Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Teposu Radu - biografie - (opera si scrierile)

 

TEPOSU Radu G., se naste la 19 apr. 1954, Sirnea, judetul Brasov - moare in 5 nov. 1999, Brasov.

Critic literar.

Fiul lui Gheorghe Teposu, tehnician veterinar si al Mariei (n. Dudu).

Scoala generala ia Sirnea (1962-l969), Liceul "Andrei Saguria" din Brasov (1969-l973), Facultatea de Filologie, sectia romana-spaniola, a Univ. din Cluj (1974-l978).

A debutat in Echinox (1975), cu studiul Functia spatiului in "Zamolxe" de Lucian Blaga. Debut editorial, in 1983, cu Viata si opiniile personajelor. Prof. de romana si latina in Marsa, judetul Giurgiu (1978-l983),'redactor la Flacara (1983-l987), redactor la Viata studenteasca si Amfiteatru (1987-l989). A colaborat la Echinox (unde a fost, intre 1974 si 1978, secretar general de redactie). Romania literara, Luceafarul, Vatra, Viata Romaneasca, Familia, Steaua, Flacara, Contemporanul, Secolul 20, Caiete critice, Tribuna, Orizont, Aslra, Convorbiri literare. Colaborator al dictionarului Scriitori romani, coordonat de M. Zaciu, M. Papahagi si A. Sasu, . Premiul revista Amfiteatru pentru critica literara pe 1976 si . A publicat ed. si a prefatat volum de I. Slavici (Mara, 1979; 1985), A. Titu Dumitrescu (Antumele 4, Antumele 5, 1986) si S. M. Vizirescu (Geapanale, 1987). Teposu Radu uneste sobrietatea cu jovialitatea si subtilitatea interpretativa cu acuratetea conceptuala, vazind literatura, din perspective ample, ca pe o fenomenologie specificata a spiritului.



Format in climatul Echinox-ului, Teposu Radu este unul dintre criticii de suprafata si suflu ai generatiei '80, practicind un partizanat "obiectiv", detasat, cu militanta marginita strict de discernamintul valorilor. Critica sa nu e alimentata de spiritul generationist, desi "generatia '80" e o tema privilegiata a articolelor raspindite prin reviste. Cartea sa de debut. Viata si opiniile personajelor (1983), e un eseu despre devenirea formelor romanesti in istoria romaneasca a speciei. Centrat pe "virfurile" acesteia si tinind un fir cronologic, eseul devine o panorama a romanului romanesc de la inceputuri pina la - inclusiv -operele capitale ale generatiei '. Grila interpretativa e unitara si ea il conduce pe exeget la formularea unei triple tipologii, organizata intr-o relativa succesiune. Metamorfozele romanului romanesc sint urmarite dintr-o perspectiva inedita, apropiata, dar nu coincidenta, cu cea naratologica: criteriul devenirii e reprezentat de peripetiile personajului, vazute ca o miscare de emancipare atit de sub dictatura auctoriala, cit si din complicitatea cu naratorul. Soarta personajului nu face decit sa rasfringa in literar marile seisme epistemice, rupturile din ansamblul spiritual repercutindu-se, cu o geometrie variabila, dar legica, in microsistemul romanesc. Din planul mare al relatiei "fiinta-transcendenta", criticul coboara metamorfozele in planul intra-literar, realizind o paralela a emanciparilor. Tipologiile romanesti tin, in fond, si sint determinate, chiar daca nu imediat, de mutatiile din metafizica. Virstei pre-nietzscheene a acesteia ii corespunde "romanul tranzitiv", bazat pe "reflectare" si "pe omniscienta naratorului"; in aceasta prima etapa a narativitatii "personajul este narat si are iluzia vietii". Atentatul nietzscheean raspunde intr-o prima revolta a personajului, care capata acum "constiinta de sine" si isi asuma si prerogativele naratorului, in cadrul "romanului reflexiv". Constiinta de sine a personajului va scoate cu totul din cauza criteriul "realist" si va promova, intr-o a treia etapa, a "metaromanului", "imaginarea ca asumare constienta a fictiunii", personajul luind si locul scriitorului, dupa ce denunta pactul de complicitate cu naratorul. Vazut ca un proces de parvenire, emancipare si revolta, destinul personajului e cuprins intre docilitate si autarhie. La capatul celor trei etape, personajul a scapat de orice transcendenta si de orice subsidiaritate, trecind pe seama sa, prin cumul, functiile auctoriale si naratoriale. Teposu Radu insusi isi numeste metoda "retorica existentiala", contind pe faptul ca "orice semnificatie din planul textului trece, in mod inevitabil, in sfera mai larga a viziunii existentiale" si legind "procesul scriptural" de o "trans-semnificatie". Aceasta conditie trans-literara a literaturii duce ia drama autarhiei: personajul triumfator descopera ca "suprimarea iluziei atrage nevoia acesteia", ceea ce sugereaza o posibila ciclitate in spirala a devenirii speciei. Analizele ca atare isi urmaresc tema cu destula libertate, fara a fi constrinse de obligatii demonstrative. Ele se inscriu intr-un demers coerent, nu intr-unui premeditat. Tema cartii nu e si teza ei.



Critica lui Teposu Radu e limpede si laconica, cu preferinta pentru propozitia gravata: "Psihologia surclaseaza filosofia. Starile sufletesti devin adesea echivalente ale moralei. Personajul simte enorm si vede uniform. Ii lipseste discemamintul, fiindca la el idealul se confunda cu impulsul". Cu aceasta sintaxa atica, nu fara inflexiuni matasoase, isi promoveaza Teposu Radu subtilitatea interpretarilor, intr-o viziune calm si colegial polemica, fara inhibitii, dar si fara emfaza. El reface istoria romanului ca epopee insurectionala a personajului.

OPERA:
Viata si opiniile personajelor. Bucuresti, 1983.
REFERINTE CRITICE:
N. Manolescu, Arca luiNoe, III, 1983;

idem, in Romania literara, nr. 2,1984;

M. Iorgulescu, in Flacara, nr. 7, 1984;

M. Mihaies, in Orizont, nr. 8, 1984;

D. C. Mihailescu, in Contemporanul, nr. 9, 1984;

P. Dugneanu, in Luceafarul, nr. 12;

14, 1984;

VaL Condurache, in Convorbiri literare, nr. 4, 1984;

I. Pecie, in Ramuri, nr. 5,1984;

L. Papadima, in Tribuna Romaniei, nr. 268, 1984;

M. Botez, in Ateneu, nr. 5, 1984;

Sinziana Pop, in Luceafarul, nr. 23, 1984;

M. D. Gheorghiu, in Cronica, nr. 26,1984;

Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 7, 1984;

Gh. Glodeanu, in Steaua, nr. 8, 1984;

R. C. Cristea, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1984;

Gh. Perian, in Vatra, nr. 10,1984;

M. Iorgulescu, Prezent, 1985;

A. I. Brumaru, in Astra, nr. 1,1985;

A. Marino, in Tribuna, ta. 21, 1985;

V. Atanasiu, in Vatra, nr. 3, 1985;

I. B. Lefter, in Amfiteatru, nr. 9,1986;

M. Mihaies, in Orizont, nr. 16,1987.


aaa2

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate



});

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Teposu Radu

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Teposu Radu




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text