Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





DAN DAMASCHIN - biografie - (opera si scrierile)

 

Incheind, in urma cu cativa ani, lectura volumului A cincea esenta (1989), notam ca pe un repertoriu tematic reprezentativ pentru toata poezia lui Dan Damaschin, urmatoarea secventa din ciclul Aproapele meu, Heraclit: "Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii; / Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast; / Dezacorduri ale unui suflet in necontenita surpare, / Maledicta si eclipsele sacrului; invocatii ambigue; / Speranta ce purcede din abis". O asemenea lectura de sine se dovedeste foarte exacta si pentru cartile pe care poetul le-a publicat dupa aceasta data, si anume Kaspar Hauser (1991), Atotsfarsitul (1995), Indurarile si alte poeme (2002), Rugaciunile pictorilor (2005). O antologie recenta - Denecuprinsul (Casa Cartii de Stiinta, 2007) face un nou bilant, in care aceste ultime volume sunt reprezentate cu o pondere semnificativa. Distanta fata de ceea ce poetul numise candva ca ideal "reintronarea inocentei" pare a se fi instalat definitiv in scrisul sau, marcand ramanerea ca si definitiva intr-o stare de criza profunda, ce se rasfrange si exprima adesea foarte direct in versuri, ca fiind deopotriva a lumii de azi, cazuta sub imperiul raului si al damnarii, si a eului propriu, prins dramatic intre aspiratia salvarii, a unei mantuiri mereu visate, si sentimentul neputintei de a cuprinde el insusi si, ca atare, de a exprima, ceea ce ramane din principiu de neatins, fiind, dupa formula lui Rudolf Otto, "das ganz Andere", acel "cu totul altul", adica Sacrul si Absolutul.

Trimiterea, prin primul titlu, Kaspar Hauser, la misterioasa figura a tanarului german de la inceputul secolului al XIX-lea, care fusese tinut captiv de la prima varsta a copilariei in intuneric si izolare, pentru a se confrunta, adolescent cumva sarac cu duhul, analfabet si cvasiafazic, cu o lume despre care nu stia nimic, pentru a fi asasinat in cele din urma, dupa cateva atentate nereusite, este graitoare pentru starea de spirit a subiectului poetic de acum. Poemul omonim este si unul dintre cele mai puternice ale cartii, si el e construit tocmai in jurul "noptii, beznei compacte" in care se simte scufundat fara speranta, cu duhul abandonat "innoptarii atot­puternice", omul cu constiinta sfasiata, "iesit din minti", "numai dezacord si impotrivire", atins, totusi, de un "morbus sacer", obsedat adica de comunicarea cu divinul si descoperind, in schimb, la fiecare pas dimensiunile unui rau fara limite: "cu stihiile cele mai neimblanzite se masoara incapatanarea mea / aidoma celui de-o viata lasandu-se tiranizat / de un singur sunet sau halucinat de o mireasma / ingadui sa-mi strapunga teasta pironul de foc, morbus sacer, / sunt salbaticiunea ce se retrage in fundul vagaunii, singura cu moartea sa / astept sa-mi creasca din piele pe tot trupul ghimpi ca ai salcamilor / anotimpul nebuniei mele isi anunta semnele, sosirea". "Capul meu e o casa in care s-a mutat febra" - se scrie imediat - in versuri ce au structura si tonul versetelor biblice, desfasurand un fel de prelungita lamentatie a unui nou Iov lovit de toate napastele lumii, zbatandu-se intre "cazne, sfasieri, cosmaruri", intrebandu-se, ca un erou tragic cu revolta greu tinuta in frau, daca lui Dumnezeu ii pot fi placute durerile sale extreme si lasandu-se in cele din urma prada focului interior care-l mistuie, neputincios sa puna stavila teribilei framantari: "in locul camasii de forta alegi camasa / albastra de alcool ce se aprinde de la propria-ti rasuflare / trupul tau e ca trupul focului, spirit si element se confunda".




La noche oscura a lui San Juan de la Cruz, ca mediu a trairii paradoxal firesti a cautatorului de Dumnezeu, ce stie ca-i este sortita doar orbirea in intunericul cu vagi luciri ele insele intunecate, se intalneste aici intr-o tensiune ardenta cu starea complet diferita a sufletului torturat, dar care, din disperare, se autoflageleaza ramanand nesigur de efectul expiatoriu, isi exhiba cu un fel de voluptate neagra "partile rusinoase ale sufletului", impingand spre ultima limita suferinta, fara sa simta ca ar fi gasit iesirea din intuneric spre Revelatie. Trimiterea la Eminescu, care ar putea fi extinsa spre invocarea lui Nessus si acel "propriu rug" pe care se mistuie faptura in Oda in metru antic, vine in sprijinul aproximarii acestei pasiuni voluptuos-autodistructive, nascuta dintr-o deznadejde paroxistica: "un intunecat teasc de bazalt strivind ochii / clarvazatorului ca pe niste boabe de struguri / ah organele-s sfarmate la fel ca tevaria dintr-o orga rostogolita in prapastie". "Maestrul" eminescian nu apare numit aici, dar "nebunia" lui e subinteleasa, fiind insa una mistica, de arderi autopedepsitoare, de condamnari de sine fara termen, cu o vointa patetica de anihilare, de stergere a fiintei in noapte, cu constiinta dureroasa a indiferentei unei divinitati ce pare a se dispensa de rasfrangerea sa umana, de "sosia" care-i aproximeaza chipul. "Lectia" carmelitana a Sfantului Ioan al Crucii, constient de lipsa de noi raspunsuri date de Dumnezeu fapturii cautatoare, intrucat raspunsul sau definitiv a fost concretizat in intruparea cristica, pare a transmite un ecou in aceste versuri in care "duhul meu se abandoneaza innoptarii atotputernice". Numai ca la poetul nostru "pierderea in Dumnezeu" ramane profund marcata de urmele sfasierilor trupesti ce inlocuiesc orice expresie verbala: "As vrea ca numele meu sa nu insemne mai mult decat urmele unei pasari necunoscute, intiparite in pulbere / ceea ce implor clipa de clipa e sa ma pierd in Dumnezeu neluat in seama la fel cum apa / tinuta in pumni se prefira in nisipul dogorind / nadajduiesc ca in cele din urma rugaciunea mea sa se poata infiripa lipsindu-se de verbul oamenilor / iata in locul vorbelor cheaguri de sange intunecate leapada gura mea".


 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

DAN DAMASCHIN

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui DAN DAMASCHIN





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Poezie

Despre absenta


Despre absenta