Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Magda ISANOS - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 17 apr. 1916, Iasi - m. 17 nov. 1944, Bucuresti.

Poeta

Fiica lui Mihail Isanos si a Eli-sabetei (n. Balan), medici la spitalul din Costingeni. Liceul Eparhial din Chisinau. Urmeaza, din 1934, cursurile Facultatii de Drept a Univ. din Iasi. Dupa absolvire, profeseaza, pentru scurt timp, ca avocat in acelasi oras. Casatorita cu Eusebiu Camilar. A frecventat cercuri studentesti democratice. Debut in 1932 in rev. Licurici. A colaborat la insemnari iesene, lasul, Jurnalul literar, Viata Romaneasca etc. Moare la numai 28 de ani, dupa o lunga perioada de boala si de asteptare a sfarsitului. In revenirea obsedanta asupra temei mortii, versurile grave, muzicale (Poezii, 1943) oscileaza intre deznadejde si euforie. Premiul de debut al Editurii Fundatiei Regale pentru Literatura si Arta pentru drama in patru acte Focurile (1945, in colab. cu E. Camilar).

Intensitatea lirismului puternic interiorizat al Magdei ISANOS este caracteristica unei structuri complexe, care refuza superficialitatea si solutiile simple: miscarea interioara a poemelor e o oscilatie intre bucurie, euforie vitalista si fiorul nelinistitor sau chiar strigatul de disperare produs de (re)descoperirea mortii; echilibrul e intotdeauna fragil. Astfel, euforia e subminata de o abia simtita anxietate, iar patetismul gesturilor consacrate ca tragice e corectat prin revenirea la speranta. Un simt artistic rafinat determina evitarea cliseului, a unilateralizarii. Poezia Magdei ISANOS nu-si dezvaluie usor, de sub aparenta de mare simplitate, calitatile si tehnicile care ii dau profunzime. S-a vorbit mult despre sensibilitate, sinceritate a trairii, simt al nuantei. Versul alb si liber, cu sonoritati clare, repetitiile foarte frecvente si in forme variate, modalitatile directe ale adresarii, ale dialogului, apoi chiar rima saraca, monotona, foarte des realizata prin verbe la imperfect, producand un efect neasteptat, obsedant -ilustreaza un stil direct, bine stapanit, concentrat si echilibrat. Adecvarea lui la temele majore ale vietii si mortii, care formeaza aproape in exclusivitate materia volumelor poetei, e incontestabila. Studiile critice au urmarit insa mai mult sistemul conceptual si simbolic, solutia problemei existentiale, considerate in relatie cu biografia, si mai putin aspectul concret al poeziei, redus in general la o formula a transparentei expresive. Structura volumelor - unul singur antum, celelalte constituite din diferite serii de postume -, ca si perioada extrem de scurta de creatie nu permit siguranta determinarilor cronologice si evolutive. Trecerea de la euforie la litanie, la umanitarism si uitare de sine - si apoi la o sinteza finala, la filosofia acceptarii blande a destinului -nu reprezinta o evolutie lineara; de fapt, aproape toate etapele coexista in fiecare moment si nici una nu apare in stare pura. In Poezii (1943), un sentiment solemn al existentei amplifica gesturile si senzatiile, esentializand atitudinea lirica; in confesiune sau in oda, intimismul este foarte redus, gravitatea e nuantata de scepticism si melancolie. Existenta este pusa sub semnul cultului solar; simbolurile luminii, ale diminetilor clare, ale vegetatiei exuberante, ale linistii si plinatatii amiezii sunt manifestari ale senzualitatii, ale preferintei pentru concret; limitele acestei senzorialitati sunt transgresate prin atitudinea meditativa, prin sentimentul elegiac al trecerii timpului si al omniprezentei mortii. in ciclul Spital, tonul e mai sumbru. O mitologie personala - aparitii, zeitati, forte magice - se constituie din elemente crestine si de basm autohton. Lumea reala si cea imaginara coexista -ca vis, halucinatie sau simpla alegorie. Se simt ecouri din Blaga si din Arghezi in panteismul si animismul poemelor, in opozitia fundamentala viata/moarte, lumina / intuneric, dar similitudinile, care tin mai mult de tematica si de structura lirica, nu sunt rezultatele unor simple preluari. Tara luminii (1946) reia motivele primului volum: copacul, insula, amintirea, opozitia dintre viata si moarte, inmultind poeziile in care moartea e prilej de exultare, de reintegrare intr-un univers al formelor germinative. Antropomorfismul general, naturismul, corespondenta dintre uman si vegetal si ritu-alizarea atitudinilor si a gesturilor au ceva arhaic, elementar. Moartea e anticipata de somn si uitare, o stare de transa cu departata sorginte eminesciana. Filonul folcloric este evident in constituirea viziunii integrative a mortii sau in aparitia divinitatilor campenesti: Uriesul, ielele, zanele etc. Poeziile erotice sunt destul de putine, rolul umanului fiind redus in relatia elementara cu substanta vitala a universului natural si cu moartea. O puternica tensiune e datorata conflictului dintre moarte si constiinta care se lupta s-o faca acceptabila; scenariul multor poeme ilustreaza o evolutie interioara, marcata de un monolg sau un dialog in care o serie de voci indeplinesc oficiul de a chema, a intreba, a alina; orchestrarea subtila a temei confera poemelor o surprinzatoare rotunjime. in Cantarea muntilor (1945), primul dintre volumele postume, ISANOS isi asuma rolul de poet-profet. Schimbarea" tematica e vizibila, in indreptarea catre umanitate, probleme sociale; cea stilistica ii raspunde printr-o anumita saracire a imagisticii, printr-o simplificare nedorita a poemelor.




OPERA

Poezii, Iasi, 1943; Cantarea muntilor, poeme, cu o prezentare de M. Beniuc, Bucuresti, 1945; Focurile, drama in patru acte (in colab. cu E. Camilar), Bucuresti, 1945; Tara luminii, versuri, Bucuresti, 1946; Poezii, culegere cu o prezentare de C. Baltazar, Bucuresti, 1947; Versuri, cu un cuvant inainte de Veronica Porumbacu, Bucuresti, 1955; Versuri, ed. ingrijita si prefata de M. Bucur, Bucuresti, 1964; Poezii, antologie, postfata si bibliografie de Magda Ursache, Bucuresti, 1974; Cantarea muntilor, ed. si tabel cronologic de Margareta Husar, pref. de C. Ciopraga, Bucuresti, 1988; Poezii I Poesies, trad. de Elisabeta Isanos, Bucuresti, 1996. Traduceri: L. Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, trad. de ~ si E. Camilar, Bucuresti, 1945.

REFERINTE CRITICE



vg">Pompiliu Constantinescu, Scrieri alese, 1957; V. Felea, Dialoguri despre poezie, 1965; Studii de poetica si stilistica, 1966; Al. Piru, Panorama ; N. Manolescu, Metamorfozele; Magda Isanos. Biobibliografie, 1974; H. Badescu, Magda Isanos. Drumul spre Eleusis, 1975; Alex. Stefanescu, Jurnal de critic, 1980; ISANOS Niculescu, in Teatru, nr. 12, 1984; Al. Horia, in Luceafarul, nr. 47, 1986; ISANOS D. Balan, Repere critice, 1988; G. Ivascu, Confruntari literare, III, 1988. ; Tatiana Radulescu, in Viata Romaneasca, nr. 5-6, 1997.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Magda ISANOS

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Magda ISANOS





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text