Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Nicolae FILIMON



Nicolae FILIMON - poza (imagine) portret Nicolae FILIMON



Despre Ciocoii vechi si noi

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Ciocoii vechi si noi - tema si subiectul romanului
Dinu Paturica - prototip al arivistului
Romanul Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soareci mananca
SA,RMANUL DIONIS de Mihai Eminescu
Ciocoii vechi si noi - roman de Nicolae Filimon
Caracterizare - Andronache Tuzluc - personaj in romanul Ciocoii vechi si noi
Chera Duduca - personaj in romanul Ciocoii vechi si noi
Dinu Paturica - personaj principal in romanul Ciocoii vechi si noi
CIOCOII VECHI SI NOI de Nicolae Filimon (1819 -1865)
Dinu Paturica - tipul parvenitului (arivistul)
Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarea mananca de Nicolae Filimon
Ascensiunea si decaderea sociala a personajului Dinu Paturica




Ciocoii vechi si noi - tema si subiectul romanului de Nicolae FILIMON





Tema romanului o constituie viata sociala din Tara Romaneasca in timpul domniilor fanariote.



Ideea este ca o societate construita pe abuz, coruptie, lipsa principiilor morale este sortita pieirii.



Subiectul urmareste ascensiunea si prabusirea unui arivist de tip fanariot, Dinu Paturica. Acesta vine in casa marelui postelnic Andronache Tuzluc cu o -scrisoare de recomandare din partea tatalui sau Ghinea Paturica ca sa obtina o slujba. Andronache Tuzluc ii da functia de ciubuciu, adica sa pregateasca cafele, ciubucele de fumat, dulciurile cu care erau tratati vizitatorii sau oaspetii postelnicului. El este descris ca purtand haine rupte, cand vine in casa postelnicului. Acum primeste haine noi si o camera. Postelnicul ii trimite la scoala, el devine logofat si castiga increderea boierului. Andronache Tuzluc voia sa se casatoresca cu Maria, fiica banului C. si sa intre in randurile boierimii de neam.



Banul C. il refuza si Andronache Tuzluc o gaseste pe Chera Duduca, o grecoaica frumoasa dar imorala. El ii ia o casa si-i face vizite. Dinu Paturica este trimis sa o supravegheze. El se aliaza cu Chera Duduca si pun la cale ruinarea postelnicului. Vataful Gheorghe il previne pe Andronache Tuzluc dar este dat afara din slujba de vataf de curte si-n locul lui este pus Dinu Paturica. Acesta administreaza intreaga avere a lui Andronache Tulzluc. El face o vizita pe la mosii, constata abuzurile facute de arendasi, ii sileste sa-i dea o jumatate din ceea ce au furat. intors, el pune intr-un sipet o mare suma de bani si spune: "Una lamana", adica obtinuse din aceasta "inspectie" o suma echivalenta cu o mosie. Dinu Paturica il fura pe Andronache Tuzluc si de la cheltuielile curente ale gospodariei tinand o partida dubla, asa cum le arata celorlalti vatafi de curte. Prin intermediul unui negustor, chir Costea Chiorul, el va cumpara la mezat (licitatie) mosiile lui Andronache Tuzluc, pe care tot el il va sfatui sa le vanda. Operatia va fi secreta* fiindca fiind sames la hatmanie, Dinu Paturica va impiedica o licitatie publica. in acelasi timp Andronache Tuzluc este deposedat de o parte din avere prin darurile scumpe cerute de Chera Duduca si pentru care va semna polite lui chir Costea Chiorul. Aceste polite cu dobanzi foarte mari vor intra in mana lui Dinu Paturica si acesta va provoca vinderea mosiilor.



Dinu Paturica il va pagubi pe Andronache Tuzluc si de o parte din banii pe care acesta i-ar fi castigat din vanzarea functiilor. Postelnicul ii incredinteaza aceasta sarcina lui Dinu Paturica si in capitolul "Ce dai ca sa te fac ispravnic!" vedem cum el vinde unui oarecare Ciolanescu functia de ispravnic pentru o suma enorma.

Momentul loviturii finale este bine ales de ciocoi. Domnul Caragea este nevoit sa paraseasca tara ca urmare a rascoalei greci/or. in Tara Romaneasca are loc rascoala lui Tudor Vladimirescu si in acelasi timp in Bucuresti patrund trupele Eteriei conduse de printul grec Alexandru Ipsilanti. Ramas fara sprijin si fara functie, fiind falit, adica fara bani, fiindca toti stiau ca si-a tocat averea, Andronache Tuzluc este parasit de toate, slugile, de Chera Duduca si ramane muritor de foame. Este adapostit de Gheorghe, vataful sau de curte, pe care il alungase. Dinu Paturica se va casatori cu Chera Duduca, va deveni stolnic datorita averii si face din casa sa un centru de activitate diplomatica. il va alunga pe tatal sau si va fi blestemat. Intra in relatii cu Alexandru Ipsjlanti, caruia ii aduce servicii importante, cum ar fi tradarea lui Tudor Vladimirescu si uciderea lui. Pentru aceasta el primeste in administrare, deci functia de ispravnic, doua judete, pe cire le va jefui fara mila cu ajutorul unor escroci violenti ca Neagu Rupe Piele. Va pune la cale uciderea emisarului lui Alexandru Ipsilanti, care-i cere o suma mare de bani. Emisarul primeste banii, dar pe drum este ucis de Neagu Rupe Piele si banda lui. Sosirea noului domn Ghica Voda pune capat nelegiuirilor lui Dinu Paturica, fiindca acesta face dreptate taranilor, impartindu-le averea lui Diou Paturica, pe care-l pedepseste trimitandu-l la ocna. Chera Duduca fuge cu un turc, dar fiina imorala acesta o ineaca in Dunare. Dinu Paturica moare la ocna chinuit de vedeniile celor pe care i-a ucis. Chir Costea Chiorul da faliment si este pedepsit cu baterea unor piroane in urechi de obloanele pravaliei. in fata pravaliei sale autorul regizeaza trecerea carelor cu trupurile lui Dinu Paturica si Andronache Tuzluc.



Vataful Gheorghe, devenit mare spatar, se va casatori cu Maria, fiica banului C. Finalul este clasicist moralizator, fiindca cei rai sunt pedepsiti, iar cei buni sunt rasplatiti.



b. Ciocoii vechi si noi il consideram un roman realist. Eroii sai sunt tipici fiindca reprezinta categorii sociale. Andronache Tuzluc este tipul boierului fanariot, abuziv, escroc, lipsit de constiinta care se imbogateste Ťapid in timpul domnului Caragea. El obtine prin intermediul Domnitei Ralu functia de vel-camaras, adica de administrator al magaziilor de la curtea domneasca. Fura cat poate si cumpara calemul vinaritului, apoi calemul peritului si huzmetul spatariei. Domnul fanariot venit in tara trebuie sa trimita in iimp scurt haraciul sau tributul la Poarta Otomana. El nu avea timpul necesar sa stranga birurile pe producerea si vanzarea vinului, pe cresterea oilor, pe alte surse, si/de aceea aceste venituri erau scoase la licitatie si cumparate de cel care avea bani! Cine cumpara un calem, adica dreptul de a strange un bir, avea grija sa-1 stranga de cateva ori mai mare. Prin huzmetul spatariei se intelegea venitul din prinderea hotilor de cafre poterele spatariei. Cine lua huzmetul spatariei se intelegea cu hotii sa primeasca o parte din ceea ce furau si astfel scapau de pedeapsa. Andronache Tuzluc isi agoniseste pe cai necinstite o mare avere alcatuita din zece mosii, vii, case, bani, cu care cumpara functia de mare postelnic. Jefuirea lui de catre Dinu Paturica este a unui hot de catre alt hot mai iscusit.



Dinu Paturica este un prototip al arivistului si ascensiunea lui este urmarita cu aterttie, functie cu functie: ciubucciu, logofat, vataf de curte, sames, stolnic, ispravnic, dar si prin schimbarea tinutei, a hainelor, a comportamentului. La inceput este servil, supus, apoi mandru, viclean, corupt, diplomat, violent, ucigas, tradator de tara, condamnat. Pedepsirea lui este o implinire a blestemului parintesc.



In Chera Duduca vedem varianta feminina a arivistului. Este imorala, corupta, vicleana, fara scrupule, de aceea evolutia ei de la amanta a lui Andronache Tuzluc, la sotie a lui Dinu Paturica insemna un alt mod de a-si vinde marfa, adica gratiile de cadana. Pedepsirea ei este urmarea vietii de desfrau.

Pe chir Costea Chiorul il analizam ca fiind tipul negustorului necinstit. El ii face lui Dinu Paturica o serie de servicii importante, castiga sume mari de bani, dar banii, care nu sunt castigati cinstit, se risipesc.

imprejurarile in care actioneaza acesti eroi sunt tipice pentru epoca fanariota caracterizata prin abuz, coruptie si violenta.

Romanul este realist fiindca scriitorul adopta o atitudine critica fata de realitatea sociala pedepsindu-i pe cei rai si rasplatindu-i pe cei care duc o viata morala. Tema, eroii, conflictele, subiectul sunt luate din viata sociala. Scriitorul se documenteaza ca * functionar la arhivele statului si trateaza stiintific elaborarea romanului ca Balzac.

El introduce tehnica colajului adica reproduce documente ca: scrisori, acte, socotelile din registre, pentru a intari nota de autentic.



Structura narativa este simpla, liniara, dar are unele digresiuni inutile, ca in capitolele care trateaza viata teatrala. Evolutia eroilor pozitivi ca Banul C, fiica sa Maria, vataful Gheorghe este slab urmarita. Analiza psihologica si tipizarea, cu care surprinde bine pe arivisti sunt, in cazul eroilor pozitivi, ineficiente. Acestia sunt scheniatici si neconvingatori.

Elementele romantice ca serenadele unui calemgiu facute Cherei Duduca, idila dintre vataful Gheorghe si fiica banului C, Maria, casatoria noaptea a lui Dinu Paturica cu Chera Duduca si conflictul cu Andronache Tuzluc in biserica sunt putine si fara importanta in economia romanului, ca si cele clasiciste. Clasicismul se face simtit prin finalul moralizator, prin trasaturile genaral-umane ale eroilor pozitivi mai ales.



Romanul este realist si va constitui un punct de inceput al romanului romanesc alaturi de romanele lui Dimitrie Bolintineanu Manuil si Elena, al lui Mihail Kogalniceanu Tainele inimii. El este o profunda analiza a societatii fanariote in mecanismele ei esentiale, este o imagine a unei lumi, care deja disparuse la jumatatea secolului al XlX-lea, cand a fost scris romanul. El arata cauzele care au dus la prabusirea societatiifeudale si la impunerea reformelor realizate de Alexandru loan Cuza.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.