Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Dan DESLIU - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 31 aug. 1927. Bucuresti - m. 4 sept. 1992, Neptun (Constanta).

Poet

Fiul lui Stefan Desliu, contabil la Compania Bulandra. apoi administrator al Teatrului Muncitoresc, si al Elenei (n. Sandulescu). Studii liceale incepute in Bucuresti, la "Matei Basarab"; devine apoi elev al Scolii de Aeronautica de la Medias si al Liceului Industrial si de Constructii din Bucuresti. Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti (clasa Mariei Filotti). intre 1946 si 1948 este actor la Petrosani si la Bucuresti si face parte din redactia rev. Flacara. Redactor la Scanteia; redactor-sef la Luceafarul (1961-1962). Debuteaza in 1945, in Lumea lui G. Calinescu, cu sonetul Paseri, iar in voi. cu Goarnele inimii (1949). Laureat al Premiului de Stat (1949, 1950, 1951). in 1974, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru voi. Cetatea de pe aer. in 1978, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru voi. Un haiduc pe bicicleta. Dupa ce. in deceniile 5-6, se afirmase rapid si spectaculos ca poet reprezentativ al epocii, mult pretuit pentru poezia sa militanta, de cronica entuziasta a evenimentelor zilei (Goarnele inimii, 1949; Lazar de la Rusca, 1949; Minerii din Maramures, 1951; Cantec de ruina, 1957; Ceva mai greu, 1958 s.a.), DESLIU a incercat o schimbare de formula prin orientarea catre o lirica sceptic elegiaca, obsesiva, a regretului si a neim-plinirii (Cercuri de copac, 1962; Drumul spre Dikson, 1969; Cetatea de pe aer, 1974).

Suspectat de unii de mimetism - data fiind marea distanta dintre tematica si stilul care l-au facut cunoscut si cele cu care a incercat mai tarziu sa-si recompuna un chip nou -, felicitat de altii pentru disponibilitate si pentru descoperirea, chiar daca tarzie, a caii proprii, a timbrului autentic, DESLIU reuseste sa se mentina in atentia istoriei literare, dincolo de reusitele estetice, prin chiar valoarea documentara, istorica si psihologica a operei si a biografiei sale spirituale. Exista de fapt, in pofida aparentelor, o continuitate reala in metamorfozele poetului: tensiunea ritmica cedeaza locul exuberantei metaforice, dar raman in esenta aceleasi oralitatea, discursul ostentativ familiar sau declamator, vizibila inscenare a poemului. Forma preferata de DESLIU in prima faza a creatiei sale a fost balada - care ii punea in valoare calitatile de versificator: in metrica populara si ritm alert, cu dialoguri glumete si replici rapide in maniera lui Cosbuc, cu efecte de umor popular vizand captarea cititorului in scopuri edifiante. Ilustrand un stil al epocii, versificatiile lui D., poeme narative sau imnuri conventionale, reprezinta o faza destul de lunga a creatiei sale. Valoarea estetica a acestor productii - exceptand cateva momente de euforie ritmica si unele versuri ample, retorice, cadentate - este greu de sustinut: imaginile banale, cliseele, accesibilitatea maxima, tusele groase, manierismul, sublinierile si didacticismele fac imposibila chiar o selectie antologica. Poemele nu urmareau a fi altceva decat mijloace de vehiculare a unor idei si lozinci, de ilustrare a temelor date prin relatarea de fapte reale exemplare, in tehnica simpla a reportajului. O schimbare tematica si de ton, presimtita in Cercuri de copac (1962), devine vizibila in Drumul spre Dikson (1969) si se accentueaza in volumele urmatoare. Critica saluta si evidentiaza poezia erotica, destul de comuna in sine, dar pe care o resimte ca o eliberare de constrangerile sablonului, ca o intoarcere spre sursele lirismului autentic. Poeziile capata acum o nota de gravitate - prin sumbrul si monotonia peisajelor, prin sentimentul zadarniciei si al golului sau chiar prin sarcasm si autoironie. Apar multe versuri frumoase; poemele sunt insa dezavantajate de mecanica destul de previzibila a constructiei metaforice. Autorul pare a urmari deliberat constituirea unui univers prin excelenta poetic, ale carui coordonate sa fie vagul si contradictoriul. Oximoronul devine figura predilecta ("vecia efemera", "flacara oarba", "inger cu pacate grele", "violenta inactivitate", "utilitati futile" etc.) - poate tocmai pentru presupusa lui capacitate de a investi poemul cu necesara complexitate. Lirica meditativa a lui DESLIU are drept ax de sustinere gestul mereu repetat al negatiei, al anularii - in imagistica ("vantul, uriasa corabie / cu ancora franta"; "un cantec uitat in pian / o-mbratisare ireparabila") sau in formele reticentei si ale ironiei. Mai interesante decat elegiile nostalgiei si indefinitului - cu ceturi, miraje, umbre, naluci si albastre vedenii, alaturi de elemente de recuzita romantica -steaua polara, nordul, luna, marea, "paloarea mortala", "ochii de sloiuri albastre" - sunt poemele in care nelinistea deriva din grotesc sau din adoptarea mastii tragice si a grimasei, din constituirea unui autoportret tenebros. DESLIU a publicat si cateva traduceri (Al. Bezimenski, S. Marsak s.a.), sporadic teatru, reportaj sportiv.




OPERA

Goarnele inimii. Bucuresti, 1949; Cantec pentru Legea cea Mare, Bucuresti, 1949; Lazar de la Rusca, Bucuresti, 1949; Poezii. Cantec pentru slava lui Gheor-ghi Dimitrov, Bucuresti, 1949; /// numele vietii, poeme, Bucuresti, 1950; Minerii din Maramures, poem, Bucuresti, 1951; Versuri alese. Bucuresti, 1953; Cuvant despre sergentul Belate Alexandru, Bucuresti, 1956; Cantec de ruina, poem, Bucuresti, 1957; Ceva mai greu, versuri. Bucuresti. 1958: Poeme, Bucuresti, 1961; Cercuri de copac, versuri, Bucuresti, 1962; Poezii, Bucuresti. 1962; Minunile de fiecare zi. versuri, Bucuresti, 1964; In poarta, Voinescu!, Bucuresti, 1968; Drumul spre Dikson, Bucuresti, 1969; Luminile arenei. Bucuresti, 1969; Regele X, Bucuresti, 1969; Din tara lui Nu-ma-uita, Bucuresti, 1970; In batalia pierduta, versuri (1942-1969), Bucuresti, 1971; Visul si veghea. Bucuresti, 1972: Sangele-voinicului, Bucuresti, 1973; Cetatea de pe aer. Bucuresti, 1974; Premiera se amana. Bucuresti, 1977; Un haiduc pe bicicleta sau Contra timp si spatiu cu Marin Niculescu, Iasi, 1978; Visul si veghea, cu o pref. de N. Manolescu, Bucuresti, 1980; Pavaza putreda, versuri. Bucuresti. 1981: Roman imaginar, versuri, Timisoara, 1991; Un glont pierdut, versuri, Bucuresti, 1991. Traduceri: E. van Lustbader, Ninja, Ploiesti, 1992; Incertitiides, antologie de poezie romaneasca, selectie si trad. in lb. franceza de ~, Quebec, 1992; M. Deon, Un taxi mov. Bucuresti, 1994.



REFERINTE CRITICE

P. Georgescu, Pareri literare, 1964; I. Oarcasu, Opinii despre poezie, 1965; Al. Piru, Panorama; P. Poanta, Modalitati; Gh. Grigurcu, Poeti; ***, Literatura romana contemporana, I, Poezia, 1980; Al. Dobrescu, Foiletoane, II. 1981; G. Dimisianu, Lecturi libere, 1983; Cornel Morarii, Textul si realitatea, 1984; Ioana Parvulescu, in Romania literara, nr. 37, 1996; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 36, 1997.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Dan DESLIU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Dan DESLIU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text