Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Momentul national. - N. Iorga despre Nicolae IORGA



La gazeta Romania juna (2 dec. 1899 9 oct. 1909) problemele redresarii sociale si morale sint discutate din unghiuri de vedere diverse de personalitati consacrate (Caragiale, Cosbuc, Vlahuta) carora li se asociaza N. Iorga, C. Radulescu-Motru, O. Densusianu, G. Bogdan (Duica), Ion Gorun, Stefan Petica si altii. Teoreticienii reactionari A. C. Cuza si publicistul Aurel C. Popovici (acesta redactoR) propaga, nu fara consecinte in literatura, diversiunea nationalista, trecind de la combaterea formelor culturale de import, la manifestari sovine.

Pe tot felul de voci se discuta conceptul de national" in cultura si literatura. Caracterizind Momentul national la poetii vostri moderni, la 1900 Ion Scurtu punea in contrast poezia renasterii nationale (Alecsandri, Bolintineanu, MuresaN) cu intunecata scoala eminesciana", paralizata de drama marelui pesimist". La fratii nostri moderni", argumenta el, fondul national apare estompat, dar a conchide ca modernii nu-s nationali in arta lor", e o exagerare. Tenta nationala exista, numai cit are alte note distincte, deoarece altul e si timpul, altul e si mediul literatilor de azi" (Tribuna literara, i900, nr. 39). Formula momentul national cunoaste o circulatie neasteptata. Stefan Petica, preocupat de sociologie, opunea Momentul national in arta unui cosmopolitism" sui-generis, promovat de ideologia gherista. Poetii Contemporanului (scoala sociala prin esenta si firea sa") sensibili la aspiratiile umanitatii, reprezinta, in conceptia lui Petica, o directie cosmopolita", in timp ce scoala esteta modernista" propaga cultul pentru sufletul romanesc dezbracat de orice valuri inselatoare puse de cosmopolitii nationalisti". Argumentele poetului, in Romania juna (7 mai 1900), sfirseau cu apelul la cunoasterea poporului", trasatura care ar garanta o arta sanatoasa", necesara momentului :





Ceea ce se cere acum in arta e cunoasterea adinca si deplina a poporului, dar cunoasterea libera, neimpiedicata de niciuna din acele forme ale judecatii sub care se obisnuia odinioara a se privi poporul. Aceasta cunostinta va fi temeiul artei sanatoase si indaratul romanelor, poemelor si dramelor se va simti puternicul sau spirit vesnic datator de viata, vesnic innoitor. Asa a facut Ibsen, asa a facut D. Annunzio, a- asa a facut Walt Whitman, asa au facut toti cei care au ramas in fata mintilor uimite ale popoarelor, uriasi, mareti si impunatori prin geniul lor (). De aceea e mare Gorki si de aceea aria sa e arta adevarata si puternica si frumoasa ; el si-a inteles poporul si a gasit forma nemerita si moderna pentru a exprima ce a pricepui". in sprijinul momentului national, formula vaga pretin-a- du-se la controverse, se pronunta si Revista moderna din 1901, a obscurilor H. Cosoi si G. Silvan, in paginile careia Mihail Sadoveanu publica nuvela Ion Ursu. Alarmat de maimutareala idioata a unei vieti straine de sufletul romanesc", O Sandu-Alclea considera momentul national in perspectiva exaltarii taraniste, exacerbata ulterior la Samanatorul. Din Transilvania subjugata, se asteapta accente energice, militante, orice tentativa de a introduce in literatura de peste munti divagatii decadente fiind privita acolo ca o dezertiune.

Campania lui N. Iorga din 1899 si 1900, in Romania juna si saptaminalul L Independance roumaine, vehicula teze conservatoare, concomitent cu acuzatii severe aduse clasei de sus, instrainata de telurile culturii nationale. in L Independance roumaine a lui Frederic Dame, examinind toata structura contemporana a societatii romanesti", istoricul rostise o dureroasa sentinta de condamnare" . Rasunetul fu larg, caci insasi aparitia Samanatorului a fost influentata de acest curent" (Istoria Ut. romane contemp., II, p. 53). Paginile din acesti ani sint incluse in volumele Opinions sinceres. La vie intellectuelle des Roumains (1899), Un proces de denatio-nalisation (1902). Actiunea continua la Convorbiri literare (1901), focurile istoricului tintind pesimismul de imitatie, fran-comania" si poezia simbolista. Intentia unei critici de directie noua e schitata. In 1903 i se solicita, ,,ca unui traditionalist entuziast", colaborarea la Epoca, ziarul mai tinerilor conservatori", prilej de a condamna taios plaga politicianista. Din articolele tiparite acolo, militind consecvent pentru cunoasterea iubitoare a trecutului" si tinta morala", se alcatui un noti volum, Cuvinte adevarate (1903), aparut in acelasi an cu lucrarea lui C. Radulescu-Motru, Cultura romana si politicianismul. Elogiile asupra cartii acestuia, intr-o prezentare din Samanatorul, ulterior reluate in Istoria literaturii romanesti contemporane, au la baza o totala identitate de vederi.




Se vorbeste insistent, in acest timp, de chestiunea taraneasca, dupa titlul unei voluminoase lucrari de Vasile M. Ko-galniceanu (fiu al lui Mihail KogalniceanU) dar problemei fundamentale, a pamintului, i se substituie ideea culturalizarii ruralilor si aceea a moralei, propunindu-se ca mijloc de actiune calendarele". N. Iorga insusi, exprimindu-si rezervele in privinta cartii lui Vasile M. Kogalniceanu, sublinia rolul culturii : Trebuie sa se inteleaga odata ca aceasta chestie taraneasca e inainte de toate o chestie culturala" (Sam., 1905, nr. 46).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.