SIRBU Cristian, se naste la 14 mai 1897, comuna Buesti, judetul Ialomita - moare in 9 mart. 1961, Bucuresti.
Poet.
Provine dintr-o familie de tarani saraci.
Dintr-o scurta nota autobiografica ce dateaza din 1959, aflam ca studiile lui
Cristian Sirbu cuprind cinci clase primare si diverse cursuri audiate intre 1914 si . La Bucuresti este ucenic in cizmarie, meserie pe care o practica pina in 1950, cind este numit redactor la Viata Romaneasca. Viata de proletar se va rasfringe liric, alimentind cea mai mare parte a volum publicate. Debut editorial cu placheta Pasi spre lumina (1935). Alte sapte volum de poezii vor aparea in timpul vietii autorului: Tablouri si cintece din calatoria mea (1938), Slove desculte (1939), D. Th. Neculuta (1940), Daruri pentru cocioabe (1944), Poeme de ieri si de azi (1951), Cintece pentru Sanda (1956), Dragoste de viata (1956); dupa moartea poetului, apar volum Pasi spre lumina (1963) cuprinzind o selectie din creatia Ťa si Pasarea de stea (1971). A colaborat la revista Adevarul literar si artistic, Curentul literar, Cuvintul liber, iar dupa razboi la Gazeta literara Tinarul scriitor, Tribuna, Viata Romaneasca s. a. Poezia lui Cristian Sirbu, autobiografica, evocatoare, descnpiiva si sentimentala, izvoraste dintr-o sensibilitate frusta, marcata intim de amintirea nostalgica a
Baraganului, din care poetul scoate uneori reusite pasteluri.
Pentru Cristian Sirbu poezia reprezinta o forma de recuperare lirica a spatiului copilariei petrecute sub lumina intens solara a Gmpiei sau, atunci cind poetul porneste de la experientele biografiei mature, un mod de protest social si de afirmare directa a sperantei de clasa. Baraganul amintirii constituie un reper recurent, o "tema" lirica dominanta, constientizata:
"Eu am lasat sa-mi intre in suflet un taran
Cu proaspata mireasma de griu in Baragan."
Lasind la o parte imaginile idilice ori conventionale
- "Deasupra Baraganului vazduh
Argintat ca frunza de tutun,
Si un taran cu seara in caruta
Isi mina-agale boii spre-un catun"
(Amurg in Baragan) -
dam de altele, demne de retinut pentru plasticitatea si finetea desenului: "Fluturatoare dropii de bezna taciturna/ Fantastic populeaza vazduhul racoros" sau: "Si-arar nocturne pasari si lilieci de guma/ Mai turbura in treacat vazduhul nichelat."
Peisajul e perceput cu un ochi cultivat si atent la armoniile cromatice si auditive: "Miresme amare de iarba. Desene razlete de clai/ Concert de ginganii-n surdina. Corabii de neguri pe vai () Deasupra fintinilor crude ce misca sclipiri de stilet/ Danseaza pe valuri de umbra un praf de argint violet." Uneori cite o "fotograma" e figurata expresionist: "Pe-un islaz, doi boi puternici, dirz proptindu-se-n copite,/ Scutura, mugind, din coame, si tiris, o umbra sura." Perceptia monotoniei coplesitoare a iemii agreste se materializeaza intr-un vers de sonoritate bacoviana: "Cra, era! - Un corb de doliu a-ngrijorat hangiii." "Urbanizindu-se , poezia lui Cristian Sirbu s-a conventionalizat, devenind minor-retorica. Abordarea programatica a temelor sociale din perspectiva proletarului revoltat, desi sincera, e lipsita de forta artistica, fiind tributara unor modele previzibile (poemul D. Th. Neculuta, din 1940). Poezia periferiei se axeaza pe realismul net al consemnarii scenelor de viata marginala. Textele respective pot fi socotite doar un document de sociologie proletara. Din productia deceniului sase nu lipsesc piesele de "serviciu". Ori de cite ori revine insa spatiul natal al Baraganului, imaginatia poemelor regaseste apa vitala a lirismului, sub semnul unei melancolii blinde si nevindecabile.
OPERA:
Pasi spre lumina, poezii, Bucuresti, 1935;
Tablouri si cintece din calatoria mea, versuri, Bucuresti, 1938;
Slove desculte, poeme, Bucuresti, 1939;
D. Th. Neculuta, poem, Bucuresti, 1940;
Daruri pentru cocioabe, versuri, Bucuresti, 1944;
Poeme de ieri si de azi. Bucuresti, 1951;
Cintece pentru Sanda, versuri. Bucuresti, 1956;
Dragoste de viata, poezii, Bucuresti, 1956;
Pasi spre lumina. Poeme de ieri si de azi, ed. ingrijita de R. Vulpescu, cu un cuvint inainte de I. Banuta, Bucuresti, 1963;
Pasarea de stea, versuri, cuvint inainte de G. G. Ursu, Bucuresti, 1971. |
REFERINTE CRITICE:
G. Barbu, ui Steaua, nr. 5, 1951;
Al. Andritoiu, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1952;
R. Luca, in Gazeta literara, nr. 15, 1954;
AI. Andritoiu, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1956;
H. Zalis, in Contemporanul, nr. 21, 1956;
A. Martin, in Contemporanul, nr. 1, 1957;
I. Horea, in Luceafarul, nr. 9, .
|
