Hora Unirii este un cantec care exprima sentimentul de bucurie general de momentul istoric al Unirii Principatelor Romane, ce devine tema acestei poezii.
Ideea este ca dobandirea unitatii si independentei nationale se poate realiza printr-o lupta continua, perseverenta, hotarata.
Poetul afirma unitatea destinului national: "Amandoi o soarta-n lume", unitatea fiintei nationale: "Amandoi suntem de-o mama / De-o faptura si de-o sama / Ca doi brazi dintr-o tulpina/ Ca doi ochi dintr-o lumina". Versurile de tipul: "Sa-nvartim hora fratiei / Pe pamantul Romaniei" incita la o unire deplina a tuturor celor zece provincii romanesti: Moldova, Basarabia, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Banat, Crisana,
Maramures, unire, care s-a realizat la 1 Decembrie 1918.
Specificul national este prezent in titlul poeziei, fiindca hora este un model de cantec si de joc popular, legat de mitul sfantul soare "Si sa vada sfantul soare / intr-o zi de sarbatoare / Hora". in acelasi timp mitul bradului primeste valori noi sugerand fiinta nationala:"Ca doi brazi dintr-o tulpina" iar simbolul ochiului sugereaza unitatea constiintei nationale: "Ca doi ochi dintr-o lumina".
Poezia este o^exprimare a programului Daciei literare si prin modelul de limba literara moderna, accesibila, arponioasa, incat a fost pusa pe note de Flehtermaher.
Realizarea statelor nationale unitare era un obiectiv prioritar al revolutiilor burghezo-democratice, fiindca prin aceasta se facea inca un pas spre independenta nationala, prin care burghezia nationala devenea stapana pe bogatiile tarii.
