Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Teme ale creatiei si comentariu de text la TESTAMENT de Tudor ARGHEZI



Tudor ARGHEZI Testament
O prima arta poetica argheziana aflam in Ruga de seara, poezie publicata pentru intaia data in revista lui N. D. Cocea Viata sociala (februarie 1910): Sa-mi fie versul limba / De flacari vaste ce distrug, / Trecand ca serpii cand se plimba; / Cuvantul meu sa fie plug / Ce fata solului o schimba, / Lasand in urma lui belsug". Dar cea mai completa arta poetica a lui Tudor Arghezi (cel mai mare poet al veacului XX al limbii romanE) este Testament, asezat totdeauna, in fiecare editie, in fruntea Cuvintelor potrivite, incepand cu .anul 1927, cand ii aparea - la 47 de ani! - primul volum de versuri, urmat, la intervale relativ mici, de celelalte, Flori de mucigai (1931), Carticica de seara, Hore etc.

Poetul lasa posteritatii (adresarea se faca insa. . metonimic, fiului sau, la persoana a Ii-a singulaR) prin testament lucrul cel mai sacru, o carte, lucrul cel mai de pret si cel mai durabil, in ordine spirituala, semn de nesters al identitatii unui neam, a unei colectivitati etnice vorbind aceeasi limba:



Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte, in seara razvratita care vine De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar, sa le urci te-asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta.



Asadar, arta reprezinta eflorescenta si sinteza cea mai concentrata a sfortarii in timp a generatiilor. Ca sa poate fi schimbata sapa-n condei si brazda-n calimara", zeci si zeci de serii ale ramurci obscure" au urcat pe branci din intuneric, prin rapi si gropi"", si au adunat sudoarea sutelor de ani". Cartea este primul hrisov" al stramosilor robi", care si-au varsat osemintele" in poet, treapta cea mai de capetenie pe care sa se inalte urmasii:





Ascaz-o cu credinta capatai. Ea c hrisovul vostru cel dintai, Al robilor cu saricile, pline, De osemintele varsate-n mine.



Militantism sublim, punerea artei in serviciul cauzei nobile a ridicarii la lumina a celor ramasi nestiuti? Desigur! Poetul a trebuit sa recurga la o renovare a mijloacelor. A luat graiul din indemnurile pentru vite, a luat si ocara, punandu-le cand sa-mbie, cand sa-njure", a cules veninul si 1-a transformat in miere, lasandu-i (dupa o alchimie numai de el stiuta) intreaga forta, si-a facut, totodata, dumnezeu de piatra" din cenusa mortilor. in sfarsit:



Durerea noastra surda si amara O gramadii pc-o singura vioara. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul, ca un tap injunghiat. Din bube, mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. Biciul rabdat sc-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndrcptatirca ramurci obscure Iesita la lumina din padure . Si dand in varf, ca un ciorchin de negi, Rodul durerii de vecii intregi. in versurile: Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi" si in alte locuri, multi comentatori vad in Arghezi un poet al asa-zisei estetici a. uratului". Ceea ce poate sa fie adevarat, daca ne gandim mai cu scama la urmatorul volum (cel putin tot atat de definitoriu ca si Cuvinte potrivite, ba poate chiar mai mulT), Flori cie mucigai, ca. si la nenumaratele proze-pamflete, de la tabletele din Tara de Kuty pana la Icoane de lemn, Poarta neagra si multe altele, toate trimitand la condeiul deosebit de virulent, otravitor, care a scris Blestemele. imbinarea (contradictorie!) dintre cele doua vorbe - estetica uratului", imitata-preluata de la un literat francez nu chiar dintre cei importanti, cum ne este obiceiul - nu este prea nimerita dupa a noastra parere. Sintagma a ajuns la indemana mai tuturor trecutilor prin liceu ca gasca prin apa: Cine este Arghezi? Cum este Arghezi?", intreaba intamplatorul neofit, ajuns in fata usii din sala in care trebuie sa sustina bacalaureatul. Ei, zi si tu - il sfatuieste la repezeala un interlocutor deloc mai breaz decat cel care intreaba: Arghezi este poetul esteticii uratului!" in alta ordine de idei, din Testament aflam ca arta nu poate lua fiinta fara imbinarea perfecta dintre scanteia geniului (slova de-foc") si travaliul cel mai istovitor ce se poate inchipui (slova faurita"): intinsa lenesa pe canapea, Domnita sufera in cartea mea. Slova de foc si slova faurita imparechiate-n carte se marita, Ca fierul cald imbratisat in cleste.




 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.