STEFANELLI Teodor V. (numele la nastere: teodor Stefaniuc), se naste la 18 aug. 1849, Siret - moare in 23 iul. 1920, Falticeni.
Poet si prozator.
Fiul lui Vasile Stefaniuc, mestesugar si negustor.
A facut scoala primara la Siret, liceul la Cernauti (186l-l869), unde l-a avut coleg in ci. a Ii-a pe Eminescu; studii juridice la Viena (1869-l873). Doctor in drept al Univ. din Viena (1875).
Profeseaza in magistratura si administratie la Cimpulung Moldovenesc, Suceava, Lvov, ajungind inainte de pensionare (1910), consilier aulic la inalta Curte de Casatie si Justitie din Viena. Deputat in dieta Bucovinei din partea Partidului National Roman si participant activ la unirea cu Romania din . A fost membru al Soc. "Romania Juna" din Viena, numarindu-se printre organizatorii Serbarii de la Puma (1871), al "Soc. pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina", al "Arboroasei" si al .Junimii" din Cernauti, al Soc. "Scoala Romana" din Suceava, sub patronajul careia a infiintat "Biblioteca de petrecere si invatatura". Membru corespondent (1898) si membru plin (1910) al Acad. Romane. Debut, 1868, in Foaia Societatii pentru Cultura si Literatura Romana, cu o traduce Alte colab.: Analele Academiei Romane, Arhiva, Aurora romana, Calendariul "Societatii", Convorbiri literare. Gazeta Bucovinei, Junimea literara, Revista politica, Transilvania, Tribuna s. a. Primele lucrari le-a semnat T. St., T. V. Stefaniu, Truta, T. V. St. Cele mai multe scrieri ale lui S. au ramas in periodice. in volum a publicat povestirea prelucrata Loango (1886), lucrarile stiintifice Istoricul luptei pentru drept in tinutul Cimpulungului Moldovenesc (1911) si Documente din vechiul ocol al Cimpulungului Moldovenesc (1915), si Amintiri despre Eminescu (1914).
Opera poetica a lui S., constind din citeva poezii originale, inclusiv imnul Societatii "Arboroasa", pe o melodie de Ciprian Porumbescu, si mai multe traduceri, indeosebi din H. Heine, este modesta. Si lucrarile dramatice, prelucrari ce au servit in epoca manifestarilor de diletanti, si-au epuizat interesul. In schimb, proza, reprezentata de povesti, snoave, povestiri, evocari memorialistice, alcatuieste un compartiment mai bogat si superior valoric al operei lui S.
Prin tematica, formula literara, valorificarea experientei folclorice si a graiului popular, ea se inscrie in cunoscutul curent al "realismului popular", aducind replica bucovineana, mai palida, la varianta moldoveneasca a acestuia, reprezentata de Creanga , sau la cea transilvaneana ilustrata de prietenul sau de la Viena
Ioan Slavici . Comoara lui Pintea, cu un minim de elemente apartinind fabulosului popular, promoveaza ideea ca "nu face averea pe om fericit, ci sanatatea, munca, voia buna si multamirea". Experienta snoavei este valorificata in povestirile umoristice cu tendinta anticlericala (Rabdarea-i din rai). Proza lui S. se alimenteaza indeosebi din resursele memoriei, lasind prea putin loc fictiunii. In mai multe scrieri sint evocate tipuri umane si aspecte ale naturii din muntii Bucovinei. Reminiscentele din viata studenteasca (Un patron in Viena, Amintiri despre Axenle Sever s. a.) se impun atentiei prin verva, umor si vioiciunea dialogului. Dar S. este cunoscut mai ales prin Amintiri despre Eminescu (1914). Scrise la indemnul altora, dar si din dorinta de a contribui "macar cit de putin la mai deplina cunostinta a individualitatii marelui nostru poet". Amintirile au in primul rind o deosebita valoare documentara. S. evoca acele perioade din viata poetului cind a trait in preajma sa, la Cernauti si la Viena, recurgind, pentru o cit mai scrupuloasa redare a adevarului, la insemnari si documente diverse. Se remarca grija de a integra personalitatea eminesciana mediului in care s-a format si de a o lumina din unghiuri diferite, reliefindu-se trasaturi fizice si temperamentale, exceptionala dotare intelectuala, largul orizont cultural, patriotismul ardent, dragostea fata de teatru etc. Unanim apreciate si puse la contributie pentru informatiile inedite si adevarul lor, Amintiri despre Eminescu se remarca si prin calitatea relatarii: concizie, caldura tonului, umor.
OPERA:
Istoricul luptei pentru drept in tinutul Cimpulungului Moldovenesc, Bucuresti, 1911;
Amintiri despre Eminescu, Bucuresti, 1914 (ed. II, Iasi, 1983);
Documente din vechiul ocol al Cimpulungului Moldovenesc, Bucuresti, . Traduceri: Hoffmann Franz, Loango. Povestire prelucrata de ~, Suceava, 1886. |
REFERINTE CRITICE:
Const. Loghin, Istoria literaturii romane din Bucovina 1775-l918, 1926;
E. Lovinescu, Critice, V, 1928;
N. Iorga, Oameni cari au fost, III, 1936;
G. Jucan, Cimpulung Moldovenesc. Pagini culturale, 1979;
I. Slavici, Opere, X, 1981;
P. Tugui, Teodor V. Stefanelli si alti colegi bucovineni ai lui Mihai Eminescu. Date biografice si 3 Anexe^1983 (multigrafiat);
C. Coroiu, Dialog in actualitate, .
|
