Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





ION CRISTOFOR - biografie - (opera si scrierile)

 

Doctor in filologie, redactor, in diferite perioade, la "Echinox", "Tribuna", "Bucovina literara" si "Cetatea culturala", Ion Cristofor" class="navg">Ion Cristofor a publicat versuri ("In odaile fulgerului", "Cina pe mare", "Marsyas", "Sarbatoare la ospiciu", "Casa cu un singur perete", dar si lucrari eseistice ("Aron Cotrus, exilatul", "Scriitori belgieni", "Seneffe sau vocatia dialogului", "Scriitori din Tara Sfanta", "Memoria exilului romanesc", "Nicholas Catanoy sau avatarii unui peregrin", "Aron Cotrus intre revolta si rugaciune", "Amurgul zorilor", "Convorbiri cu Gabriel M. Gurman". Cartea "Francofonie si dialog" (Editura Napoca Star, 2006) este, dupa cum marturiseste autorul ei, "o ratacire nesistematica, capricioasa, subiectiva, pe diverse meridiane ale literaturii, artei si culturii, pe puntea unei fregate ce s-ar putea numi, simplu, Limba franceza".
De fapt nu este "o ratacire nesistematica", ci una elaborata, cu scopul initierii cititorului roman intr-un univers pe care-l cunoaste din auzite si in care cliseele politice si publicitare au reusit sa ascunda esentialul, adica "umanismul integral care se tese in jurul pamantului" si care nu are nimic de-a face cu expansiunea de tip colonial de care mai este inca suspectata francofonia. Cartea ajuta la cunoasterea unor carti, a unor spatii culturale de exceptie, precum si a unor scriitori despre care se stiu prea putine lucruri la noi (Dominique Daguet, Léopold Sédar Senghor, Pascale Tison, Paul Willems, Yves Namur, Jean-Marie Piemme, Jean-Pierre Verheggen, Jacques De Decker, Eric Durnez, Philippe Blasband, Gaston Miron, Alexandre Aprimoz, Marlene Braester), poeti si prozatori din Elvetia, Belgia, dar si din Québec si Kansai, dovedind "ca dialogul culturilor este necesar si posibil, ca francofonia nu sufoca diversele identitati culturale, ci le incurajeaza sa se dezvolte si sa comunice". Dialogul cultural pe care-l propune lucrarea lui Ion Cristofor este, asadar, inca o dovada ca francofonia reprezinta o "sinteza intre vocatia universala a limbii franceze si caracterul specific al fiecarei culturi nationale".



Primul capitol al cartii, "Note critice", aduna cronici si recenzii despre cativa romani din diaspora (Virgil Tanase sau Nicholas Catanoy), precum si despre poeti, prozatori, eseisti, unii intalniti chiar in Romania, la Festivalul International "Lucian Blaga", altii - pe la simpozioane si manifestari culturale desfasurate in strainatate. Numitorul comun al scriitorilor recenzati de Ion Cristofor ar fi, evident, pasiunea (uneori exagerata) pentru limba franceza (de exemplu, Dominique Daguet va marturisi, la un moment dat: "Nu am invatat alta limba caci nu am dorit sa existe nimic ce ar putea sa tulbure structurile limbii mele, limpezimea ei. Caci practica indelungata a mai multor limbi face ca acestea sa se intrepatrunda. Si atunci cand te asezi sa scrii intr-o anumita limba, nu poti sti daca nu cumva scrii in cealalta. Imi cunosc limitele, nu sunt un geniu lingvistic si ma restrang la a descoperi profunzimile, intimitatile limbii franceze" - p.156).
Vorbind despre lucrari scrise in limba franceza, Ion Cristofor merge direct la esenta, la ceea ce are specific si inimitabil fiecare din autorii prezenti in volum. Pagini consistente sunt dedicate lui Léopold Sédar Sengor, mai cunoscut publicului roman in calitatea sa de fost presedinte al Senegalului si mai putin in aceea de poet si teoretician al "negritudinii", "cuvant cheie ce avea sa marcheze ruptura cu umilintele Africii coloniale": "Nascuta in perioada in care imperiile coloniale erau pe punctul de a se destrama, notiunea de negritudine este echivalenta cu un refuz al asimilarii si cu necesitatea regasirii propriei identitati, modificata adeseori in contact cu ideologii si culturi straine" (p. 32). Fara ambitii revansarde, constient ca diversitatea si identitatea nu se exclud in plan cultural, Leopold Sédar Senghor vorbeste cu simplitate si profunzime despre diferenta dintre arta europeanului (bazata pe reproducerea obiectului ca forma fundamentala de cunoastere) si arta negro-africanului, unde cunoasterea este vitala, actionand prin intermediul ritmului si al imaginii, concluzia fiind complet lipsita de resentimente: viitorul va fi al celor "care vor sti sa rezolve contradictiile fecunde, nu trecand peste ele, ci integrandu-le", cele care-l vor restitui "pe om naturii umane impreuna cu nevoile sale vitale, cu imaginile arhetipale si cu ritmurile primordiale".
"O carte despre fantastic" (antologia "Le fantastique au carrefour des arts", aparuta sub egida Centrului de Studii a Literelor Belgiene de Limba Franceza) ii da lui Ion Cristofor posibilitatea sa vorbeasca despre un dialog cu adevarat constructiv intre prestigioasa institutie clujeana si scriitorii belgieni de limba franceza (Laurent Bazin, André Carpentier, Jean-François Chassay, Fabienne Chevalier, Doris Jakubec si multi, multi altii) interesati de unghiuri diferite de abordare a fantasticului in arta. Philippe Roberts-Jones, de pilda, considera, in eseul "Fantasticul si permanenta semnului", ca fantasticul adevarat, cel "care tulbura si nu cel care inseala", este un fenomen care "scapa rationalului", capacitatii umane de intelegere, in timp ce Antoine Raybaud, profesor la Universitatea din Geneva, specialist in literatura magrebiana, cerceteaza legaturile magicului cu literatura araba religioasa. Concluzia autorului, dupa reliefarea principalelor teme ale volumului, este ca "avem de-a face cu o excelenta incursiune colectiva in lumea fantasticului. Tradusa in romaneste, nu ne indoim ca va deveni o lucrare de referinta, extrem de utila pentru studenti si cercetatori, in general pentru cei care cred in magia artelor" (p. 43).


Nicholas Catanoy, o figura fascinanta a literaturii romane din exil, beneficiaza de o prezentare substantiala si obiectiva, atat portretul pitoresc (brasoveanul nascut in 1925 are un complex al fugii in fata pozitiei autoritare si reci a mediului familial, dar si a mediului intelectual in care se formeaza, e nelinistit, dornic de aventura, cu un traseu picaresc al existentei, schitat in parte de o batrana ghicitoare: "de trei ori te vei casatori, vei avea trei amante, trei accidente grave si vei fi condamnat la moarte de trei ori, scapand de fiecare data. Vei emigra de trei ori si vei muri in desert, nu in pat" - p.79), cat si elementele esentiale ale universului sau liric incitandu-l pe cititor la o mai adecvata cunoastere a acestui scriitor: "Poetul inventariaza semne ale mirajului, ale vietii cu . E o existenta bulversata de . In fata metamorfozelor unei geografii imprevizibile, poetul elogiaza luciditatea, necesitatea indoielii carteziene: . Nicholas Catanoy se abandoneaza aici reveriei acvatice, cultivand imaginile fugitive ale elementului marin. E evident caracterul feminin, matern, al obiectului acestei reverii materiale, caruia Gaston Bachelard i-a descris arhetipurile simbolice. Asaltat de imaginile dinamice ale unei materialitati fluide, poetul e dominat de o reverie lucida, in care fuzioneaza marturia unei vieti nocturne, anterioare, strabatuta de nostalgii si de tentatii ale evaziunii" (p. 77).
Partea a doua a volumului "Francofonie si dialog" este rezervata unor interviuri luate mai multor scriitori din Franta, Elvetia, Italia, Senegal, in care intrebarile si raspunsurile vizeaza, cu precadere, destinul literaturii in societatea consumerist-hedonista de azi, conditia scriitorului, nevoia de comunicare si de informatie etc. Dominique Daguet afirma ca "poezia se opune oricarei barbarii"si, in discutia abil condusa de Ion Cristofor, dezvaluie o stare de lucruri binecunoscuta si scriitorilor din Romania: "Organizez recitaluri de poezie, caci si aceasta face parte din meseria mea. Stiti, probabil, ca in Franta recitalurile poetice sunt aproape uitate. Altadata, publicul iubea aceste evenimente. Situatia se datoreste intr-o buna masura si unor poeti care au scris poezii abstracte, care s-au dedat unor experimente formaliste si care comunica rezultatul verbal al unor trairi atat de obscure, incat nu e de mirare ca publicul s-a indepartat de poezie. S-a indepartat, fiindca i s-a spus ca aceasta e poezia si s-a dovedit ca nu era vorba de adevarata poezie. Daca nu ne introduce in inima misterului, poezia nu e decat o alta fata a imposturii" (p. 152).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

ION CRISTOFOR

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui ION CRISTOFOR





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Poezie

Fericita moartea


Fericita moartea