Tudor ARGHEZI Testament

Studiul textului - Note

Specia: manifest literar - "ars poetica"; afirma estetica uratului, ca in versurile cheie: "Din bube, mucigaiuri si noroi,/ iscat-am frumuseti si preturi noi". Si alte "transsubstantieri" se mai petrec sub pana poetului modern, sedus de viziunea estetica a lui Baudelaire: din "graiul cu indemnuri pentru vite" al stramosilor, el "a ivit" "cuvinte potrivite". Sunt interesante verbele folosite de poet pentru a-si desemna retorica, modalitatea de sublimare, de trecere de la realul incomod sau repugnant, in estetic, la valori estetici, in poezie: "am ivit", "am prefacut", "am preschimbat", "torcand", "am facut", "gramadii", "se-ntoarce". in sfera semantica a "uratului" se afla: "zdrente", "veninul","ocara", "bube", "mucigaiuri", "noroi", "crima tuturor", "sa-njure". Metaforele - simboluri ale creatiei (ale poezieI) sunt: "cuvinte potrivite", "leagane urmasilor", "icoane", "muguri", "coroane", "miere".

Cartea este legatura intre generatii si treapta in elevatia spirituala - ideal peren, ipostaziat in imaginea-forta "Dumnezeu de piatra".

Eul liric isi revendica, orgolios, o ascendenta rurala, stramosi muncind inca din vremuri foarte vechi si extrem de dure, intr-un timp evocat ca stare de spirit crepusculara ("seara razvratita"): "in seara razvratita care vine/De la stramosii mei pana la tine/Prin rapi si gropi adanci,/Suite de batranii mei pe branci, /Si care, tanar, sa le urci, te-asteapta,/Cartea mea-i, fiule, o treapta".

Cine este "fiul" beneficiar al "Testamentului"? Neindoilenic, Cititorul si poate ca, in acest caz, s-ar putea spune chiar ca "cititorul roman". Nu este exclus, desigur, nici un posibil nivel autobiografic al interpretarii.

Note:

Sugestia preistoricului si capacitatea de a stiliza si de a crea mari simboluri ("Domnul", "Robul", "Domnita"), sentimentul transcendentei (vadita in "Dumnezeu de piatra").

Creatia, deci Cartea, inseamna revansa psihica, revansa sociala, revansa istorica a insului obscur si a grupului social tinut in obscuritate, un dialog peste veacuri si o "rabufnire" urieseasca a orgoliului uriesesc al Creatorului-demiurg. Este nu mai putin un elogiu al muncii. Expresionismul, spuneam, ar putea fi detectat in stilizarea unor simboluri cu semnificatii majore. Cartea si numele "adunat" pe o coperta (perifraza pentru "scriitor") sunt "Testament"-ul, dar si o punte intre generatii, intre epoci, intre grupuri sociale, intre cel ce o scrie (muncind cu alte instrumente, dar muncind - totusi -ca si strabunii luI) si cel ce o citeste, indeletnicire considerata delectare si participare afectiva, totodata sinonim in context cu "lenea", dar si cu "suferinta": "intinsa lenesa pe canapeayDomnita sufera in cartea mea;/Slova de foc si slova faurita,/imperecheate-n carte, se marita;/Cu fierul cald, imbratisat in clesteyRobul a scris-o, Domnul o citesteyFara a cunoaste ca,-n adancul ei/zace mania bunilor mei".



GRILA:

- genul: liric;

- specia: arta poetica;

- curent literar: expresionismul;

- vocabular: imbinari lexicale neasteptate: se intretaie sfere semantice aflate, altfel, in antiteza; intra pentru prima oara in poezie, masiv, vocabule care sugereaza uratul;

- cuvant-cheie: "Carte", cu sfera semantica urmatoare: "citeste", "cuvinte potrivite", "hrisovul", "a scris-o", "versuri", "icoane", "cuvinte", "slova faurita"; cartea = simbol al valorilor spirituale ale unui popor; punte intre generatii; voce a istoriei; ipostaza a trairilor abisale; univers compensatoriu; cale spre mantuire;

- metafore-simbol: "vioara", "cenusa mortilor din vatra", "osemintele varsate-n mine", "biciul rabdat", "ramura obscura";

- prozodia: strofe polimorfe; rima pereche; combinatie de diferite ritmuri si masuri.

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.