Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Luigi Pulci - biografie - (opera si scrierile)

 

(1432-l484)

prieten apropiat al lui Lorenzo de Medici
Cunoscut sub titlul de MORGANTE MAGGIORE, "mai mare", pentru ca s-a publicat initial in 23 de canturi (1482) si doar un an mai tarziu intr-un numar marit de canturi, 28 (1483), poemul cavaleresc eroi - comic al lui Pulci inaugureaza un gen pe care literatura Renasterii italiene il ilustreaza prin excelenta, descriind aventuri si fapte fantastice in care cavaleri ratacitori infrunta necredinciosi, uriasi si alte fiinte supranaturale
Pulci se inspira din asa-numita materia di Francia, poemele cavaleresti din ciclul caroligian si adapteaza doua poeme din sec. XIV: ORLANDO, despre aventurile cavalerului Roland printre paganii din Orient, si LA SPAGNA IN RIMA, despre razboiul lui Carol cel Mare in Spania, contra sarazinilor, moartea lui Roland si pedepsirea tradatorului Gano
numarul mare de episoade fac ca actiunea sa fie lipsita de unitate
poemul oscileaza mereu intre eroic si comic. Eroul principal devine Morgante, uriasul puternic si bun, nu Roland.
Actiunea graviteaza in jurul lui Roland-Orlando, paladinul [=nobilul slujitor al] regelui francez, indepartat de acesta in urma intrigilor lui Ganelon-Gano. Aventurile lui de lupta se impletesc cu urmarirea fara speranta a Angelicai, fiica regelui sarazin, si se incheie cu o lupta sangeroasa. Daca in istoria luptelor regasim personajele cunoscute din poemele cavaleresti, inventia lui Pulci sta in
 episoadele legate de Angelica,
 optica diversa careia ii sunt incadrate episoadele cunoscute,
 personajele cu totul noi pe care le introduce in actiune, Morgante si Margutte. In povestea Angelicai, frumoasa, chocheta si inconstanta, Pulci a creat un personaj destinat unei indelungi cristalizari: de la ea pornesc in curand si Boiardo, Ariosto, Tasso. Povestea neobositei curse a lui Orlando pentru a dobandi dragostea Angelicai este patrunsa de ironie, si insuccesele viteazului cavaler in fata acestei tinere cochete caracterizeaza umanitatea personajului, in impletirea lui de slabiciune si curaj. Ironia revine, mai puternica, in povestirea, altfel colorata, a episoadelor fixate printr-o lunga traditie. Cu ratiunea sa, omul Renasterii demitizeaza istoria si, folosind modalitattile genului eroi-comic, scriitorul demitizeaza continutul poemelor cavaleresti: in locul episodului sublim al mortii lui Roland, povestea luptei este alcatuita din multimea episoadelor de amanunt care, introducand, in comparatii, termeni surprinzator de prozaici, creeaza, prin contradictie fata de imaginile consacrate, imagini rizibile, vulgare, grotesti. Este anulata aici o intreaga traditie de idealizare a luptei cavaleresti, si demitizarea ei, se vadeste insa mai ales in partea de inventie a poemului, in personajele si episoadele noi.



Morgante si Margutte: primul, un urias pe cat de enorm, pe atat de bland si devotat, pe care Orlando il intalneste in peregrinarile lui, si care apoi il urmeaza cu fidelitate purtand ca singura arma o nemasurata limba de ceasornic; al doilea, mai putin mare ca trup, o jumatate de urias, dar rau si ticalos, batjocoritor si cinic, siret si pungas; iar daca cel dintai, in devotamentul lui neclintit fata de Orlando, aminteste bunatatea si simplitatea omului din popor, celalalt reprezinta spiritul rebeliunii, negatia perpetua, intoleranta batjocoritoare fata de omenie si de mila. Margutte este de cele mai multe ori purtatorul de cuvant al autorului care, prin intermediul lui, isi exercita de-a lungul poemului satira sa anticlericala, dar moare de ras, doborat de propria lui veselie batjocoritoare; si aceasta inseamna, poate, pentru autor, ca rasul insusi sau negatia au o functie limitata dincolo de care se impune fapta pozitiva, constructia.
In comparatie cu Poliziano si cu ceilalti umanisti primiti in casa Medici-lor, Pulci era lipsit de cultura clasica, fiind, prin gust si prin formatie, apropiat de literatura de filon popular.
I se atribuie lui Pulci alcatuirea unor repertorii de cuvinte care ii serveau in scrierea poemului si ele dovedesc intimitatea lui cu graiul florentin; multe versuri din Morgante apar ascunse pentru cititorul neavizat, cuprinzand aluzii la oameni si fapte cunoscute unui cerc de prieteni si pentru a caror intelegere astazi ne lipseste cheia necesara; alteori insa, obscuritatea versului este doar a cuvintelor, foarte locale si populare.


Si pe aceasta cale, Pulci se alatura lui Lorenzo, autor al Nenciei, dar poemul eroi-comic, prin obiectul satirei lui in cuprinsul traditiei populare, depaseste sfera circumscrisa a realismului burlesc, deformand, prin caricatura, oameni si moravuri contemporane; el cuprinde, asadar, in aceeasi optica demitizanta, o intreaga societate cu idealurile ei.
In Pulci se concentra, asadar, un mod de gandire laic acumulat de-a lungul mai multor generatii de negustori si de bancheri dispusi sa se amuze cu aventurile cavaleresti, dar sa nu creada in ele, sa pretuiasca, asadar, bunul simt si actiunea, "virtutea" machiavellica si stiinta de a-si conduce propria soarta, mai mult decat peregrinarile fara folos ale paladinilor regelui francez.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care





Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Luigi Pulci

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Luigi Pulci





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text