STOENESCU Stefan, se naste la 30 ian. 1936, Bucuresti.
Traducator si eseist.
Fiul magistratului
Stefan Stoenescu si al Vioricai (n. Pascu).
Liceul "Matei Basarab" din Bucuresti (1948-l951). Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1953-l957 si 1960-l962). Licenta in limba si literatura engleza.
Lucreaza la Institutul Meteorologic din Bucuresti (1962-l965), dupa care isi incepe cariera universitara la Facultatea de Lb. si Literaturi Straine a Univ. din Bucuresti, intrerupta de plecarea definitiva din tara in . Se stabileste in Statele Unite, unde isi continua activitatea in mediile universitare. Debutul in Secolul 20(1966), cu un studiu comparativ despre George Enescu si poetul american Wallace Stevens. inainte de plecarea din tara colaboreaza cu studii si art. de literatura engleza si americana la Astra,
Luceafarul, Contemporanul. Romania literara. Viata Romaneasca, Tribuna, Tribuna Romaniei. Traduce mai ales poezie, dar si proza diversa sau studii de istoria artei si scrie prefata substantiale la volum publicate in traduce proprie sau a altora, din autori ca D. H. Lawrence, John Gardner, Arnold Bennett, T. Stefan Stoenescu Eliot, Robert Browning, Henry James. Produce ed. scolare din W. M. Thackeray si Lewis Carroll. Traduce literatura romana in limba engleza pentru publicatia Romanian Review: printre altele, eseuri de
C. Noica, poeme din peste patruzeci de autori, romanul lui
L. Rebreanu,
Ciuleandra. A tradus din poezia lui
M. Ivanescu (Others Poems. Other Lives, 1983). in domeniul anglisticii, Stefan Stoenescu arata o preferinta marcata pentru poezie si critica.
Prezent in viata literara a deceniilor opt si noua cu un numar important (aproape o suta) de studii si eseuri minutios documentate si argumentate riguros, precum si cu incercari de literatura comparata si istoria culturii (Pound si Brancusi, influentele lui
Voltaire si Rousseau asupra literaturilor de expresie engleza), Stefan Stoenescu s-a impus ca cercetator in domeniul anglisticii si americanisticii printr-o deosebita scrupuloziiate profesionala, dublata de temeinicia unui pasionat cercetator al problemelor literare. Nenumaratele sale prefete, ample si bine informate, sau eseurile din Secolul 20, despre scriitori ca Joyce, Pound, W. H. Auden, John Crowe Ransom etc, nevalorificate, din pacate, editorial si neomologate dupa merit de critica, nu au constituit ulterior materialul unor volume personale, care sa-l ancoreze mai ferm in constiinta cititorilor. Cu toate acestea, Stefan Stoenescu ramine unul dintre cei mai buni cunoscatori ai poeziei de expresie engleza in aria culturala romana. Prin straduintele sale, conjugate cu ale lui
C. Abaluta. a inceput sa se infiripe, in anii saptezeci, o adevarata biblioteca de poezie anglo-americana contemporana, cu talmaciri din autori lirici ca Wallace Stevens, Dylan Thomas, Theodore Roethke, W. Stefan Stoenescu Merwin, Frank O'Hara etc, aparute in editii bilingve si insotite de temeinice studii introductive semnate de Stefan Stoenescu Proiectul a fost parasit, prin forta imprejurarilor, dupa refugierea anglistului in Statele Unite. O nejustificata timiditate l-a impiedicat pe Stefan Stoenescu, in anii cit a fost prezent la Catedra si in viata literara, sa-si scoata cele mai bune scrieri critice de sub incidenta efemerului si a circumstantialitatii, alcatuind citeva volume de studii de anglistica si americanistica.
Articolele din Dictionarul literaturii engleze. scrupulos documentate si concis scrise, ne pot da o idee despre calitatea discursului sau critic. Stefan Stoenescu face, de fapt, cu seriozitate si extrema probitate stiintifica, munca extrem de utila a unui mediator intre culturi, fapt ce reiese nu doar din contributiile sale de istoric si critic literar, ci si din traducerile din si in engleza, caracterizate in primul rind printr-o remarcabila acuratete filologica. in afara poetilor mentionati mai sus, printre autorii selectati de Stefan Stoenescu pentru talmacire se numara un prozator dificil ca H. James sau teoreticieni si istorici literari, precum Wayne C. Booth si Serge Fauchereau. Stefan Stoenescu a mai pus la dispozitia cititorului roman citeva scrieri importante din domeniul istoriei si teoriei artei. intre 1978 si 1987 a publicat si numeroase traduceri din literatura romana in Romanian Review.
OPERA:
Dictionar al literaturii engleze, coordonat de Ana Cartianu si I. A. Preda, Bucuresti, 1970 (o suta de art.). Traduceri: John Ormsbee Simonds, Arhitectura peisajului (in colab. cu A. Moisescu), Bucuresti, 1967;
Wallace Stevens, Lumea ca meditatie (in colab. cu C. Abaluta), Bucuresti, 1970;
Dylan Thomas, Viziune si ruga (in colab. cu C. Abaluta), Bucuresti, 1970;
Eric Protter, Pictori despre pictura, Bucuresti, 1972;
Theodore Roethke, Vorbe pentru vini (in colab. cu C. Abaluta), Bucuresti, 1973;
Edward Lear, Rime fara noima (in colab. cu C. Abaluta), Bucuresti, 1973;
Serge Fauchereau, Introducere tu poezia americana moderna. Bucuresti, 1974;
Wayne C. Booth, Retorica romanului (in colab. cu Alina Clej), Bucuresti, 1976;
Henry James, Ce stia Maisie, Bucuresti, 1977;
W. S. Merwin, Poemele deceniului sapte (in colab. cu C. Abaluta), Bucuresti, 1977;
Henry James, Virsta ingrata, Bucuesti, 1978;
Frank O'Hara, Meditatii in imponderabil (in colab. cu C. Abaluta), Bucuresti, 1980;
Erwin Panofsky, Arta si semnificatie. Bucuresti, 1980;
Virginia Woolf, Noapte si zi. Bucuresti, 1987. |
REFERINTE CRITICE:
P. Popescu, in Romania literara, nr. 2, 1971;
V. Stanciu, in Steaua, nr. 2, 1972;
N. Balota, in Romania literara, nr. 50, 1975;
D. Grigorescu, in Contemporanul, nr. 30, 1977;
Flavia Andrea, in Steaua, nr. 8, 1977;
Doina Uricariu, in Romania literara, nr. 23, 1977;
D. Grigorescu, in Contemporanul, nr. 12, 1980;
SL Avadanei, Eminescu si literatura engleza, 1982;
M. Anghelescu, in Transilvania, nr. 7, 1984;
D. Dutescu, in Romania literara, nr. 33, 1984;
Irina Grigorescu, in Viata Romaneasca, nr. 3, 1985;
V. Mihaiu, Cutia de rezonanta, 1985;
N. Manolescu, in Steaua, nr. 7,1986;
V. Stanciu, in Tribuna, nr. 49, .
|
