Interpretare de text la prima vedere
"Tu ti-ai strecurat cantecul in mine intr-o dup-amiaza, cand Fereastra sufletului zavorata bine Se deschisese-n vant, Fara sa stiu ca te aud cantand.
Cantecul tau a umplut cladirea toata, Cu tunetul se prabusira si norii
Sertarele, cutiile, covoarele, in incaperea universului inchis.
Ca o lavanda sonora. Iata, Vijelia aduse cocorii,
Au sarit zavoarele, Albinele, frunzele Mi-s
Si manastirea mi-a ramas descuiata. subrede barnele, ca foile florii.
Si poate ca nu ar fi fost nimic De ce-ai cantat? De ce te-am auzit?
Daca nu intra sa sape Tu te-ai dumicat cu mine vaporos -
Cu cantecul, si degetul tau cel mic, Nedespartit-in bolti.
Care pipaia mierlele pe clape - Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
Si-ntreaga ta faptura, aproape. Tu soseai din vieti, eu veneam din morti.
(T. Arghezi - MorgenstimmunG)
intelegerea textului
■ Considerata o capodopera a erosului elegiac arghezian, poezia citata din volumul Cuvinte potrivite are un titlu sarbatoresc, care poate fi tradus in sintagma literala "Dispozitie de dimineata" sau literara "Stare aurorala" ("0 dimineata a spiritului"); ce explicatie oferiti alegerii acestei titulaturi de catre Arghezi?
■ Revelatia iubirii se produce pe neasteptate, dar inevitabil, caci sufletul sensibil al artistului astepta acest dar zeiesc; analizati sugestivele imagini poetice, prin intermediul carora erosul "se strecoara" in existenta creatorului caruia ii preschimba destinul.
■ De ce inzestreaza autorul glasul femeii unice cu insusiri orfice, facandu-1 sa rasune pretutindeni, asa cum ii promite si Demiurgul lui Hyperion in "Luceafarul" eminescian?
■ Din ce motive credeti ca fiinta barbatului - dornica si in acelasi timp tematoare sa iubeasca - este circumscrisa unui "univers inchis"? Care sunt termenii lexicali si metaforici capabili sa-1 defineasca pentru cititor?
■ Invazia miraculosului sentiment trezeste la viata "incaperea" pustie a spiritu-lui-nepereche si provoaca o veritabila resurectie a acestuia; cum patrunde suflul marelui cosmos in lumea solitara a artistului si care sunt imaginile poetice corespunzatoare revitalizarii universului sau interior?
■ O data cu dragostea impartasita, viata insasi - cantand pe toate "clapele" formelor ei - a navalit in spatiul ascetic al creatiei si a tulburat rosturile grave ale zamislitorului de frumos artistic; in acest caz, cum va explicati melancolia poetului, spaima, aproape mistica, ca forta incantatorie a revelatiei erotice nu poate ramane mereu la acelasi inalt diapazon?
Particularitati stilistice
■ Termenul cel mai frecvent din poemul indicat spre studiu este "cantec" (alaturi de verbul corespondent "ai cantat", "cantand"); interpretati variatele intelesuri in context, pe care i le puteti atribui acestui cuvant polisemantic in lexicul arghezian.
■ Exista, in textul liric, mai multe enumeratii (de obiecte ale universului familiar, de componente ale anatomiei feminine, de fenomene naturale, de elemente vegetale si zoomorfE); identificati-le pe rand si nuantati rolul stilistic al fiecarei serii enumerative.
■ Poet simbolist la debutul creatiei sale, T. Arghezi cultiva cu placere sinesteziile: o neobisnuita "auditie" olfactiva, in care transferul de semnificatie se produce dinspre acustic catre senzatia intens mirositoare, este realizata in sinestezia: "Cantecul tau a umplut cladirea toata [], Ca o lavanda sonora"; astfel, iubirea este resimtita precum o invazie inmiresmat sonora a sufletului omenesc; dupa modelul oferit, analizati sinestezia complexa din versurile: "Daca nu intra sa sape/Cu cantecul, si degetul tau cel mic, /Care pipaia mierlele pe clape"
■ Reflectati la intelesurile celor doua interogatii retorice cu sens antitetic din strofa finala; comparati-le cu procedeul stilistic similar din poemul Abia plecasesi (voi. Poeme noi, 1963): De ce-aiplecat? De ce-ai mai S ramas?..
■ O figura de constructie plina de sensuri erotico-filosofice este chiasmul din versurile finale, bazat pe o dubla antinomie: "Eu veneam de sus, tu veneai de jos,/Tu soseai din vieti, eu veneam din morti"; analizati atat opozitiile, cat si paralelismele semantice la care recurge T. Arghezi pentru a intregi mesajul poemului sau.
Concepte operationale aplicate
■ Definiti enumeratia, sinestezia si chiasmul, particularizand efectele lor in planul poeti-citatii datorita inventivitatii, la nivelul limbajului, demonstrate in lirica argheziana; puteti compara sinesteziile remarcate in poezia simbolistului G. Bacovia cu modalitatile specifice lui T. Arghezi de a construi acest ansamblu de tropi ai semnificatiei.
Limba si comunicare
■ Motivati de ce, in planul subiectiv al eului liric, impactul produs de revelatia sentimentala este resimtit la timpul trecut perfect compus al indicativului: "ai strecurat", "a umplut", "au sarit", "a ramas descuiata", "ai cantat", "am auzit" etc.
■ Remarcati frecventa formelor accentuate ale pronumelor personale de persoana I si a Ii-a, alaturi de cele atone declinate mai ales in dativ posesiv: "Tu ti-ai strecurat cantecul"; "Si manastirea mi-a ramas descuiata", "Afrs subrede barnele"; ce alte adjective pronominale sunt reluate in structura poematica si cu ce efecte la nivelul expresivitatii limbajului?
■ Poetul asociaza impetuozitatea iubirii, care-i rastoarna ordinea asezata a vietii cu verbe dinamice, mai ales din sfera semantica a celor care sugereaza invazia sentimentului coplesitor: "a strecura", "a se deschide", "a umple", "a sari", "a intra", "a sapa", "a aduce"; in acest sens, justificati repetarea de trei ori a aceluiasi verb de miscare intensa, in strofa finala.
■ Argumentati, in concordanta cu valentele ideatice ale poemului erotic, gruparea unor termeni esentiali in serii lexicale antonimice: "fereastra", "zavorata", "zavoarele", "manastirea", "incaperea", "inchis"/"ai strecurat", "se deschisese", a "umplut", "au sarit", "descuiata", "nu intra", "aduse".
■ Explicati intelesurile profane si ascetice deopotriva, pe care le puteti decela in versurile: "Tu te-ai dumicat cu mine vaporos - /Nedespartit - in bolti"; cautati (in D.E.X.) sensurile verbului popular "a (sE) dumica" (activ si reflexiV).
