Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Tema si subiectul poemului Dumbrava Rosie de Vasile ALECSANDRI



Vasile ALECSANDRI Dumbrava Rosie
Tema poemului este romantica adica exaltarea trecutului glorios.



Idcea este ca apararea fiintei nationale a insemnat o lupta neintrerupta dusa cu multe sacrificii.



Subiectul este inspirat din cronica lui Grigore Ureche, din O sama de cuvinte de Ion Neculce si transfigureaza romantic episodul luptei de la Codrii Cosminului.

Stefan cel Mare este eroul national dar si european, care salveaza Moldova dar si Europa de invazia elementului asiatic, (turcii, tatarii, hunii). Drept multumire pentru efortul si sacrificiile facute de moldoveni pentru a apara lumea crestina, regele Albert al Poloniei face o coalitie cu regele Ungariei, Sigismund, cu mangraful Prusiei,.loan de Tiffen si cu ducele Lituaniei, pentru a ataca si distruge definitiv Moldova "super extirpatione. valachi". Stefan este pizmuit de trufasul rege Albert pentru victoriile sale asupra turcilor si tatarilor

Poemul este romantic fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe sentimentul dragostei de tara, fiindca aduce in prim plan un erou exceptional, Stefan cel Mare si Sfant, in imprejurari exceptionale, atacul marsav polono - maghiaro -prusac. Influentat de estetica romantica a romanelor cavaleresti, Vasile Alecsandri prezinta lupta ca o confruntare de viteji si nu asa cum s-a desfasurat de fapt. Armata coalitiei polono - maghiaro - prusaco - lituana era superioara ca numar, ca armament, , ca experienta tactica, de aceea ei nici nu-si inchipuie faptul ca Stefan ar putea sa se apere cu mica lui oaste.



Stefan cel Mare si Sfant nici nu putea concepe sa se confrunte in camp deschis cu o armata de patru-cinci ori mai numeroasa, dotata cu tunuri, cu o cavalerie in armuri, bine instruita. El se bate intr-un mod in care avantajul adversarului sa se transforme in dezavantaj. El pune pe ostasi sa taie copacii unei paduri, prin care urma sa treaca aceasta armata, doboara copacii peste ei si-i imobilizeaza. Un cavaler < in armura cazut de pe cal pus sa sara peste crengi sau sa se strecoare printre butuci era o tinta buna pentru arcasii lui Stefan. intre realitatea istorica sj fictiunea literara romantica este o mare deosebire Caracterul romantic al poemului este accentuat de faptul ca Vasile Alecsandri introduce elemente de specific national cum ar fi cantecul popular: "Stefan, Stefan, domn cel Mare", foloseste motivul comuniunii dintre om si natura si elemente de legenda, ca semnul crucii de lumina, din calea batranului Matei Carja, eroul luptei finale. Romantica este si pedeapsa care o da Stefan cel Mare si Sfant polonilor. Ei sunt pusi in jug sa are pamantul ca boii si sa semene o alta padure in locul celei distruse. Glasurile ce se aud in aceasta padure sunt un element fantastic, deci romantic, ca si semnele, care-i prevestesc lui Albert

dezastrul.



Compozitional poemul este structurat in opt capitole. in primul capitol intitulat Visul lui Albert, se expune la modul clasicist, cum caracterul tine loc de intriga, respectiv orgoliul lui Albert si invidia provoaca conflictul si nu cauzele social-istorfce obiective.



In capitolul al doilea, care are ca titlu Tara in picioare se arata felul in care Moldova se pregateste de razboi. Satele sunt parasite, oameni si animale se ascund in codri, in cetati si manastiri. Vitejii se aduna in jurul unor eroi ca Balaur de la Galu, Cioplan din Pipirig, Coman de la Comana, Roman, Scheianul, Mircescujl, Matei Carja, Purice-Movila.

Capitolul al treilea, Tabara leseasca, surprinde banchetul dat de regele Albert oaspetilor sai, fiind convins ca Stefan nu va putea sta in fata unei armate atat de puternice, care l-a atacat pe neasteptate. El trimisese o solie vicleana lui Stefan, spunandu-i ca va trece prin Moldova, ca sa se bata cu turcii. Alaturi de el sunt episcopul catolic Lanzinski, Herbor, loan de Tiflen, Toporski. si fratele sau. Sigismund al Ungariei.




in capitolul al patrulea, care are ca titlu Tabara romana, avem o imagine a Łelor ce se strang in taina in codru. intre ei suni viteji ca: Mihul, Paun, Ursul, Pa.la-Dalba, Sparge-Lume. Ei isi amintesc de felul in care s-au luptat la Lipnet, la Baia, la Valea Alba, la Scheia, la Racova, la Grumazesti. Iii canta imnul "Stefan, Stefan, domn cel Mare".



Imaginea domnului Stefan este subiectul capitolului al cincilea, de aceea are ca titlu Stefan cel Mare. Portretul sau fizic si moral urmareste sa trezeasca admiratia fata de trecutul glorios si sa cultive constiinta nationala a contemporanilor sai. Stefan tine un discurs, arata felul in care Moldova a fost atacata cu viclenie. Toti ostenii lui Stefan isi afirma hotararea de a lupta pana la capat cu polonii.

Partea a sasea are ca titlu Asaltul. Regele Albert isi priveste cu mandrie oastea. Stefan, prin hatmanul Boldur si paharnicul Coste, deschide lupta. .Ei patrund in tabara polona si Herbor, cu o parte din cavalerie, incearca sa-i opreasca. Herbor cade sub buzduganul lui Boldur si polonii speriati se retrag.



Punctul culminant il gasim in capitolul sapte, Lupta, cand Albert ii cere lui Toporski sa intre in lupta cu vitejii sai. Toporski este intampinat de batranul Carja si ceata lui de viteji. Ceata lui Carja va invinge vitejii lui Toporski si Stefan da atacul final alungand pe poloni.



Capitolul al optulea este.deznodamantul. El este intitulat Aratul .si surprinde umilinta, la care sunt supusi prizonierii poloni. Ei vor ara pamantul, ca sa .fie semanata alta padure, unde peste sute de ani se va spune aceasta legenda, la focuri de tabara, in timp ce prin copaci se vor auzi vaietele sufletelor celor ucisi aici. finalul este moralizator, clasicist. Poemul este romantic dar sunt prezente clemente realiste si clasiciste.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.