Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Testament - mesajul, conceptele de poet si poezie de Tudor ARGHEZI



Tudor ARGHEZI Testament
Testament este o ars poetica fiindca in ea sunt concentrate principalele idei estetice, mesajul, conceptele de poet si poezie.

Titlul vrea sa sugereze mesajul, traditia, mostenirea spirituala, pe care o generatie o lasa altei generatii. Literar aceasta idee a fost pusa in circulatie de lenachita Vacarescu si exprima sentimentul patriotic al unei generatii. Aceasta traditie de literatura encomiastica era reprezentata in Muntenia de scriitori ca Dimitrie Bolintineanu (Muma lui Stefan cel Mare), Nicolae Balcescu (Istoria romanilor suh Mihai-voievod Viteazul), Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircca. La Cozia). Acest filon encomiastic al literaturii de specific national va fi continuat de Tudor Arghezi in: Printul, Voda Tepes, losifal Ungro-Vlahiei, Manastire, Psalmi.

Preluand sensul didactic al literaturii pe linia lui Neagoe- Basarab, care in invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie dadea fiului sau regulile de comportament ale unui principe, Tudor Arghezi vrea sa faca acelasi lucru si de aici sensul versului: Cartea mea^i fiule o treapta". Cum sensul fundamental al literaturii este sa construiasca modele si sa ofere aceste modele spirituale, prototipuri umane, Arghezi ofera in Cantare omului o imagine a prototipului homo faber in Nascocitorul si homo sapiens in Cel ce gandeste singur. Acest sens al cautarilor sale il gasim in versurile: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si-am facut-o Dumnezeu de piatra". Adica substitutia realizata de umanism, omul ca centru al universului in locul lui Dumnezeu. El impleteste astfel problema prototipului uman cu mitul mortii, cu ritualul de incinerare, pe care-l practicau arienii si uneori romanii, spre a sugera unele elemente ale specificului national, dar si impietrirea sa launtrica.





Tema poetul si poezia este dezvoltata de Tudor Arghezi printr-o continua cautare a unei definitii poetice a conceptelor de poet si poezie.

Poetul-este un cautator, un deschizator de drumuri, un lampadofor jar poezia este o cale, un drum, o treapta: prin rapi si giopf adanci / Suite de batranii mei pe branci".

Poetul este o abstractie care prinde viata, poezia este viata, care se abstractizeaza devenind ideal national: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si-am facul-o Dumnezeu de piatra".

Poetul este un militant al ideii, un ideolog, poezia este o arma ideologica: Pe care ascultand-o a jucat / Stapanul ca un tap injunghiat". Poetul este o constiinta sociala, poezia are un mesaj social-uman: Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite / "lui am ivit cuvinte potrivite".

Poetul este un romantic iar poezia are un mesaj romantic, nonconformist: Din bube, mucegaiuri st noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi", deci o estetica a uratului pe care au adus-o romanticii prin Victor Hugo.

Poetul este un centru al universului, poezia este o sinteza intre continut si forma: Slova de loc, si slova (aurita / imparecheate-n carte se marita".

Poetul are un rol mesianic iar poezia este o restaurare a omului si a universului: l.e -am prefacut in versuri si-n icoane / Facui din zdrente muguri si coroane".

Poetul este un depozitar al datinei iar poezia un testament spiritual al unui popor: Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte / Decat un nume adunat pe-o carte".

Poetul este un tribun al poporului, poezia este mesajul sau: Durerea noastra surda si amara / O gramadii pe-o singura vioara".

Poetul este o constiinta a epocii, poezia o emanatie a conflictului dintre poet si constiinta sociala: intinsa lenesa pe canapea / Domnita sufera in cartea mea".



Programul estetic al lui Tudor Arghezi este alcatuit din clemente realiste, romantice,.simboliste si expresioniste.

Elementele realiste constau in prezenta unor eroi tipici in imprejurari tipice. Astfel tipul stapanul sugerat prin versul: ,;Stapanul ca un tap injunghiat" este dezvoltat in ciclul 1907 -peizaje sub forma personajului Conu Alecu, arivist brutal: Pe Alecu lliescu, partidul liberi.! / L-a pus pe Olt mai mare si uns pe cinci judete" sau prin personajul din poezia cu acelasi titlu Duduia. Conflictul social sugerat prin versul: Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte" este apoi motiv pentru tot ciclul 1907 -peizaje dar si in Flori de mucigai. Aderenta la realism a lui Tudor Arghezi este exprimata deplin prin translatia de la o con. eptie vag religioasa despre lume din Psalmi, Duhovniceasca, la o conceptie materialist dialectica in Cantare omului, unde nu Dumnezeu ci omul devine centru al universului, asa cum o prefigureaza in Testament.





Eiemenlelc romantice le gasinl in refugiul, evaziunea in trecutul istoric sugerata prin cuvantul ..hrisov", prin evaziunea in natura sugerata prin expresii ca: Iesita la lumina clin padure". Apoi prin prezenta structurilor afective: Durerea noastra surda si amara", rodul durerii": zace mania"; prin folosirea contrastului ca procedeu romantic: Slova de loc si slova faurita"; prin atitudinea contestatara si nonconlbrmisla: l e care ascultand-o a jucat / Stapanul ca un tap injunghiat": prin estetica uratului: Din bube, mucegaiuri si noroi".

Epitetul arghezian se caracterizeaza prin vigoare: tap injunghiat"; prin cromatica: plopi caramizii"; prin contrast: veseli asasini"; prin capacitatea de a sugera: intinsa lenesa pe canapea".

Vocile ideologice, jocul cu limbajele, plurilingvismul, ca procedee definitorii ale textului in proza, se impletesc cu cele poetice situand stilul arghezian undeva la punctul de interferenta intre stilul poetic si stilul in proza. Este un mod arghezian de a cauta originalitatea expresiei cultivand ambiguitatea.

Renuntarea la ritm, rima si regulile de versificatie clasice ii da textului arghezian aspectul elaborat cu migala de artizan, nu au acea muzicalitate, acel ritm, acea fluenta a ideii poetice, cu care ne-am obisnuit de la Mihail Eminescu, George Cosbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri. Textul arghezian are un aspect de proza versificata, de mestesug, de aici atacul lui Ion Barbu, care in articolul Poetica D-lui Arghezi. il defineste drept un prozator, care se exprima in versuri.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.