Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





N. IORGA DESPRE BASARABIA despre Nicolae IORGA



Ori de cate ori (de foarte multe orI) poposesc in spatiul operei lui lorga nu contenesc a admira extraordinara-i personalitate intr-o viata de om de numai 69 de ani (existenta i-a fost curmata, miseleste, la 27 noiembrie 1940 - deci acum 55 de ani - de un comando legionaR) a scris imens si in trei limbi in toate sferele istoriografiec. Si nu numai in ale celei politice ci, deopotriva. in ale celei literare. Istoria literaturii romanesti in veacul al XlX-lea si Istoria literaturii romanesti contemporane (mai rezistenta e cea dintaI). Istoria literaturilor romanice in dezvoltarea si legaturile lor sunt carti de capatai, mereu citate (nu stiu daca si cititE) care il releva pe istoricul literar. Dupa cum cele doua volume O lupta literara il pun in lumina pe criticul literar al primelor doua decenii ale veacului nostru. lorga fiind, nu numai in perioada directoratului de la Samanatorur, unul dintre importantii critici literari ai timpului, temut si ascultat. Iar poetul, memorialistul, dramaturgul si calatorul dau seama de vocatia sa de scriitor. Cat priveste istoriografia politica, aici totul copleseste. De la culegeri de documente de el culese din arhive (multE), la istoria unor domenii (a invatamantului, a comertului, a bisericii, a armatei, a artcloi miniere si cate altelE), pana Ia marile sinteze de istoria romanilor (cele 11 volume din 1936-1939 sunt extraordinarE), totul a fost gandit si asternut pe hartie de aceasta minte neobisnuita. Acest efort uriesesc uimeste si smulge, imediat, respect si admiratie. Calinescu marturiseste, odata, ca desi nu-i fusese recomandat si nu vorbise cu lorga niciodata, cand intamplarea a facut sa treaca, pe strada, pe langa marele invatat, a simtit ircpresibil nevoia sa se descopere si sa se incline, ca semn al veneratiei ce i-o purta.

Fireste ca marele invatat a fost absorbant preocupat de soarta conationalilor sai ce traiau in provinciile unor imperii vecine ce le subjugasera. in 1915-1916 a publicat Istoria romanilor din Transilvania si Ungaria (2 volumE). Dar mai inainte, ca moldovean ce era, a scris despre destinul nefericit al romanilor din Basarabia subjugata. Prima scriere de acest fel c cea din 1899, Studii istorice asupra Chiliei si Cetatii Albe. Au urmat apoi. desigur, si altele. Aceasta sectiune a operei lui lorga. ea insasi putand asigura prestigiul stiintific al unui istoric, este acum adunata de dl Iordan Datcu, in doua volume, la Editura Fundatiei Culturale Romane. A aparut, deocamdata, primul, care cuprinde doua carti ale lui lorga despre Basarabia. Cea dintai, Neamul romanesc in Basarabia, e un memorial al unei calatorii in 1904-1905, efectuata. impreuna cu bucovineanul Iancu Flondor. in zone ale Basarabiei, iar cea de a doua c o istorie a provinciei. Basarabia noastra, publicata in 1912, pentru a marca tristul eveniment al implinirii unui veac de la rapirea ci de catre rusi. Al doilea volum, aflat in pregatire avansata, va publica toate celelalte scrieri (Pagini despre Basarabia de astazi, 1912. Continuitatea spiritului romanesc in Basarabia, 1918, Romanii peste Nistru. Lamuriri pentru a-i ajuta in lupta lor, 1918, Trei zile in Basarabia, 1926) si articolele sale din urma despre provincia romaneasca de peste Prut. Ar trebui mentionat de pe acum ca N. lorga a trait, ca pe o mare implinire, unirea, din martie 1918, a Basarabiei cu tara si a protestat atunci cand rusii, acum sovietici, nc-au silit, in iunie 1940, sa le retrocedam ceea ce era al romanilor din veac in veac. De altfel, la Consiliile de Coroana din 27 iunie 1940 (au fost doua), lorga a fost printre cei putini, care au sfatuit sa nu se accepte ultimatumul sovietic, cerand (in al doilea Consiliu de Coroana) rezistenta armata. Din nefericire, sfatul sau nu a intrunit opinia majoritatii celor prezenti. Dar gestul, demn si eroic, dovedeste consecventa de convingere si atitudine. Si. totusi, s~au gasit ipochimeni care sa ucida fizic aceasta mare, tulburatoare constiinta romaneasca!

   



Prima scriere din editia pe care o comentez este, cum spuneam, un memorial de calatorie, lorga tinea mult sa viziteze Basarabia si. apoi. s-o evoce intr-o carte Autoritatile rusesti nu agreau insa defel astfel de vizite. insotit de lancu Flondor, bucovineanul a pretextat ideea unei calatorii de studiere stiintifica a vechi lacasuri bisericesti. A izbutit, desi era greu. alunei. in 1905, in toiul agitatiilor din timpul revolutiei din Rusia, cu ecouri reale si in Basarabia. Prea mult. marturiseste autorul la inceputul cartii, ma cheama intra-acolo un dor vechi, o neaparata nevoie de a cunoaste si de a spune si altora despre satele si oamenii ce se afla dincolo de gardul de spini, dincolo de poarta de arama, in tainita balaurului cu ghearele de otel . Din Bucovina, pe la Noua Sulita, a trecut granita, cu pasaportul mereu la indemana (vamesii rusi nu puteau defel descifra alfabetul laliN). ajunge in tinutul Hotinului. Cand ajunge, exulta: Acum vad si pe taranii nostri. Oameni frumosi, voinici, cu caciula infipta mandru, ci nu se deosebesc intru nimic de aceia ai judetelor noastre dintre Prut si Siret". Orasele i se releva rusificate, insa nu de tot. Dar satele. in proportie zdrobitoare, si-au pastrat romanitatea, taranii continuand, si dupa aproape un veac, sa vorbeasca romaneste si sa se poarte ca atare. Un sat din judetul Soroca i se dezvaluie ca locuit dupa obiceiurile noastre si arata sa fie avut din capul locului sateni romani. Aceleasi casc buhoasc, cu ochi mici de feresti, aceeasi serpuire a cararilor galbene, aceeasi alegere a costiselor drepte, aceeasi iubire pentru pometuri, pentru imprejmuirile de crengi. Nu poti numi nicairi aceasta parte o parte straina". Contempland locurile, oamenii, zarea si asezarile, autorul exclama cu o durere neretinuta: Se vor inlatura vreodata acelea A«sapte, hotareA» care ni sparcuie carnea sangerata? Vom fi vreodata laolalta, toti noi acestia, noi prostii si bunii si blanzii supusi, de la Hustul Maramuresului pana la aceasta Soroca a Nistrului? Doamne, Doamne!

   ". Iorga calatorul, atunci (dar numai atunci?) antisemit, vestejeste si ridiculizeaza evreii pe care-i intalneste prin orasele basarabene. E atat de pornit incat aduce elogii organizatorului de pogromuri Crusevan, roman de origine. Dar acest Crusevan, directorul gazetei Basarabia" si apoi Drugu", era un filorus total, ajungand. in 1906. sa atace violent gazeta romaneasca (in alfabet chiriliC) pe care o fundase Stere in 1906 la Chisinau. Motivul? Nationalismul romanesc al Basarabiei". Stere, in Viata Romaneasca" din 1906. a replicat dur lui lorga, dezvaluind pe cine elogiaza si in cine isi investeste nadejdea. Si, pus in fata evidentei, lorga a fost nevoit sa retracteze, in Neamul Romanesc", entuziastele sale opinii despre Crusevan. Piesa de rezistenta in volum si. cu siguranta. in editie este insa Basarabia noastra, o concentrata si dramatica istoric a acestei provincii romanesti. Eruditia naucitoare c. si aici. la largul sau. folosind documente de tot felul (unele de autor culesE), marturii edificatoare pentru a-si rosti adevarul. Excursul porneste din intaiul veac al Moldovei, oprindu-se. apoi, cat a considerat ca c util, de statutul tinutului sub domnia lui Alexandru cel Bun si pana la Stefan Voievod, pentru a consacra un intreg capitol epocii lui Stefan cel Marc. Basarabia era si atunci un tinut al Moldovei, manos si aparat de incercarile cotropitoare ale turcilor, care voiau sa puna stapanire pe Chilia (razboiul cu Stefan din 1475 a avut acest obiectiV) si izbutesc. Dar pe vremea lui Petru Rarcs, turcii patrund in Moldova de sus. punand stapanire pe Tighina (devenita BcndcR) si tot tinutul pana la cursul Bugiilui. Apoi se intinsesera si spre Cetatea Alba. Turcii pun. deci. stapanire pe jumatatea de jos a Basarabiei. Drcpl consecinta a imprejurarilor razboinice din vremea lui Mihai Viteazul talarii se asezasera statornic (cu ajutorul turciloR) pe Buccag pentru a impiedica, cat se putea, constantele navaliri ale cazacilor. Si polonezii se infiltrara. in acea vreme, in Basarabia, stapanind o vreme Hotinul. restituit domnului Moldovei in octombrie 1621, care isi numi aici. din nou. parcalabi. Tot pe atunci, turcii ii alungara pe tatari intr-un razboi de ani de zile. lasand Basarabia pustiita. Dar in douazeci de ani de liniste provincia se refacu si viata romaneasca se aseza bine in cetatile si satele Basarabiei. Pe vremea lui Petru cel Mare s-a injghebat un partid militar al basarabenilor favorabil tarului. Dar infrangerea tarului Petru pe Prut a dus la ocuparea Hotinului de catre turci. Tinutul era ravnit de turci, tatari, rusi, poloni, transformandu-1 in teatru continuu de razboi. Dar domnii Moldovei continuau sa aiba in orase si cetati reprezentanti care comunicau turcilor vesti. Apoi au navalit iarasi rusii de dupa Petru cel Mare, dar tatarii continuau sa faca incursiuni pana dincolo de jumatatea veacului al XVIII-Iea. A urmai, inevitabil, in urma complicatiilor europene de pe vremea cuceririlor lui Napoleon I, ca in noiembrie 1806, si cazacii sa ocupe Hotinul si Ismailul, izgonindn-i pe turci. Dar locuitorii continuau sa plateasca bir domnului Moldovei. Rusii eliberatori" aveau clare ganduri de anexare. Au inceput tratativele, in 1812, cu turcii. Kutuzov, generalul rus, comandand o oaste de 40 000 de soldati, se instala in Bucuresti si, de aici, trata, prin emisari, cu sultanul. Basarabia a fost cedata de (urci in schimbul unor teritorii asiatice. Cum spunea un document al epocii, s-a rasluit din trupul Moldovei partea cea mai buna si insufletirea hranei si imputernicirea, mai mult decat jumatate de tara, intr-un cuvant tot campul si inima terii". Cu partialele reveniri la trupul tarii, de atunci Basarabia a fost rapita. Si azi tanjim dupa dreptatea istoriei nesocotita (nu de romani, ci de turcI) in 1812.




Dl Iordan Datcu, editor cu experienta, a alcatuit o buna editie tematica din opera lui N. Iorga. A ales bine, invatat, textele si tot asa le-a restituit in transcriere filologica. Prefata e chibzuita si lamuritoare, iar notele si comentariile la locul lor. Sa asteptam al doilea volum al editiei.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.