust se regasesc in urmarirea amanuntului, in aprofundarea unei reactii sufletesti ori a unui gest, prin multiplicarea senzatiei prin reflexie si se completeaza cu sondarile scriitoarei in cele mai adanci zone ale subconstientului;



- intereseaza nu ceea ce se intampla, ci reactiile sufletesti ale personajelor puse sub lupa, marite de mai multe ori;

- naratorul este observatorul prezent in desfasurarea tuturor evenimentelor, "se manifesta atat naratorul omniscient, cat si personaje-reflector prin care se multiplica perspectivele" (N.ManolescU);

- prezentarea evenimentelor si a personajelor facuta direct de narator alterneaza cu introspectia, analiza psihologica intreprinsa de catre personajul insusi, precum si cu diferite puncte de vedere ale celorlalte personaje asupra aceleiasi situatii;

» Personajele sunt supuse unei adanci analize in zonele obscure ale constiintei si sunt, in general, imbogatitii de data recenta, care isi pun intreaga energie in slujba parvenirii pe scara sociala, pentru a li se uita originea umila si a patrunde in inalta societate.

Snobismul este o atitudine umana, o conduita ce se defineste prin setea de ascensiune pe scara sociala a individului preocupat pana la exces de mimarea conditiei nobiliare, a rafinamentului, a bunului gust, pastrand cu strasnicie aparentele unei etici impecabile. Snobii admira si adopta fara discernamant si prin orice mijloace tot ceea ce este la moda in societatea inalta a vremii, in asa-zisa "lume buna". Snobismul eroilor Hortensiei Papadat-Bengescu, asemanator cu acela manifestat de personajele lui Marcel Proust, este un comportament definitoriu pentru burghezia romaneasca, de origine umila si precara, fara ascendenti aristocratici si cu atat mai dornica de a se integra in societatea mondena cu orice pret, adesea recurgand la genealogii false sau facand compromisuri inadmisibile in plan moral.

Dovada suprema a rafinamentului o constituie cultura muzicala clasica, la moda fiind concertele organizate in saloanele familiilor burgheze de "familie buna", iar participarea in calitate de invitat era o dovada certa ca apartii societatii inalte. De aceea, concertul din muzica de Bach pe care-1 organiza Elena Draganescu devenise cel mai important eveniment monden al anului, aceasta straduindu-se sa aiba muzicieni consacrati, asa cum era compozitorul si dirijorul de talie europeana, Victor Marcian. Toate personajele intra in agitatie si sunt in stare de orice ca sa obtina o invitatie la mult-ravnitul eveniment monden, concertul din muzica de Bach.

Burghezia este prezentata ca o clasa sociala in declin, degradata din punct de vedere fiziologic si moral. Personajele sunt construite prin cateva modalitati de sondare psihologica, specifice Hortensiei Papadat-Bengescu:



- tehnica portretistica este moderna: un personaj este prezentat cu multiple si variate opinii ale altor personaje, ale personajului insusi sau conturat direct de catre autor;

- majoritatea personajelor trec, pe rand, in prim planul atentiei, deci nu exista personaje principale;

- eroii se creioneaza cu o imagine dubla: una exterioara (masca) pentru aparente si alta interioara, adevarata si stratificata in adancime, personajele fiind puse sub lupa;



- existenta personajelor-reflector, din perspectiva carora sunt prezentate o mare parte din intamplari si din eroii literari (de pilda, cititorul afla despre situatia din familia Rim sau despre cauza suferintei Lenorei numai pe masura ce Mini si Nory iau ele mai intai cunostinta de aceste lucrurI): "La domnia sa (H.P.B.-h.m.) lumea si viata stau pe loc, pe cand

* scriitorul isi schimba neincetat unghiul de observatie" (Liviu RebreanU). Personajul-reflector este cel care participa sau numai asista la intamplarile istorisite, fara sa se implice in desfasurarea actiunii, dar comentand faptele pentru cititor. Exprimand, de regula, si punctul de vedere al naratorului-autor, personajul reflector trebuie sa ramana obiectiv, pentru a castiga credibilitate din partea cititorului.

- personaje grotesti, patologice, cu tare biologice, psihice si sociale, cu suferinte fizice si morale, boala este un revelator al starilor de constiinta;

- poreclele personajelor au semnificatii caracteriale ("buna Lina", Lica TrubaduruL);

- factorul ereditar motiveaza caracterul si evolutia personajelor;

- bastardul este personajul bolnav psihic, traumatizat social, care are o placere maladiva in a distruge familia si de a face rau celor apropiati (Sia, Mika-L6);

- ca formule artistice de analiza psihologica, autoarea foloseste monologul interior, care este o forma de exprimare neadresata, precum si fluxul constiintei, care presupune gandirea intima manifestata prin inlantuirea juxtapusa a impresiilor si a gandurilor momentane, a asocierilor mentale, a obsesiilor subconstientului.

» Stilul este anticalofil (impotriva scrisului frumoS), ironic, exact, analitic, autoarea apeland adesea la monolog interior si la fluxul constiintei.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.