Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Grigorie Tamblac - biografie - (opera si scrierile)

 

TAMBLAC Grigorie, se naste la 1367 (?), Timovo ("Bulgaria) - moare in 1419 (?), Kiev (Ucraina).

Autor de scrisori religioase; carturar de anvergura europeana, revendicat, pe motive felurite, de literaturile bulgara, sirba, rusa s. a.

Bulgar de origine, nepot al mitropolitului Kiprijan al Moscovei; discipol al unui vestit carturar, patriarhul Eftimie al Timovei, Grigorie Tamblac si-a desavirsit invatatura la Athos si Constantinopol; egumen al manastirii Pantocrator; stralucit reprezentant al oratoriei bisericesti de marca bizantina; mitropolit al Kievului, participa la Conciliul de la Konstanz (1418), fiind unul din adeptii unirii bisericii ortodoxe cu cea catolica. "Etapa moldoveneasca" din biografia sa, ca si paternitatea asupra panegiricului Martiriul Sfatului, slavitului martir Ioan cel Nou carele s-a martirizat la Cetatea Alba - temeiurile aprecierii sale ca primul autor important din literatura romana veche - tot mai putin probabile. Dupa o veche "teorie", cladita pe supozitii si informatii insuficient verificate, ar fi ajuns la Suceava, la curtea domnitorului Alexandru cel Bun, in 1401, ca trimis al Patriarhiei de la Constantinopol, pentru aplanarea conflictului acesteia cu Iosif Musat, patriarhul Moldovei.

Ar fi ramas aici pina la 1406, ca predicator la biserica mitropolitana (cind ar fi compus Martiriul..!) si ca egumen la Manastirea Neamtu, "fapte" care, in lumina ultimelor cercetari, tin de "legenda lui Grigorie Tamblac in cultura romana" (D. Zamfirescu ). Incompatibilitatea cronologica dintre presupusa "etapa moldoveneasca" (140l-l406) si momentul compunerii Martiriului Sfihtului Ioan cel Nou (concomitent sau ulterior aducerii sfintelor moaste in Moldova - la 1415, dupa Letopisetul lui Gr. Ureche ) exclude prezenta lui in spatiul cultural si literar romanesc (D. H. Mazilu ). Semnatarul Martiriului -"Grigorie, monah si prezbiter in marea biserica a Moldovlahiei" - identificat eronat cu Grigorie Grigorie Tamblac, - pare a fi un roman moldovean a carui scriere ilustreaza inceputurile literaturii romane orig. de expresie slavona.



Atribuita, pe temeiul subred al unui intreg lant de supozitii, lui T, (al carui "caz", complicat si susceptibil oncind de noi "descoperiri", ramine deschis inca in cultura romana), Martiriul Sfatului, slavitului martir Ioan cel Nou carele s-a martirizat fa Cetatea Alba este considerata, dupa ultimele cercetari, care par a solutiona "subiectul", intiia "compunere originala in proza redactata in slavona de un roman" (D. H. Mazilu); roman din Moldova, slujitor la mitropolia din Suceava, numit tot Grigorie (altul decit Grigorie Tamblac), autorul imortalizeaza in hagiografia sa momentul aducerii moastelor Sfintului Ioan cel Nou in Moldova, din porunca lui Alexandru cel Bun. Purtind marca stilistica a prozei oratorice, textul respecta in general normele instituite pentru specia panegiricului de literatura si traditia bizantino-slava. Personajul sanctificat este un negustor bogat din Trapezunt (Trebizonda).

Nevrind sa-si renege credinta crestina este martirizat si omorit de tatari, prin 1330, in "Orasul Alb" din Crimeea (oras devenit, din eroare, in traducerea mitropolitului Varlaam, Cetatea Alba - D.H. Mazilu). Evocarea miracolelor, care nu intirzie sa se produca, este urmata, in partea finala a scrierii, de istorisirea aducerii moastelor Sfintului Ioan cel Nou la Suceava. In vreme ,ce povestea vietii si a martiriului marelui mucenic este patrunsa de spiritul religios si de miraculosul caracteristic hagiografiei, descrierea "Orasului Alb" si mai ales aceea a ceremoniei primirii sfintelor moaste de catre moldoveni, in frunte cu domnitorul Alexandru cel Bun, contine numeroase elemente concrete si plastice, sugestive pentru atmosfera sacra a momentului. Consemnind o clipa de istorie a spatiului romanesc si dind o prima expresie a profilului spiritual al poporului roman, autorul izbuteste sa imbine documentul cu una din primele pagini de proza din literatura romana veche. Pastrata in copie (din 1439), datorata marelui caligraf si miniaturist Gavriil Uric, tradusa cu unele modificari de mitropolitul Varlaam in Carte romaneasca de invatatura (1643), valorificata pe planul artei de autorii frescelor de la Voronet si Sucevita, iar in 1884 talmacita si editata, dupa versiunea originala, de episcopul Melchisedec, scrierea, desi redactata in limba slavona, s-a integrat din ce in ce mai mult in spatiul spiritual si literar romanesc.

OPERA:
Macenia svantului si slavitului marelui macenic loan Novii de la Suceavi, ce sa priznuiaste gioi dupa Rusalii, in Varlaam, Carte romaneasca de invatatura, 1643, ed. de J. Byck, Bucuresti, 1966;
Martiriul Sintului, slavitului martir loan cel Nou carele s-a martirizat in Cetatea Alba, in Episcopul Melchisedec, Viata si scrierile lui Grigorie Tamblac, Bucuresti, 1884;
trad. partiala a textului, in G. Mihaila, Literatura romana veche, I, Bucuresti, 1969.




REFERINTE CRITICE:
Episcopul Mechisedec, Viata si scrierile lui Grigorie Tamblac, 1884;
N. Iorga, Istoria literaturii religioase a romanilor, pina la 1688, 1904;
N. Cartojan, Istoria, I;
E. Turdeanu, in Revue des etudes slaves, nr. 22, 1946;
V SI. Kiselkov, Prouki i oaerti po starobalgarska literatura, 1956;
V. Velcev, Istoria na balgarskata literatura, I, 1962;
I. D. Laudat, Istoria literaturii romane vechi, partea intii, 1962-l963;
Al. Piru, Literatura;
P. Rusev-A. Davidov, Grigorij Camblak v Rumanija i v starata rumanska literatura, 1966;
G. Ivascu, Istoria;
I. L. R., I;
P. Mihail, in Mitropolia Moldovei si a Sucevei, nr. 7-8, 1969;
D. Zamfirescu, Permanenta patriei, 1975;
G. Dancev, in Literat urna misal, nr. 4, 1977;
J. K. Begunov, in Bizantino-Bulgarica, voi. V, 1978;
D. Zamfirescu, in Luceafarul, nr. 19;
35;
43, 1983;
Al. V. Dita, in Luceafarul, nr. 44, 1983;
idem, ibid'., nr. 10, 1984;
D. Zamfirescu, in Manuscriptum, nr. 4, 1986;
D. H. Mazilu, Proza oratorica in literatura romana veche, I, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Grigorie Tamblac

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Grigorie Tamblac




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text