Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Dimitrie TICHINDEAL - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 1775, com. Becicherecu Mic, jud. Timis - m. 20 ian. 1818, Timisoara.

Fabulist si traducator.

Fiul preotului Zaharia si al Elenei, provenita dintr-o familie de tarani.

Studii la gimnaziul sarbesc din Timisoara, unde absolva, in 1802, si cursul teologic. TICHINDEAL functioneaza, alternativ, ca dascal si preot. In 1812, este director si prof. catihet la Preparandia din Arad, al carui istoric il realizeaza sub titlul Aratare despre starea acestor noao introduse sholasticesti instituturi ale natiei romanesti, sarbesti si grecesti (1813), singura sa contributie total originala. Debuteaza editorial in 1802 cu trad. Sfaturile a intelejerii cei sanatoase prin bine inteleptul Dositei Obradovici intocmite, urmata, in 1808, de alte doua talmaciri: Adunare de lucruri moralicesti, de folos si spre veselie, dupa acelasi scriitor sarb, si Epit-omul sau Scurte aratari pentru santa beserica, dupa alta sursa sarbeasca, neidentificata inca. Darz aparator al scolii si bisericii nationale, TICHINDEAL a luptat cu inflacarare impotriva politicii sarbesti de desnationalizare a romanilor din Banat. De aici reactia violenta a forurilor ecleziastice sarbesti; confiscarea voi. Filosoficesti si politicesti prin Fabule moralnice invataturi (1814), in parte difuzat totusi, si destituirea din invatamant. Prin destin, atitudine, idei, TICHINDEAL se integreaza total generatiei eroice a Renasterii ardelene.

Scriitor modest, dar semnificativ, TICHINDEAL ilustreaza, alaturi de V. Aaron si I. Barac, activitatea literara si educativa a Scolii ardelene. Corelat ideologiei acesteia, luminismul sau se articuleaza implicit gandirii indraznete a scriitorului sarb Dositei Obradovici, recunoscut adversar al ignorantei si superstitiilor. Din opera lui Obradovici sunt traduse atat Sfaturile a intelejerii cei sanatoase, cat si Adunare de lucruri moralicesti (1808). Scrieri didactic -moralizatoare, de marca luminista, ele vadesc, nu o data, tendinta de localizare si adaptare a modelului original. Tot dintr-un autor sarb este talmacit si Epitomul sau Scurte aratari pentru santa beserica (1813). Destinata preotilor, opera da o expresie vibranta idealului suprem al vremii; luminarea norodului. Faima lui TICHINDEAL se intemeiaza insa pe volumul de fabule in proza: Filosoficesti si politicesti prin Fabule moralnice invataturi. Acum intaia oara culese si intru acest chip pre limba romaneasca intocmite (Buda, 1814). insotita de o Inainte cuvantare in care autorul intreprinde o merituoasa analiza a fabulei ca forma literara, culegerea intra in atentia scriitorilor si a publicului roman indeosebi dupa reeditarea si prezentarea elogioasa facuta a I. Heliade Ra-dulescu, la 1838. Desi mentiunea lipseste, scriitorul are ca punct de plecare opera aceluiasi Dositei Obradovici: Fabulele lui Esop si ale celorlalti feluriti scriitori de fabule, din diferite limbi traduse pe limba sloveno-sar-beasca (1788). Daca prima carte de fabule in limba romana (1784), datorata lui N. Otalea, este o traducere, volumul lui TICHINDEAL reprezinta o prima incercare de selectie, localizare si adaptare, potrivit cu intelegerea si conditia cititorului roman. O caracteristica a fabulelor lui Obradovici, ca si a versiunii lor romanesti, este lungimea neobisnuita a moralei, introdusa sub titlul de "invatatura". Contributia scriitorului banatean este pusa in evidenta mai ales de modificarile si adausurile din cuprinsul acestor "invataturi", in subtextul carora pot fi usor descifrate idealurile luministe ale Scolii ardeleme (vezi, Randunica si privighetoarea, Lupul si calul, Vulpile, Leul si vulpea, Privighetoarea si vulturii, Soarecii si clopotelele, Leul si asinul, Sarpele si pila, Catara sau mazga ingrasata, Randunica si celelalte paseri, Ursul si tiganul, Muierea si gaina s. a.). Cu gandul la ele, TICHINDEAL critica direct pe cei "carii cu limba lor cea serpeasca rau cuvanteaza si musca invatatura si luminarea norodului" (Sarpele si pila); condamna disputele teologice si propaga ideea armoniei intre popoare (Soarecii si clopotelele); afirma cu entuziasm idealul unirii tuturor romanilor - "Nu e aicea grec, nici latin, unit sau neunit. Sa fim noi romanii toti una" (Randunica si celelalte paseri); isi exprima increderea in viitorul neamului (Muierea si gaina) si face apologia luminarii acestuia intr-un pasaj memorabil: "Mintea! marita natie daco-romaneasca in Banat, in Tara Romaneasca, in Moldova, in Ardeal, in Tara Ungureasca, mintea! Cand te vei lumina cu invatatura, cu luminatele fapte bune te vei uni, mai aleasa natie nu va fi pe pamant inaintea ta" Asa cum se infatiseaza, fabulele sunt nu atat opera unui artist, cat a unui militant si patriot inflacarat care, autodefinindu-se, exclama: "Ce n-as indrazni eu pentru binele neamului mieu!". in slujba luminarii acestui neam, el are meritul de a fi pus o forma literara noua si eficienta: fabula.




OPERA

Sfaturile a intelejerii cei sanatoase, Buda, 1802; Adunarea de lucruri moralicesti, de folos si spre veselie, partea I, Buda, 1808; Epitomul sau Scurte aratari pentru santa beserica, pentru vesmintele ei si pentru dumnezeiasca liturghie, Buda, 1808; Aratare despre starea acestor noao introduse sholasticesti insti-tuturi ale natiei romanesti, sarbesti si grecesti, Buda, 1813; Filosoficesti si politicesti prin Fabule moralnice invataturi, Buda, 1814; Filosofice si politice prin Fabule invataturi morale. Bucuresti, 1838; Fabulele lui Demetriu Cichindeal in traducere noua din originalul sarbesc al lui, ed. ingrijita si pref. de I. Russu, Arad, 1885; Fabule si moralnice invataturi, ed. ingrijita si pref. de V. Vintilescu, Timisoara, 1975.

REFERINTE CRITICE

N. Iorga, Istoria XVIII, II; Ov. Densusianu, Literatura romana moderna, I; /. L. R., II; Al. Dutu, Coordonate ale culturii romanesti in secolul XVIII (1700-1821), 1968; V. Vintilescu, Dimitrie Tichin-deal, 1969; D. Popovici, Studii, I; M. Racovitan, in Transilvania, nr. 10, 1975; M. Scarlat, Istoria poeziei romanesti, 1982; Sanda Radian, Mastile fabulei, 1983; Al. Hanta, Idei si forme literare pana la Titu Maiorescu, 1985.


 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Dimitrie TICHINDEAL

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Dimitrie TICHINDEAL





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text