Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Virginia Serbanescu - biografie - (opera si scrierile)

 

SERBANESCU Virginia (prenumele la nastere: Virginia Elena), se naste la 10 iun. 1921, Cluj.

Prozatoare, traducatoare si autoare dramatica.

Fiica lui Virgil Serbanescu, general de aviatie, prof. de anatomie patologica, si a Elenei (n. Chivulescu), medic. Primele trei clase primare in particular (incepute la Paris, 1928), ci. a IV-a la Scoala Silvestru din Bucuresti. Liceul la „Scoala Centrala" (Liceul „Maria Brincoveanu), din capitala (193l-l939).

A urmat trei 'ani (1942-l945) la Facultatea de Litere si Filosofie si un an la Drept (exclusa din cauza „originii nesanatoase"). A absolvit Scoala de stenodactilografie „Ion Boia". In 1958 obtine certificatul de traducator din limba franceza de la Institutul de Lingvistica al Acad. din Bucuresti. Din 1947, organizeaza un Cenaclu literar acasa, cu participarea lui Gala Galaction , Alice Voinescu , N. D. Cocea , I. Vinea s. a. Incepind cu 1973, conduce Cenaclul „T. Vianu" din capitala. Colaboreaza la Ramuri, Manuscriplum, Studii de literatura universala, Tribuna Romaniei etc. in 1983 se stabileste in Germania.

Publica, cu pseudonimul Andrei Ozana, in Stindardul, Observator si participa la sedintele Cenaclului „Apozitia" din Miinchen.

Debuteaza in Curentul literar al lui P. Seicaru (1941), cu doua schite (Nunta si Logodna), semnate Doina Rares. Debut editorial cu volum de nuvele istorice La curtile Hirlaului (1977; ca traducatoare din franceza, debutase cu Epopeea lui Ghilgames, in 1966). Autoare a romanului Lunga veghe de la Cozia (1981). in stagiunea 1969/1970 i se joaca pe scena Teatrului National din Iasi drama istorica in patru acte, Dacia Felix. A tradus din F. Baldensperger, J. Chabane, A. Maurois.




Debutul prozatoarei, cu volumul de nuvele istorice La curtile Hirlaului (1977), dovedeste o buna intuitie artistica, un adecvat simt al relatarii unor momente din trecutul nostru istoric. Prima nuvela, cea care da si titlul volumului, reda episoade din perioada domniei glorioase a lui Stefan cel Mare. Atentia prozatoarei cade, cu precadere asupra vietii intime a domnitorului, mai ales asupra legaturii sale cu Maria Rares, „soata majearului Rares". La curtile Hirlaului isi statornicise patimasul domn „cuib de odihna si desfatare". Proza este, in fond, o poveste de dragoste, desfasurata pe fundalul unei epoci istorice convulsionate. La Baia, calugarii catolici, cu „crestetul capului ras si cu raze de par in jur", mormaie rugaciuni in latina, complotind o atragere a domnului moldovean la catolicism. Stefan cel Mare pare ispitit sa accepte propunerea episcopului Andrei, dar intelegerea nu mai poate fi perfectata datorita iminentei navaliri a tatarilor. intimplarile din cea de-a doua nuvela, Iconia, se petrec in Transilvania, in vremea lui Iancu de Hunedoara. Iconia, frumoasa fata a cneazului Moise de la Densus, traieste si ea o tulburatoare poveste de dragoste cu marele domn. Dar Iancu abjura de la credinta ortodoxa a strabunilor, oportunitati politice silindu-l sa ia in casatorie pe Elisabeta Szilagyi. Nuvela Biruit-au invinsii e o descindere imaginara in perioada romana, dupa cum Vilica Doamna prilejuieste o evocare a epocii lui Mihai Viteazul.

Prozatoarea e nu numai o buna cunoscatoare a istoriei, ci si un excelent creator de atmosfera, cu interes pentru un anumit pitoresc. Aceste naratiuni conserva ceva din savoarea romanelor istorice ale lui Mihail Sadoveanu , cu gustul pentru mister si aventura deprins din romanele de gen ale lui Alexandre Dumas. Pasiunea prozatoarei pentru romanul istoric se valorifica din plin in Lunga veghe de la Cozia (1981), o reconstituire a epocii lui Mircea cel Batrin. Plin de dinamism si culoare, romanul are o constructie complexa, cu caracter epopeic. Masiva naratiune nu e lipsita de o dimensiune lirica, descrierea interioarelor si a naturii dovedind sensibilitate pentru pitoresc si culoare. Scris pe baza unei vaste documentari, romanul urmareste episoade din biografia eroului exemplar. Gratie imaginatiei debordante a romancierei, asistam la o fastuoasa reintoarcere a „rotii timpului" istoric. Planul documentar al cartii se intersecteaza ingenios cu cel al inventiei. Dupa modelul romanelor istorice ale lui Sadoveanu , prozatoarea creeaza aici un personaj romantic, cu dimensiuni mitice si simbolice. Personajul de la Cozia are complexitate psihologica, e surprins in lungi solilocvii nocturne, in care Oltul raspunde, ca in basmele traditionale, la dilemele eroului. Tablourile de epoca, descrierile de intrigi, specifice medievalismului romanesc, dovedesc o intelegere personala a istoriei. Un rafinament al limbii dovedeste scriitoarea si in rescrierea in proza a Epopeii lui Ghilgames, act de fina eruditie. S. s-a afirmat si ca o buna traducatoare din limba franceza, ea impamintenind la noi volume de critica literara sau romane. A alcatuit si o antologie din celebra Enciclopedie franceza sau dictionarul rational al stiintelor, artelor si meseriilor (1976).



OPERA:
La curtile Htrlaului, nuvele istorice, Bucuresti, 1977;
Lunga veghe de la Cozia, roman, Bucuresti, . Traduceri: Epopeea lui Ghilgames, in romaneste de ~ si Al. Dima, Bucuresti, 1966 (ed. II, 1969);
Epopeea lui Ghilgames. Repovestire in proza de ~, Bucuresti, 1969;
Fernand Baldensperger, Literatura. Creatie, succes, durata, trad. si note de ~, cuvint introductiv de Al. Dima, Bucuresti, 1974;
* * Enciclopedia franceza sau dictionarul rational al stiintelor, artelor si meseriilor. Texte alese, trad. si note de ~, pref. si tabel cronologic de R Comea, Bucuresti, 1976;
Jacques Chabane, Crinoline si otrava, roman, trad. de ~, Bucuresti, 1979;
Andre" Maurois, Olympio sau Viata lui Victor Hugo, in romaneste de ~, Bucuresti, 1983.


REFERINTE CRITICE:
E. Manu, in Teatrul, nr. 5, 1970;
R. St. Mihail, in Cronica, nr. 16, 1970;
N. Barbu,' in Romania libera, nr. 7922, 1970;
B. Tincu, in Orizont literar, nr. 47, 1976;
N. Antonescu, in Cronica, nr. 43,1976;
V. Dan, in Saptamina culturala a capitalei, nr. 564, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Virginia Serbanescu

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Virginia Serbanescu





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text