Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Vasile ALECSANDRI



    Vasile ALECSANDRI - poza (imagine) portret Vasile ALECSANDRI



    Despre Rodica

    alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

    Rodica - analiza literara







Rodica - analiza literara de Vasile ALECSANDRI



Vasile ALECSANDRI Rodica
Purtand cofita cu apa rece Pe ai sai umeri, albi, rotunjori, Juna Rodica voioasa trece Pe langa junii samanatori.

Ei cu grabire ii sar in cale, Zicand: "Rodica, floare de crin, in plin sa-ti mearga vrerile tale, Precum tu, draga, ne iesi cu plin.

S-ajungi mireasa, s-ajungi craiasa, Calea sa-ti fie numai cu fiori, Si casa, casa, si masa, masa, Si sanul leagan de pruncusori!"

Cu grau de aur ei o presara, Apoi cofita intreag-o beii , Copila rade si-n cale-i zboara Scuturand graul din parul sau.



Acest pastel - mai curand s-ar potrivi sa-1 numim "pastel-idila" - surprinde un tablou, o pictura in cuvinte, in care este infatisat un moment din viata de la tara, foarte asemanator cu pictura lui Nicolae Grigorescu din perioada lui numita "alba", de un mare rafinament, abia in zilele noastre inteleasa si gustata la adevarata ei valoare. Caci, dupa aparitia celorlalti mari maestri ai penelului, un Stefan Luchian, un Ion Andreescu si multi altii (pictura romaneasca din epoca interbelica a atins una din culmile ei, rivalizand cu marea arta europeanA), Grigorescu a cunoscut o usoara eclipsa, comentatorii avizati vazand prea mult idilism in tablourile lui cu tarancute frumoase, cu ciobanasi si care cu boi, neglijandu-se oarecum nobletea tusei impresioniste, care duce la frumusetea pura si simpla, fara numaidecat pretentia "profunzimii". Ceea ce s-a intamplat de fapt si cu pastelurile lui Alecsandri, una din piesele care nu mai atrageau atentia (suntem in plin simbolism si modernism avangardisT) decat in sensul unei "edulcorari" superficiale fiind chiar poezia citata mat sus.

Acum ea ne apare sub o alta lumina si ne gandim ca am putea-o "reabilita". "Tabloul" este frumos intai si intai prin statuaria fireasca a personajului central: ,juna" (neologismul nu este catusi de putin nepotrivit sub pana "bonjuristului" AlecsandrI) "voioasa" poarta pe ai sai "umeri albi, rotunjori" cofita cu apa rece. Impresia este de antichitate clasica adusa in spatiul romanesc, lucru cu totul firesc in mai toata opera bardului de la Mircesti, autorul cvasiautobiograficei si horatienei Fantana Blanduzici.

Deosebit de semnificativ, in sensul specificului local, este "momentul" surprins pe panza cuvintelor. La noi, iesirea in cale cu plin este semnul norocului in ceea ce avem de facut. Si ce poate fi mai de dorit pentru niste tineri care se duc sa semene ogorul decat sa fie intampnati de o fata frumoasa cu cofita plina pe umeri? Urarea ritualica este de rigoare: "S-ajungi mireasa, s-ajungi craiasa,/ Calea sa-ti fie numai cu flori,/ Si casa, casa, si masa, masa/Si sanul leagan de pruncusori".

Astfel incat, la modul gratios-simbolic - abia intrezarit, discret, simplu de tot - se lasa a se intelege ca momentul este cat se poate de solemn: nu numai ogorul va fi insamantat, dar este "semanata" si fata: «Cu grau de aur ei o presara», sugerandu-se eugenia frumoasa, plodirea altfel spus. Ritualic, apa din cofita e bauta de tinerii semanatori, dupa ce fetei i se presara "grau de aur" in par. Nici numele personajului nu este deloc intamplator: Rodica, "floare de crin". Desi crinul este floarea pura de la care nu se asteapta rod. Dar este floarea prin excelenta picturala.

Nicaieri nu se poate vedea mai bine, la Alecsandri, ca in Pasteluri, clasica cerinta horatiana: "UT PICTURA POESIS".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.