Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Ioana Dinulescu - biografie - (opera si scrierile)

 

DINULESCU Ioana, se naste la 3 iul. 1950, Craiova.
Poeta. Fiica lui Dumitru Dinulescu, muncitor, si a Elenei (n. Comisaru). Scoala generala si Liceul de Filologie-Istorie din Craiova (absolvit in 1969); Facultatea de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Craiova (absolvita in 1973). Prof. la Bals (1973-l975); redactor la revista Ramuri (1975-l980), unde se ocupa de „cronica poeziei", si la Studioul Teritorial de Radio Craiova (1980-l985); prof. la Casa Pionierilor din Craiova (din 1985).



Colaboreaza la Romania literara, Luceafarul, Cronica, Tribuna, Steaua, Orizont, Convorbiri literare. Debut cu poezii in Ramuri (1971); debutul editorial cu volum de versuri Calatorii de recunoastere (1982). Prin poemele cuprinse in Legea si visul (1987) si Eu si lumina (1988), poeta coboara de la exultanta senzorial candida a debutului spre o melancolie difuza. Prezenta in volum antologic Romanian Poets (Yowa City, 1977). Premiul revista Tribuna (1979); Premiul revista Luceafarul (1980).

Debutul Ioanei Ioana Dinulescu {Calatorii de recunoastere, 1982) sta sub semnul liricii de virsta si in el se regasesc atit metaforele tineretii, cit si o sensibilitate expansiva ce se rasfata deopotriva in senzualitate si in gratie. Poeta ia un ton din exultanta primelor volume stanesciene, im-partasindu-se dintr-un sentiment inaugural al lumii, trait cu o candida fervoare si marturisit ca un miracol al debordantei eului. O lume de miraje se deschide in fata unei subiectivitati euforice, pentru care descoperirea universului echivaleaza cu o geneza, dar explozia simturilor e trasa intr-o sintaxa ri scant de asemanatoare cu aceea a lui Nichita Stanescu:




„Din muritorul meu trup izvorau toate:
cind un umar de deal,
cind un brat de padure,
cind un tarm stincos, cind o mare
straluminata de imposibile urme de pesti
[]. Patrundeam intre lucruri
ca intr-o tara de nimeni altul calcata,
ci eu, doar eu, in pragu-i
eram cea asteptata."


Alteori frenezia tineretii si orgoliul propriei candori o duc pe poeta spre pure decalcuri dinesciene

(„Mi-e singele prea tinar, doamna,
nu m-a trecut de vamile mindriei
si-acuma port, arzind in rana,
cutitul aspru-al bucuriei"),

de sub ambele atractii poeta scapind intr-o lirica de gratioase inflorescente senzoriale. Metafora regenta a volumului este cea a „demiurgului adolescent" (e si titlul unei poezii) ce se incinta de propria-i ingenuitate senzuala. Din exultanta, poeta coboara, o data cu Legea si visul (1987), in melancolie, domolind insasi sintaxa euforica a poemelor si descoperind o panta elegiaca. Din poeme ale prezentului, imbatate de aromele revene ale unui univers matinal si ale unor simturi in explozie, poemele devin ritualuri de rememorare, tinjiri dupa paradisul copilariei:

„Umblu descult pe ulitele nisipoase ale memoriei
sa regasesc
gustul fructelor paduratice din copilarie".

Debordanta sinelui face loc retractilitatii si poeta descopera vraja nostalgica atacind partitura singuratatii si a abandonului intr-o lirica ce se fereste de metafora patetica:

„Vine o vreme cind intelegi
singuratatea lui Unu.
Se chirceste in pasare oul,
din cintec se naste pinza de paianjen."


Orizontul devine mai degraba unul de perspectiva casnica, iar retorica se face si ea calma, contemplativa. Centrul metaforic al viziunii e alcatuit acum de „lucrurile marunte", nesemnificative, poezia renuntind la emfaza si antrenindu-se cu prudenta in oralitate, „invat sa ma deprind cu legile toamnei" e versul emblematic pentru noua virsta lirica a Ioanei Ioana Dinulescu, o virsta a reveriilor recesi ve. Aceeasi predispozitie elegiaca domina si volumul Eu si lumina (1988), mai compozit decit celelalte si parind, in partea sa buna, o simpla prelungire a celui precedent. Sentimentul declinului lent si melancolia rememorarilor sint liniile pe care avanseaza acum acest lirism al absentei.



OPERA:
Calatorii de recunoastere, Craiova, 1982;
Legea si visul. Bucuresti, 1987: Eu si lumina, Craiova, 1988.


REFERINTE CRITICE:
P. Poanta, in Tribuna, nr. 35, 1982;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 41, 1982;
E. Simion, ibidem, nr. 49, 1982;
Constanta Buzea, in Amfiteatru, nr. 10, 1982;
D. Dimitriu, in Convorbiri literare, nr. 10, 1982;
V. Bugariu, in Luceafarul, nr. 15, 1983;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 15,1988;
B. Demetrian, in Ramuri, nr. 3, 1989;
C. M. Popa, Clasici si contemporani, Craiova, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Ioana Dinulescu

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ioana Dinulescu





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text