Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Despot Voda de Vasile ALECSANDRI (Teatru)

 

Culmea Carpatilor ce desparte Bucovina de Transilvania.
Un brad, in dreapta. Panorama de munti, in fund.

SCENA I
JUMATATE, LIMBA-DULCE
JUMATATE
(rezemat de brad, canta)
Frunza verde de stejar,
Sus pe munte, la hotar,
Zi si noapte stau pandar
LIMBA-DULCE
(vine din stanga, obosit, aducand un fedeles pe umar)
Uf! Iata-ma pe culme cu fedelesu-n spate!
JUMATATE
Venit-ai, Limba-Dulce?
LIMBA-DULCE
Venit, mai Jumatate,
Dar cad de oboseala Stii tu ca dintr-un zbor



Sunt zece mii de stanjeni de-aici pan' la izvor?
JUMATATE
Or fi, dar apa-i buna Ian s-o cercam de-i rece?
LIMBA-DULCE
(dandu-i fedelesul)
Na.
JUMATATE
(bea)
Ada A!!
LIMBA-DULCE
Iti place?
JUMATATE
La inima chiar trece
Cu minte zicea tata: Da-mi, Doamne, orice-oi vrea,
Iar mai cu seama apa usoara-n cale grea.
LIMBA-DULCE
Nu se temea de broasca, era voinic mos Tinca,
Dar tatii-i era groaza de apa si-n opinca.
Iar bei?
JUMATATE
Inca o dusca Ma arde setea-n piept.
LIMBA-DULCE
Betiv mai esti!
JUMATATE
Gandeste de ieri de cand te-astept!
Pe asta culme goala, incredintata noua,
Mancam rabdari prajite si bem numai cand ploua;
Cat despre somn
LIMBA-DULCE
Nici vorba Pandarului e scris
C-un ochi inchis sa doarma, si celalalt deschis.
(Rasuna codrul de un bucium in stanga.)
JUMATATE
Un bucium se aude in codri Ce-o fi oare?
LIMBA-DULCE
Boierii din Suceava fac astazi vanatoare.
I-am intalnit devale cu patru ursi blaniti,
De somnul cel mai vecinic tuspatru adormiti,
Si mai era cu dansii mult am mai ras vazandu-l
Un soi de hop-peoparte cu portul si cu gandul,
Numit Ciubar si Voda. (Se indreapta spre fund.)
JUMATATE
Stiu, un nebun de soi
Cu visuri de domnie, cum sunt multi pe la noi.
LIMBA-DULCE
Dar ce vad colo-n vale, in tara ungureasca?
JUMATATE
Ce vezi?
LIMBA-DULCE
O ceata-ntreaga cu haina husareasca.
JUMATATE
Multi-s?
LIMBA-DULCE
Mai multi de zece, mai multi si vin merei
Dar ceata se opreste Iata! doi dintre ei
Descaleca si-n graba apuca pe carare
La deal ii vezi?
JUMATATE
Vad Iata-i ajunsi sub dambul mare
Tin sfat si iarasi pleaca Or fi niscai fugari
Ce vor sa treaca-n tara.
LIMBA-DULCE
Ce-or fi, maghiari, tatari,
Sa-i prindem.
JUMATATE
Dar, sa-i prindem, caci noi suntem de paza
Aici, la pragul tarii Feri, mai, sa nu te vaza.
LIMBA-DULCE
Stii ce? Hai de pe culme pe ei sa ne-aruncam.
JUMATATE
Ba nu; la panda-aice mai bine s-asteptam.
Vin' cole, dupa stanca.
LIMBA-DULCE
Ce panda? Lupta-i dreapta:
Ei doi, noi doi! nu-ncape nici panda, nici
JUMATATE
(oprindu-l)
Asteapta,
Nu fi natang, asculta
LIMBA-DULCE
Romane, doi si doi
JUMATATE
Asculta,-ti zic.
LIMBA-DULCE
Ce?
JUMATATE
Care-i mai mare dintre noi?
LIMBA-DULCE
Tu fie pe-a ta voie asa n-ar fi dreptate
Cu doi voinici sa lupte un om si Jumatate.
(Ies amandoi prin dreapta.)

SCENA II
DESPOT, LASKI
LASKI
(dupa culme, in fund)
Despot, ajuns-ai?
DESPOT
(sarind pe culme)
Iata!
LASKI
(ivindu-se)
Ha! iata-ma si eu.
Greu e suisul, frate! Da-mi mana.
DESPOT
Tine.
LASKI
(sarind pe scena)
Greu!
Uf! Caldu-i! de m-ai stoarce ai face, zau, o balta.
(Se pune jos la radacina bradului.)
A fost un timp odata cand stanca cea mai nalta
Mi ti-o urcam eu, Laski, ca cerbul cel usor.
Acum simt ca o cange infipta in picior,
Si pare ca ma trage
DESPOT
La deal?
LASKI
Ba nu, la vale.
DESPOT
Oricum, esti verde inca si ai otel in sale.
LASKI
Asa-i! Ma simt, zau, inca puternic cat un tun.
Mi-e draga lumea, frate, si-mi place traiul bun.
Eu nu sunt ca evreii ce zic ca viata-i lunga
Sau scurta, masurand-o pe banii lor din punga.
Eu zic: Hei! deie Domnul multi ani ca sa traim
Si planurile noastre curand sa le-mplinim.
(Se scoala si se primbla pe scena.)
Iata-ne-ajunsi cu bine pe naltele hotare
Ce zac intre Moldova si tarile maghiare,
Loc trist, de lupte crunte, cu sange plamadit,
Caci fiarele-s cumplite, dar omu-i mai cumplit!
Priveste colo-n fata, in zarea luminata:
Ca mantie regala, frumoasa si bogata,
Apare-n ochii nostri Moldova, dulce rai,
Comoara nesecata de bun si dulce trai.
Ea are grau, si miere, si vinuri, ah! ce vinuri!
Toiag de batranete, viu balsam pentru chinuri.
Si are mii de nade a scumpelor placeri,
Copile, ah! ce copile! muieri, ah! ce muieri!
Iti fura ochii, mintea, si inima ti-o fura
C-o raza de sub geana, c-un zambet de pe gura.
Si insa moldovenii orbi, crunti, nepasatori,
Stropesc ades cu sange gradina lor de flori.
DESPOT
Cum e stapanul casei asa-i si gradinarul?
LASKI
Asa, caci Lapusneanul el mana astazi carul.
DESPOT
El bate-n boi.
LASKI
O! Despot, pe acest manos pamant
Domnea odinioara un domn viteaz si sfant,
Un Stefan! leu naprasnic a carui larga gheara
Rupea cumplit dusmanii si-n tara, si-n afara.
Pe vremea lui boierii ostasi erau, ostasi
Cum n-au mai fost! Acuma nepotii lor trufasi,
Mici ravnitori de tronuri, seci, rai, iesiti din minte,
Pagani prin a lor fapte, s-ating de cele sfinte,
De sceptru, de mosie, de neam si de popor,
Iar tara, muma, piere gemand sub talpa lor.
DESPOT
Cu Voda Lapusneanul ei astazi nu se-mpaca?
LASKI
Nu! n-ar putea nici dracul pe tron ca sa le placa.
DESPOT
Le trebuie, se vede, un domn cazut din cer?
LASKI
Ba mai degraba-un Despot cu bratul lung de fier,
Sa bata, sa apese pe darza lor cerbice
Si-n capul lor samanta de vrajba sa o strice
Si iata de ce, frate, primit-am bucuros
Ca sa ajut avantu-ti de dor ambitios.
Sunt leah; cu moldovenii in veci n-am impacare,
Tu cauti un tron, Despot? eu caut razbunare!
(Dandu-i mana.)
Fii domn!
DESPOT
Prea bine, insa nu crezi mai nimerit
Ca fierul, deocamdata, sa fie poleit,
Si mana zdrobitoare sa fie deocamdata
Ascunsa-ntr-o manusa?
LASKI
Ca laba cea sireata
Ce unghia-si ascunde?
DESPOT
Intocmai.
LASKI
Minunat.
Bravo! manusa laba pricep, esti diplomat.
In arta de capcane esti mester cu ispita
DESPOT
(zambind)
Am fost crescut la Roma, in scoala iezuita.
LASKI
Esti om cu doua daruri: sub haina de ostean
Porti inima viteaza si cugetul viclean?
Asa spunea Carmina, cand ea glumea cu tine.
DESPOT
Ah! cat a fost de buna sotia ta cu mine!
Eu, un pribeag din lume, un zvanturat strain,
In casa ta manoasa cazut chiar din senin;
Eu, piatra nestemata din splendida cununa,
In pulbere zvarlita acum de-o rea furtuna!
Ah! Laski, multa lume calcat-am pribegind,
Luceferi multi in cale-mi vazut-am stralucind,
Dar suflet bun si nobil ca scumpa ta sotie
Eu n-am vazut, ma crede, la nici o-mparatie.
LASKI
Asa-i c-am avut parte in lume de noroc?
Carmina-i juna, insa de juni ea-si bate joc,
Si numai pentru mine suspina ea.
DESPOT
(in parte, zambind)
Sarmanul!
LASKI
S-apoi inca-o virtute: uraste pe sultanul.
DESPOT
In toate-i dar perfecta?
LASKI
(cu mandrie)
In toate!
DESPOT
Om fericit!
Nimica nu-ti lipseste din cate ai dorit.
Marirea? te alinta ca pe-un copil in fase.
Tu stapanesti in pace multime de orase.
Esti cap, esti om de carma, nestiutor de frau.
Averea? la picioare-ti lin curge ca un rau.
Norocul? o sotie frumoasa, iubitoare,
La Zips, castelul falnic iti luce ca un soare,
Pe inima-i spaniola lipindu-te iubit
Om fericit esti, Laski, de trei ori fericit!
Iar eu, o biata frunza pe vant in veci purtata,
Putea-voi radacina sa prind in loc vrodata?
Ma cheama viitorul la el
LASKI
Alearga dar
La glasul lui, si fie-ti mersul nu in zadar.
Colo, jos, in Suceava gasi-vei razvratirea,
Clocind si pregatindu-ti marirea sau pieirea.
Fii om, mergi!
DESPOT
Dar! voi merge Nascut pe-al marii mal,
Deprins sunt din pruncie sa lupt cu-al marii val.
Voi sti sa-nfrunt eu soarta.
LASKI
Infrunt-o barbateste;
Iar daca ea de tine ar rade muiereste,
Gasind ca nu esti vrednic de-a fi ce zici c-ai fost,
Atunci din nou la mine sa cauti adapost.
Eu pentru tine, Despot, aici am intins nada.
Acum iti zic: La lupta, izbanda, iata prada!
Moldova-i o comoara! ferice-ar fi de ea
Sa cada cu-a ei scule pe mana ta s-a mea.
Pas! eu te las, adio, si s-auzim de bine.
(Se indreapta spre fund.)
Cand ii fi mare, Despot, sa te gandesti la mine.
DESPOT
Adio, Laski Viata e plina de furtuni.
Tu cu a ta sotie sa faceti rugaciuni
Pentru Despot.
LASKI
(coborand culmea)
Adio. (Dispare.)
DESPOT
Ba nu la revedere.


SCENA III
DESPOT
(se primbla pe scena si priveste cu multumire imprejurul lui)
A! iata-ma-n Moldova! mariri, averi, putere,
Aici sunt partea celui ce stie-a zice: vreu!
Eu vreu! de-acum ajute-mi in plin norocul meu.
Eu, sluga-odinioara lui Iacob Eraclidul,
Dar nobil prin avantul sufletului ca Cidul;
Eu, bulgar de arama schimbat in aur; eu,
Fiu de pescar din Creta, purtat in zborul meu
Prin Spania, Lehia, Germania si Franta
Cu-a mea sotie, spada, cu sora mea, speranta,
Azi vin si pun piciorul pe-acest pamant roman
Si zic: Moldovo, -n mine cunoaste-al tau stapan!
Deci pune-ti mari podoabe, frumoasa mea mireasa,
Sa faci cu mine-o nunta de mandra-mparateasa.
Imbraca-a tale haine tesute-n mii de flori,
Incinge curcubeul alungator de nori
Si-ntinde pe-ai tai umeri, in zi de sarbatoare,
Hlamida ta ce poarta o luna, -o stea s-un soare
Acum a sosit timpul, de fericire plin,
Ca sa-ti alegi un mire viteaz, maret, strain,
Un mire din Bizanta, cum se cuvine tie,
Ca sa fondam aice greceasca dinastie.
E timpul, o! Moldovo, uniti noi amandoi,
Sa facem visuri, planuri si fapte de eroi,
Sa stergem umilinta din fruntea crestineasca,
Sa liberam Bizanta si patria greceasca!
Intreaga lume-asteapta sa vada-n rasarit
Un soare nou, cu raze de foc, pe cer ivit.
Sa arda semiluna cat nu e luna plina
Si planta cea pagana s-o sece-n radacina.
Eu fi-voi acel soare aprins de Dumnezeu.
Si tu, Moldovo scumpa, tu fi-vei cerul meu!
A! tremure Osmanul sub palosul dreptatii
La racnetul lui Despot si al crestinatatii,
Caci azi incepe ziua crestinei re-nvieri,
Caci jur a fi eu, Despot, stapan acestei tari
(Pleaca si iese in dreapta.)
(Nota. - Bucium si glasuri departate in stanga.)

SCENA IV
MOTOC, TOMSA, SPANCIOC, STROICI, HARNOV, TOROIPAN, VANATORI
(aducand cerbi si ursi ucisi)
STROICI
(intra din stanga, examinand pe jos urme de fiare)
Pe-aici a trecut cerbul.
(Intra Toroipan.)
Vezi urma, Toroipane?
TOROIPAN
Vad, iaca! Tomsa, Harnov, Motoc, Spancioc, Soimane,
Veniti!
(Boierii intra, in costume de vanatori.)
Stroici copilandrul, abia scos din pelinci,
A dat de urme
TOTI
Urme de cerb?
TOROIPAN
(razand)
Ba, de opinci.
Era incaltat cerbul.
(Toti rad inaintand pe scena. Vanatorii ce aduc vanatul se opresc in fund.)
MOTOC
Stroici este copil inca.
El, cate pasari vede
TOROIPAN
Le prinde si mananca.
STROICI
M-am inselat intocmai ca varul meu Spancioc
Cand te-a luat pe tine de urs, ca mos Motoc
Cand te-a luat de bivol, si chiar, zau, ca si tine
Cand te crezi om.
TOROIPAN
Ia seama cu cine graiesti
STROICI
Cine?
Mai, pane Toroipane, gorunu-i nalt si gros,
Securea-i mica, insa gorunul cade jos.
TOROIPAN
Ia seama,-ti zic.
(Stroici si Toroipan scot palosii. Harnov ii desparte.)
MOTOC
(intervenind)
Ajunga atate vorbe goale.
SPANCIOC
Hei! de si-ar sparge capul, ce de mai harbi de oale
Ar zbura-n vant!
MOTOC
Asa e, Spancioc, dar, fatul meu,
Stricatul este lesne si dresul este greu.
Noi am plecat de-acasa voiosi in vanatoare
Prin munti, la cerbi, la iepuri, la ursi, la caprioare.
Din jalnica Suceava cu totii am iesit,
Sa rasuflam un aer mai viu, mai racorit,
Sa azvarlim in vanturi galceava si aleanul,
Sa mai uitam in pace de Voda Lapusneanul,
Iar nu sa facem certe.
SPANCIOC
Motoace, in zadar
Cutreierat-am muntii chiar pana la hotar,
Sarind din stanca-n stanca prin dealuri si valcele,
Si noptile pe iarba dormind sub brazi, la stele.
Eu unul pretutindeni zaresc trecand, zburand,


O umbra uracioasa muncita de-un rau gand
Ce tainic printre arbori se furisa-n tacere
Si cu doi ochi de ura ne fulgera.
MOTOC
Parere,
Spancioc! tu esti lunatic, ti-e frica de strigoi,
De iele, de vantoase, de stafii, de moroi,
Si ai ajuns acuma in mintea-ti visatoare
Sa faci din Lapusneanul o umbra panditoare
Nu-i umbra-acel ce musca din sanul bietei tari,
Nu, chinurile tarii nu-s umbre de dureri.
Nu-i umbra tirania calare pe robie!
Da-i umbra, trista umbra a noastra barbatie,
Caci de-am avea vrointa si inimi de otel,
Tiranul vai! nici umbra n-ar ramanea din el!
TOMSA
Motoace, esti prea aspru, si asprele-ti cuvinte
Imi par nepotrivite cu varsta s-a ta minte.
Priveste imprejuru-ti cu ochi mai barbatesti
Si spune noua-n fata: de cine te-ndoiesti?
De mine?
MOTOC
Ba nu, Tomsa.
SPANCIOC
De mine?
MOTOC
Niciodata.
STROICI
De mine?
MOTOC
Nu, copile, ai inima curata.
HARNOV
De mine, dar?
MOTOC
Nu, Harnov.
TOROIPAN
De mine?
MOTOC
Nicidecum.
Nu ma-ndoiesc de nime, boieri, dar
TOMSA
Spune-acum
Pe-a carui frunte astazi vezi scrisa miselia
Cand este-anevointa de-a-si apara mosia?
O! vornice Motoace, naprasnic luptator,
De domni ce nu-ti plac tie dibaci rasturnator,
Care-ai vazut atatea s-atatea zile rele,
Raspunde verde-n ochii-mi: in cumpenele grele
Gasit-ai vreodata roman nepasator
Cand draga lui mosie ii cere ajutor?
Nu, nu! in lumea larga si care ne-nconjoara
Mai lesne tu gasi-vei un vultur mort ce zboara,
Un grec fara trufie, un deal fara suis,
Copaci fara de varfuri, vai far' de coboras,
Decat, atunci cand tara e la neindemana,
O lipsa de-ndrazneala in inima romana.
TOTI
Asa e, Tomsa.
MOTOC
Tomsa, imi place sa te-ascult
Cand ne graiesti tu astfel si voi, imi place mult
Sa vad a voastre fete aprinse de-acea para
Ce falnic izbucneste din dragostea de tara.
A! simt o noua viata intrata-n al meu san
Cand intrevad sfarsitul tiranului hain
Acest stolnicul Petre, un om de rand, un stolnic
Ce pana la domnie s-a prefacut nevolnic,
Puhoi far-obarsie, uitat-a cine-a fost
Sa te fereasca cerul de mintea celui prost!
El calca deopotriva cu-o oarba nepasare
Pe capul celui smerin, pe fruntea celui mare,
Si taie, schingiuieste, si trece prin popor
Ca viforul de gheata ce cade pe-un ogor.
Priviti: e tara plina de tristele-i victime,
Ologi, ciuntiti, orbi, mizeri, slutiti de-a lui cruzime,
Incat, de-a sta calaul mult timp domnind aici,
O sa prefaca neamul in turma de calici!
HARNOV
(in parte, aratand pe Motoc)
Amara-i este limba de cand nu-i la putere.
Asa turbeaza viespea cand nu mai are miere.
MOTOC
Ce mormaiesti din buze tu, Harnov, intr-ascuns?
Iti place Lapusneanul? cu el nu ti-e de ajuns?
HARNOV
Ba insa-as zice-o vorba
TOMSA
Eu nu stiu ce ai zice,
Dar zic eu, Stefan Tomsa, cu cerul fata-aice,
Ca mie nu-mi prieste si tarii nu-i doresc
Un domn, supusa sluga a craiului lesesc,
Un om a carui frunte cand mandra, cand palita,
Sta darza-n sanul tarii s-afara umilita.
Aceasta tara-a noastra nu stie-a slugari;
Ea lasa altor neamuri pe branci a se tari.
De insusi Stefan-Voda Moldova e deprinsa
Sa tie mai sus capul cu cat e mai invinsa.
Deci piara orice proclet, taran, vecin, stapan,
Pe tron, sub tron, oricine nu stie-a fi roman!
MOTOC
Deci piara Lapusneanul cu-ntreaga-i semintie!
SPANCIOC
Prea bine, dar pe cine sa-l punem la domnie?
E lesne-a schimba domnii, batranii insa spun:
Schimbare de domnie, falire de nebun.
MOTOC
Cum? tu, Spancioc, om tanar, cu mintea luminata,
Te-nchini la vorbe proaste din timpi de altadata?
SPANCIOC
Ma-nchin si cred, Motoace, in datini stramosesti
Ca-n dogmele preasfinte a legii crestinesti;
Cred ca treptat se pierde a neamului fiinta
Cand el se departeaza de-a bunilor credinta.
Dar! cred ca asta tara, lipsita de noroc,
Satula-i de-a fi astfel tot scoasa-n iarmaroc,
De-a trece ca o vita din mana-n alta mana,
Si Zimbrul sa ajunga un bou ce toti il mana.
E rau cu rau, se zice, dar mai rau far' de rau!
Si cand privesc in juru-mi, Motoace, nu vad, zau,
Menit pentru domnie din noi toti nici pe unul,
Doar numai Ciubar-Voda, Ciubar-Voda nebunul,
Si, de va place voua, nu mie-ntr-adevar,
Nu-mi place sa vad tronul ascuns sub un ciubar.
MOTOC
Spancioc, esti bun de gluma, dar gluma-ti cateodata
SPANCIOC
Rosteste adevarul?
MOTOC
Ba-i groasa si prea lata.
STROICI
Dar unde-i Ciubar-Voda? Noi l-am uitat de tot.
TOROIPAN
Lasatu-l-am in codru calare pe un ciot,
Crezand ca se gaseste pe Ducipal calare
Si intra in Suceava ca domn cu ingamfare.
SPANCIOC
Sarmanul! inca unul cu gargauni domnesti.
Aceasta-i trista boala a mintii romanesti!
(Ciubar striga speriat in stanga.)
CIUBAR
Sariti! ajutor!
TOTI
Ce e?
MOTOC
Ciubar striga-n padure.
Alearga, Stroici.
SPANCIOC
Cu ursii s-o fi-ntalnit la mure.
CIUBAR
Sariti! ma manca ursul!
SPANCIOC
O! trist al lumii curs!
Catam un domn, si domnul e-n laba unui urs!
(Toroipan, Stroici si alti vanatori ies repede in stanga.)
MOTOC
(in parte)
In contra tiraniei lui Lapusneanul ura
Creste si la toti umple si inima si gura.
Razvratul e in aer ca fulgerul in nori.
Rabdare
SPANCIOC
(privind in stanga)
Ciubar vine adus de vanatori.

SCENA V
Cei dinainte, CIUBAR-VODA (purtand hlamida peticita si stema de hartie poleita, intra sustinut de Stroici si de Toroipan)
TOROIPAN
N-ai grija.
CIUBAR
(slab)
Ah!
MOTOC
Ce este?
STROICI
Nimic l-am gasit fata
C-un urs, ucis de Tomsa, pe care-l credea-n viata.
(Toti rad.)
CIUBAR
(se pune pe o radacina)
Ah! apa, apa
SPANCIOC
Dati-i mai bine-un pic de vin,
E leac de spaima.
STROICI
(dand un teas lui Ciubar)
Tine.
CIUBAR
(band)
A! dar nu-i teasul plin,
Mai ada. (Bea.) De pe ochii-mi o ceata se ridica.
Ah! sfinte Agaftocle, cum n-am murit de frica!
SPANCIOC
Ce? frica? Ciubar-Voda, lui Papura nepot,
Fricos? Eu nu-o pot crede.
CIUBAR
Nici eu, Spancioc, nu pot,
Dar cand am zarit ursul, deodata-am simtit, frate,
(oterindu-se) Brrr! un puhoi de sloiuri curgandu-mi ici, in spate.
Era o matahala cat muntele Ceahlau,
Ce sta, sugandu-si laba, infipt in drumul meu.
Ii strig in gura mare sa deie intr-o parte,
El nu! atunci in graba eu dau sa fug departe,
Dar fiara ma cloceste cu ochii rosi de foc
Si eu, cu dansul fata, raman infipt pe loc.
Vroiam sa-i spun ca-s Voda, Ciubar-Voda, dar glasul
Mi se taiase, -o! Doamne, simteam ca-mi suna ceasul.
Era sa mor! o credeti, boieri? era sa mor!
Ce jale, ce durere pe voi si pe popor!
Imi pare ca vazduhul de clopote rasuna.
Prin sate, prin orase toti oamenii s-aduna
Si zic cu-nduiosire: ah! lumea-i pe sfarsit!
Ciubar, adevaratul domn, iata c-au murit!
SPANCIOC
Si Dumnezeu sa-l ierte! s-a dus in iad zaloaga
Pacat numai de dansul ca ii lipsea o doaga.
STROICI
S-o sambata.
TOROIPAN
S-o joie.
CIUBAR
Voi radeti?
SPANCIOC
Ba, jelim
Si ca pe-un mort in viata voiosi te prohodim.

SCENA VI
Cei dinainte, DESPOT, LIMBA-DULCE, JUMATATE
LIMBA-DULCE
(in culisele din dreapta)
Hai, nu intinde vorba, hai
DESPOT
Dar ce vrei, crestine?
De ce ma-ntorci din cale?
LIMBA-DULCE
Mergi, zic, cat e cu bine,
Ca jur pe sfanta cruce
DESPOT
Mai, stii tu cine sant?
LIMBA-DULCE
De-i face-un pas, cu ghioaga te culc mort la pamant.
(Despot, Limba-Dulce si Jumatate intra pe scena.)
DESPOT
Pe mine?
LIMBA-DULCE
(impingand pe Despot)
Mergi.
MOTOC
Ce este, romane?
LIMBA-DULCE
Ce sa fie?
Am prins colea sub stanca un ungur cu trufie
Care-a trecut hotarul, ca vulpea pe furis,
Dar i-am scurtat eu calea pe damb in stejaris.
MOTOC
(lui Despot)
Straine, spune noua: ce esti si cum te cheama?
DESPOT
Dar voi, care vi-i dreptul de-a-mi cere mie seama?
TOMSA
Al nostru drept inscris e pe tara-n lung si-n lat.
Boieri suntem de-ai tarii in care ai intrat.
Motoc cand te intreaba, raspunde cu-nchinare.
CIUBAR
Si-n fata mea te pleaca.
DESPOT
(inchinandu-se lui Motoc)
Motoc, vornicul mare!
LIMBA-DULCE
(lui Motoc)
Stapane, sa las robul?
MOTOC
Sa-l lasi.
LIMBA-DULCE
Da-i prea limbut
Si limba-i sfredel dulce de diavolul facut.
SPANCIOC
De-aceea Limba-Dulce te-au poreclit pe tine?
LIMBA-DULCE
(razand)
Se poate. (Lui Jumatate.) Hmm! boierul m-a pacalit.
MOTOC
(lui Despot)
Straine,
Urmeaza-ti drumu-n pace; esti liber.
DESPOT
Nicidecum,
Recunostinta vie mai sclav ma face-acum;
Dar cine poarta-n sanu-i curata constiinta
Voios primeste lantul numit recunostinta.
Oricum mi-a fi norocul in lume schimbator,
Imi voi aduce-aminte de-al meu liberator,
Motoc.
CIUBAR
Ei! si de mine nu?
MOTOC
Vorbele-ti sunt bune
Si chipul de om neaos, dar cine esti, ne spune.
DESPOT
Eu sunt in voia soartei un vecinic calator,
Atras in cale-mi lunga de-un tainic viitor,
Purtat printre popoare din tarmuri departate,
Trecut cu spada-n mana prin lupte incruntate.
Din frageda-mi pruncie eu sunt
TOMSA
(catre Spancioc)
Un venetic
DESPOT
(auzindu-l)
Acel ce-a zis cuvantul de venetic, ii zic
Ca a mintit si-s gata de-a-nfige cu-a mea pala
Cuvantul sau in pieptu-i sa iasa la iveala.
TOMSA
Eu sunt! eu, Stefan Tomsa! Vazut-am pe la noi
Multi pribegiti fatarnici, viermi palizi de gunoi,
Ce vin si-n sanul nostru fac cuiburi veninate.
Cine esti tu? raspunde! la vorbe ingamfate,
La provocari sumete de-un soi de zvanturat
Arunc dispretul.
DESPOT
Cine-s? Asculta inclinat:
Sunt Despot Eraclidul din Paros! Al meu tata
A fost fruntas de oameni in Grecia bogata,
Print falnic! de pe tronu-i cazut si rasturnat
Sub apriga urgie a turcului turbat.
CIUBAR
Esti print? deci var cu mine?
TOMSA
Esti bun de limbutie,
Dar unde ti-e dovada de nalta obarsie?
(Despot arata un pergament.)
DESPOT
Priviti; iata diploma lui insusi Carol-Quint
Si gloriosu-i nume in litere de-argint.
(Motoc si cu boierii, afara de Tomsa, examineaza diploma.)
MOTOC
Asa-i! Fii, Eraclide, partas de-al nostru soare.
Esti oaspele Moldovei de bunuri datatoare,
Caci asta tara vecinic priimeste-n sanul ei
Cu drag pe bunii oaspeti, cu mila pe cei rai.
(Catre vanatori.)
Aduceti teasuri pline de vin pentru cinstire.
TOMSA
(in parte, iesind prin dreapta)
Ades in cupa plina se-ascunde o caire.
(Boierii iau teasuri si inchina.)
MOTOC
(lui Despot)
Noroc si voie buna!
CIUBAR
(asemene)
Supus sa-mi fii deplin!
DESPOT
Boieri! pentru Moldova paharul meu inchin.
Sa-i deie Creatorul in veci zile senine.
S-un domn cu omenie, iubit de toti!
CIUBAR
(inaintand)
Ca mine!
Ca mine! Domn ca mine se poate-a fi mai bun?
Hai dar, boieri, la Curte!
DESPOT
(lui Motoc)
Ce zice?
MOTOC
(lui Despot)
Un nebun.
SPANCIOC
Boieri! a sa-naltime Ciubar ne porunceste.
La Curte dar, caci tronul de dorul lui tanjeste.
MOTOC
Si dumneata, pribege, purtat din loc in loc,
E timp sa gusti odihna in casa lui Motoc.
Hai!
(Boierii pleaca si ies prin dreapta, Limba-Dulce si Jumatate raman singuri.)
LIMBA-DULCE
Ce zici, Jumatate?
JUMATATE
Imi tiuie auzul.
LIMBA-DULCE
Boierilor de astazi nebunu-i calauzul.
Din toti care-i mai tuies?
JUMATATE
Nu stiu.
LIMBA-DULCE
(aratand in culise)
Nu stiu nici eu.
Dar cel mai cu dracie, vezi tu? e robul meu.
(Cortina cade.)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

Despot Voda


Drama romantica Despot Voda



Opera si activitatea literara Vasile ALECSANDRI

Scrierile si activitatea publicistica a lui Vasile ALECSANDRI




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Balta Alba

- citeste textul
Balta Alba - tema si subiectul povestirii
Comentariu literar Balta-Alba, de Vasile Alecsandri - referat



Poezie

Manastirea Argesului

- citeste textul
Legenda Manastirii Argesului
Caracterizare - Ana - sotia lui Manole din balada Monaslirea Argesului.
Manole - personaj legendar al baladei Monastirea Argesului
Povestire pe momentele subiectului, motivele populare, caracterizarea personajelor
Caracterizarea personajelor - Manole

Desteptarea Romaniei

- citeste textul
Comentariul poeziei Desteptarea Romaniei

Dumbrava Rosie

- citeste textul
Tema si subiectul poemului Dumbrava Rosie
Dumbrava Rosie - poem eroic de factura romantica
Enigma Otiliei - roman de George Calinescu, publicat in anul 1938

Dan capitan de plai

- citeste textul
Dan capitan de plai - poem romantic
Poemul "homeric Dan capitan de plai
Dan, capitan de plai - poem eroic de Vasile Alecsandri
Caracterizare - Dan - personaj principal in poemul eroic Dan, capitan de plai
Ursan - personaj in poemul eroic Dan, capitan de plai
Poemul eroic DAN, CA,PITAN DE PLAI - Momentele subiectului

Miezul iernii

- citeste textul
Vasile Alecsandri - Miezul iernii
MEZUL IERNEI - Pastel - Structura, semnificatii, limbaj artistic

Iarna

- citeste textul
Iarna de Vasile Alecsandri
IARNA - Pastel - Structura, semnificatii, limbaj artistic

Malul Siretului

- citeste textul
Pastelul Malul Siretului
Fascinatia naturii in pastelul Malul Siretului
MALUL SIRETULUI - Pastel
Malul Siretului - Opera si contextul cultural

Serile la Mircesti

- citeste textul
SERILE LA MIRCESTI - analiza literara

Baraganul

- citeste textul
BARAGANUL - analiza literara

Rodica

- citeste textul
Rodica - analiza literara

PENES CURCANUL

- citeste textul
PENES CURCANUL - analiza literara

OASPETII PRIMAVERII

- citeste textul

GERUL

- citeste textul

VISCOLUL

- citeste textul
VISCOLUL - Pastel - analiza pe strofe

SFARSIT DE TOAMNA

- citeste textul
SFARSIT DE TOAMNA - Pastel - Structura, semnificatii, mijloace artistice



Teatru

Despot Voda

- citeste textul
Drama romantica Despot Voda

Chirita in provintie

- citeste textul
Vasile Alecsandri - Chirita in provintie - Tema si Subiectul
CHIRITA IN PROVINTIE - analiza literara
Chirita in provincie - comedie de Vasile Alecsandri.
Chirita - personaj principal in comediile Chirita in Iasi si Chirita in provincie
FORME HIBRIDE ALE CIVILIZATIEI ROMANESTI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA - Chirita in provintie, Comedie cu cantice, in doua acte



Balade populare

Toma Alimos

- citeste textul
Toma Alimos - Balada de voinicie Toma Alimos
Toma Alimos - comentariu
TOMA ALIMOS - Ideea poetica si analiza literara

Constantin Brancovanul

- citeste textul
Constantin Brancoveanul - balada de Vasile Alecsandri

Novac si corbul

- citeste textul
Balada Novac si corbul

Miorita

- citeste textul
Comentariu Miorita - balada populara
MIORITA analiza literara
Miorita - opera anonima - Capodopera absoluta a folclorului romanesc
Ciobanasul - personaj principal in balada Miorita.
Miorita - veche balada populara romaneasca - analiza Conflictului si motivele din miortia
Portretul fizic si moral al ciobanului
EXERCITII
Povestire pe momentele subiectului, motivele populare, caracterizarea personajelor
Caracterizarea personajelor - Ciobanasul - personaj mitic, Maicuta batrana
ATITUDINEA CIOBANULUI IN FATA MORTII
MIORITA - Prezentare generala



Cantece

Hora Unirii

- citeste textul
Vasile Aleesandri- Hora Unirii - specificul cantecului

Oda ostasilor romani

- citeste textul
Oda ostasilor romani - ode de lupta pentru independenta nationala

CLEVETICI ULTRADEMAGOGUL


CLEVETICI ULTRADEMAGOGUL - analiza literara