BATALIA PENTRU GAINA CU OUA DE AUR de VLAD MUSATESCU (Proza)
Incremenit locului, la auzul formidabilei maxime emise de madam Nachtigal, simt ca, pesemne din pricina efortului mental de-a descifra enigmatica afirmatie, iarasi slabesc din mina baierele pantalonilor. Recuperez instantaneu, trag in sus de ei, dupa care ma pregatesc sa sar in ajutorul solistului de muzica pop. Din odaie se aud niste busituri ce depasesc cota decibelilor admisi.
Coana Marita ma tintuieste, punindu-si laba piciorului peste omonimul meu.
Nu te repezi ca musca-n lapte, dom' le Conan. Asteapta sa aflam mai intai despre ce-i vorba!
Fara sa-mi elibereze piciorul, o coboara pe Gilly de sub brat, o sprijina de perete, cu cotul, si-o ia la intrebari:
Ia spune tu, lu' Mamarita, ce-au cu guristul? Si cine s-a legat de el?
Gilly se uita la madam Nachtigal de parca ar avea dezintegratoare in ochi, ca-n "Invadatorii".
Netrebnicii aia doi, Bigam si Mogam, au navalit peste mine, in odaie. Fara sa bata la usa, fara sa ma intrebe daca sint dispusa sa-i primesc. Nici una, nici doua, ca sa ma imbrac si sa ma duc la ei in camera. Ca n-au nici un gind rau, ca nu-mi vor face nimic. Pe nepusa masa, i-a apucat cumintenia. Si, ca sa-si dovedeasca bunele intentii, au inceput sa ma vrajeasca cu tot soiul de timpenii. Ca vor sa ma scoata din ghearele clantaului. Ca vor sa ma izbaveasca de rusinea de-a fi pupila babalicului de Bubi. Ca-i pacat de mine. Ca or sa ma ajute sa pornesc o noua viata, asa cum au si ei de gind. Ca i-a prelucrat un mare om de omenie, nu stiu cine-o fi dobitocul, si ca vor sa se lase de gainarii
Cind aud de dobitoc, incepe sa ma doara piciorul si ma avans:
Coana Marito, salta-te, te rog, doar o clipa! - o implor pe madam Nachtigal.
Iarta-ma, dom'le Conan, uitasem de talica.
Si, numaidecit, purcede la eliberarea piciorului strivit. Dupa care se adreseaza din nou pupezei:
Ia desfasoara-te mai departe, ca-i interesant!
Gilly continua, strafulgerind din priviri:
Tolomacii nu stiau cu cine au de-a face. Credeau c-am sa ma las atrasa in camera lor. Atunci am inceput sa-l strig pe Lucky. Cind a auzit, s-a infiintat imediat. Dragul de el, si-a dat numaidecit seama ce se intimpla. S-a repezit la gainari ca un leu. Numai ca gainarii erau doi, iar el, unul singur. Si-au pornit sa-l poceasca, bietul de el, ca pe hotii de cai.
Asa barbat mai zic si eu! - isi clameaza admiratia coana Marita. Ia sa vedem si noi batalia Hai, dom'le Conan, ca-i circus mare!
Abia asteptam invitatia. Nu-mi place violenta, dar, cind vad ca exista totusi un Dumnezeu care-i pedepseste pe cei rai (in speta, guristuL), simt cum ma furnica palmele si sint gata sa-i dau si eu o mina de ajutor.
Tustrei (coana Marita in fruntE) ne apropiem de prag. Privelistea mi se pare incintatoare.
Bigam si Mogam au izbutit sa-l extraga pe solist de sub pat. Lucky se agata cu disperare de saltea. Pina la urma reuseste sa si-o traga peste el.
Flintasii se arunca deasupra, dar guristul (isteT) se strecoara de sub saltea. Vrea sa se repeada spre usa. Insa iesirea este blocata de madam Nachtigal, subsemnatul si de Gilly.
Actrita porneste sa strige isteric:
Nu-i lasa, Lucky! Nu-i lasa! Invata-i minte!
Vazind ca nu-i alta scapare, decit sa-i invete minte, desi avusese intentia sa abandoneze cursa, face cale intoarsa si se napusteste spre perdeaua de la fereastra.
Asijderea si fratii Flintas.
Lucky trage de cordon, Flintasii din partea opusa. Perdeaua cind se deschide astupind fereastra, cind se da la o parte. Bineinteles, asta in functie de cine trage cordonul. Deocamdata fac cu rindul. In sfirsit, perdeaua cedeaza. Se prabuseste peste fratii Flintas, invaluindu-i.
Lucky a ramas cu cordonul in mina. Cred ca-s vreo sase metri.
Intelegind sa profite de avantaj, desfasoara cordonul, cu intentia vadita de a-i lega pe Bigam si Mogam.
Pina sa-si descurce guristul cordonul, Mogam izbuteste sa apara de sub perdea. Il inhata de picior pe Lucky. Acesta cade, producind un zgomot corespunzator. Se iveste si Bigam. Se apuca sa descurce cordonul. Dar acesta, fiind infasurat pe mina lui Lucky, opune rezistenta indirjita. Mogam ii sare in ajutor lui frate-sau. Tragind amindoi de fringhie, Lucky se rostogoleste ca un mosor. Cu mina vinata, prinsa in colacii cordonului, urla ca apucat, oferindu-ne o splendida demonstratie a vocii sale.
Gilly striga si ea, realizind o terta precara:
Ajutor! Sariti! Il omoara. Au sa-i fringa mina. Cum o sa mai cinte?
De la capatul coridorului, se aude un bubuit de pasi. Parca navaleste cireada comunala.
Spre surprinderea mea, nu-s decit doctorul Hannibal Certega si fotoreporterul Sica Finichi.
Bila poarta in mina o tigaie imensa, iar Finichi, trepiedul "Linhoff"-ului.
Madam Nachtigal isi intoarce incet capul spre ei. Apoi da comanda:
Despartiti-i! Ajunge! Au inceput sa ma plictiseasca!
Fiind vorba de-o porunca adresata tuturor celor de fata, imi dau seama c-a sosit clipa sa-mi manifest si eu posibilitatile.
Sprintez spre cordon. Cu-o mina imi tin de pantalonii, cu cealalta smulg fringhia de pe mina solistului. Fara sa-si intoarca privirea, Bigam imi administreaza o bleanda magistrala.
Vrind nevrind, imi da o fantastica mina de ajutor. Ma invirtesc ca un titirez. Dar, in acelasi timp, imi ingaduie sa-mi infasor cordonul in jurul mijlocului. Din sapte rasuceli, ajung la capatul snurului. Alta viata!
Asigurat in privinta pantalonilor, ma reped intre cei doi combatanti, nadajduind sa-i despart. Desarte sperante. Pentru ca, intrat in hora, acum alcatuim un grup statutar din patru obiecte, mai mult sau mai putin mobile. Ne straduim amarnic sa ne desclestam. Dar, ca o culme, ni se adauga si Bila. Iar peste o secunda, rapindu-ne orice posibilitate de miscare libera, ne pomenim in circa si cu fotoreporterul.
"Bang!"
Tigaia doctorului Bila ma pocneste in cap. Noroc ca-i de aluminiu. Tigaia. Constat asta, judecind dupa cucuiul pe care-l poseda in fund. Modelat perfect dupa conturul tigvei mele.
"Aoleu!"
In scris, nu se poate reda efectul sonor, chiar muzical, al expresiei de mai sus. Pentru ca este emis pe patru voci.
Membrii grupului cantabil: Conan, Bila, Bigam si Lucky.
Sica Finichi ne otinjise peste picioare cu trepiedul. Iar satanica unealta, spre nefericirea noastra, nu era fabricata tot din aluminiu.
Cu turloaiele zobite, incropim o batuta sau o "ca la Breaza" , vrednica de cel mai mare premiu interjudetean. In ciuda topaielilor noastre, durerea insista.
Lucky, vazindu-se omis din competitie, considera ca-i timpul s-o intinda. Dar uita ca-i solist. Si inca, de muzica pop. Ceea ce-l determina pe doctorul Bila, care sesizeaza intentiile guristului, sa-i arda una in cap, din voleu, cu tigaia care rasuna sec "pop!".
Solistul se tine cu mina de cap, emitind un do diez, de sus, rarisim. Nu mi s-a intimplat, de prea multe ori, s-aud un glas atit de percutant si obstinat. Si ce volum are baiatul!
Din dor de razbunare, se repede cu pumnii intinsi catre doctorul Hannibal. Finichi il intercepteaza. Tot cu trepiedul. Lucky urca c-o octava. Acuma suna a bocet de jale. De un "doloroso" perfect interpretat.
Lucrurile se incurca.
Cred ca acesta-i motivul care o obliga pe madam Nachtigal sa-si asume raspunderea executarii operatiei "despartire" pe care ne-o poruncise si pe care nu fusesem in stare s-o ducem la capat.
Dupa ce-i trage o palma zdravana actritei, care nu-nceta sa urle, lipind-o de perete, patrunde in odaie, cu pasi rari si lenti.
Din patru blende, ne risipeste pe toti in patru puncte cardinale.
Impreuna cu doctorul Hannibal nimeresc direct in pat. Bigam si Mogam aterizeaza linga sifonier.
Lucky se imbratiseaza afectuos cu Finichi, dupa care se asaza agale pe tigaia lui Bila, neuitind sa-si monteze, pe cap, trepiedul fotoreporterului. Tigaia, aluminiu ce sa-i faci, cedeaza resemnata, devenind extraplata. Insa cu trepiedul e mai greu. Se incapatineaza. Desi i s-au desfacut picioarele, totusi tine strins, intre ele, capatina guristului. Bine ca si-a pierdut vocea. Cine stie ce-ar mai fi nascocit in materie de muzica pop. Amutirea lui aduce liniste in odaie.
Gilly isi priveste incremenita idolul. Acesta tace in continuare.
Saltindu-ma usurel peste doctorul Bila - cu vadita intentie de a-l cruta -, privesc minunat la operatia de ecarisaj pe care o intreprinde doamna Nachtigal.
Ce mai calea-valea, femeie indeminatica, priceputa la toate.
Dupa ce-mi arunca un zimbet strengar, demonteaza instalatia fotoreporterului de pe craniul lui Lucky, arunca trepiedul la picioarele patului si-l poarta pe solist in brate, ca pe-un copil, drept la sifonier. Il inchide inauntru, fara sa mai rasuceasca minerul. Solistul, bucuros de solutie, trage dupa sine usile.
Dintr-un picior bine plasat, il expediaza pe Finichi tocmai sub fundul patului, in cel mai indepartat punct al orizontului. Dupa care impinge trepiedul in aceeasi directie. Doar apartinea fotoreporterului.
Dar Bigam si cu Mogam nu se astimpara. Vazindu-l pe Lucky la adapost, in sifonierul linga care ajunsesera si ei, se forteaza sa deschida usile. Dinauntru, Lucky intreprinde aceeasi operatie, dar invers.
Coana Marita nu se grabeste. Zimbind in continuare, tot sagalnic, ma insfaca de bracinari si-mi desfasoara, rotindu-ma ca pe-o sfirleaza, cordonul ce-mi asigura suspensia, atit de precara acum citva timp, a pantalonilor.
Degeaba incerc sa ma impotrivesc. Nu se poate lupta impotriva naturii.
Domolind, cu gingasie, printr-o simpla apasare, neastimparul frenetic la fratilor Flintas, ii leaga, strins laolalta, cu cordonul ce-mi apartinuse pina acum citeva clipe.
Satisfacuta de rezultatele obtinute atit de rapid, coana Marita se intoarce spre noi (adica spre mine si spre BilA) si ne explica fazele urmatoare:
Duceti-va in odaile voastre, oblojiti-va si incercati sa va odihniti. Nu-i de voi o treaba ca asta. Iar tu, Bila, ia-ti si tigaia. Alta data sa nu-mi mai vii cu dintr-astea. Tingirea de arama-i mult mai sigura.
Dupa ce ne dam jos din pat, asteptam ca madam Nachtigal sa paraseasca odaia. Dar amazoana ne imboldeste energic:
Haideti, roiul!
Trecem pragul, nu mai inainte de-a o auzi pe coana Marita dind ultimele dispozitii lui Gilly:
Da-i afara din odaie pe Lucky si pe Finichi. Sa nu te prind ca-l corcolesti pe netrebnicul tau de gurist. Da-l afara in brinci, ca asta nu-i barbat, ci balega
Gilly tace. Si plinge. Halal gaina de aur! Uite pentru cine ne-am pus noi, atitia barbati, vietile in primejdie. Ce idee si pe narozii de Flintasi! Nu puteau sa gaseasca alta schema de reabilitare morala? Dar la ce sa te astepti de la ei daca atita ii ajuta capul.
Crezi ca ne lipseste ceva?
Poti adauga opera - comentariul,
eseul sau referatul despre opera care
Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.
