Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Compozitia si Spatiul narativ al basmului Greuceanu de Petre ISPIRESCU



Petre ISPIRESCU Greuceanu
Compozitia basmului Greuceanu" urmeaza schema specifica acestei specii a epicii populare, putandu-se delimita cu usurinta cateva motive narative: rapirea Soarelui si a Lunii; plecarea eroului in cautarea lor; motivul fratiei de cruce; motivul metamorfozelor; substituirea prin viclesug a viteazului; motivul luptei drepte impotriva zmeilor, zmeoaicelor; pedepsirea vinovatilor si nunta.

Spatiul narativ se delimiteaza prin cele trei formule traditionale, specifice basmului:



Spatiul narativ se delimiteaza prin cele trei formule traditionale, specifice basmului:



A)de inceput:A fost odata ca niciodata", care are rolul de a situa intamplarea in afara timpului, conferindu-i un caracter unic, pentru a fi crezuta; bjformule mediane,care au menirea de a mentine treaza atentia cititorului:Si-nainte cu poveste, ca de-aicea mult mai este; Si se luptara, si se luptara, zi de vara pana seara";

C) formule finale, uneori usor ironice, despart povestitorul de ascultatori, pentru ca el sa duca povestea mai departe:Si eu incalecai pe-o sa, si va povestii dumneavoastra asa";,,Iara eu incalecai pe-un maracine, sa m-asculte orisicine" etc. Aceste formule il readuc pe ascultator in lumea reala.

Caracteristica compozitiei este si repetarea intreita a intamplarii. Cifra trei este o cifra magica a povestilor, simbolizeaza taina si neprevazutul:7m zile si trei nopti au stat inchisi intr-o camara Greuceanu cu Faurul Pamantului si se sfatuira". Eroul se metamorfozeaza de trei ori: porumbel, musca, buzdugan.Greuceanu se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel". Zmeoaicele si zmeii sunt trei. Ca sa-i aduca apa dulce, Greuceanu va da corbului trei lesuri de zmei si de cai. Nunta imparateasca va tine trei saptamani", ca in povesti.



Spatiul si timpul sunt exprimate prin formule specifice basmului:Si merse, merse, merse, cale lunga, departata"; mergeau repede ca vantul si lin ca gandul"; mersera cale lunga si mai lunga, pana li se facu calea cruci".



Particularitati stilistice.

Stilul se caracterizeaza printr-o puternica oralitate si coloratura afectiva. Naratiunea curge firesc, aidoma unei povestiri adresate ascultatorilor, autorul intervenind des cu apelative ca: mare, iaca, nene, vericule, boieri dumneavoastra. Participarea afectiva se traduce si prin forme de dativ etic, ca la Ion Creanga: mi-1 aduse", mi-1 tranti", mi-1 izbi" etc. Impresia de oralitate este data si de folosirea locutiunilor verbale:a da din colt in colt", a o scoate la capat", a o lua la drum".

Limba este simpla, cea vorbita din popor, intalnindu-se multe expresii ale graiului muntean: incalecai p-o sa";d-aia isi intetea loviturile". Oralitatea stilului se realizeaza si cu ajutorul vorbirii directe. Exemplificam cu dialogul infiripat intre Greuceanu si zmei:

,,-Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi gasi, si inca si capul reteza-ti-1 voi".

,,-in Codrul Verde este o cula. Acolo inauntru sunt inchise". intalnim in basm zicatori si proverbe: nu toate mustele fac miere"; umbland mai multa vreme in saci"; dupa ce lua in cap tot ce auzise". Folosirea onomatopeelor constituie un alt indiciu al oralitatii: Ea, inghiort! inghiti si pe loc si muri"; si cand la treaba, hat in sus, hat in jos". Repetitia amplifica dimensiunile spatiului sau ale actiunii: Si merse, merse, merse, cale lunga, departata"; Si se luptara si se luptara pana ce ajunse vremea la namiezi". Comparatia hiperbolica (ca vantul, ca gandul") exprima si drumul fara efort. Enumeratia da actiunii o nuanta hiperbolica si califica eroii:Deh, zmeule viteaz, vino sa ne batem, in sabii sa ne taiem, in suliti sa ne lovim, ori in lupta sa ne luptam". Lexicul de factura populara intretine atmosfera basmului: ogurlie, a prinde la suflet, li se facu calea cruci, mangosit, cula, cusnita, merinde, fauriste, stana. Tonul fundamental sfatos este intrerupt de pasaje domoale sau incordate pentru a reda stari sufletesti in functie de intamplari.



Valoarea educativa a basmului consta in atmosfera de optimism, de incredere in fortele omului puse in slujba unei cauze nobile. Drumul strabatut de Greuceanu este un traseu al biruintei asupra fortelor care vor sa distruga viata.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.