Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Mircea STREINUL - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 2 ian. 1910, corn. Cuciurul-Mare, jud. Cernauti - m. 17 apr. 1945, Bucuresti.

Prozator si poet.

Fiul preotului Gavril Streinul si al Olimpiei (n. Sandru). Dupa scoala primara, urmata in satul natal, trece la Liceul "Aron Pumnul" din Cernauti (1920-1928), unde e membru al Soc. culturale "Steluta" si se ingrijeste de aparitia rev. scolare sapirografiate, Ecoul tinerimii; impreuna cu N. Rosea, Teodor Plop Ulmeanu si N. Pavel, publica si rev. Caietul celor patru (un singur nr.). Se inscrie la Facultatea de Teologie din Cernauti (1929), luandu-si licenta in 1934. Ca student, colab. la publicatiile locale Tribuna, Spectatorul, Munca intelectuala, Evenimentul, Glasul Bucovinei, Junimea literara, impreuna cu I. Rosea, Gh. Antonovici, N. Pavel si George Drumur, intemeiaza, in 1931, gruparea Iconar, iar cu I. Vesper, editura cu acelasi nume (1933-1934), unde apar cea 30 de voi. de poezie. Editura si rev. omonima isi propun sa afirme noua literatura bucovineana, sinteza intre traditie si modernitate. in 1935, se imbolnaveste de tuberculoza, boala care-1 va rapune. Mutat la Bucuresti (1937-1938), redactor al ziarului de dreapta Buna-Vestire. in 1938 si 1940, din nou la Cernauti, conduce ziarul Suceava, e referent de presa al Tinutului Suceava si vicepresedinte al Soc. Scriitorilor bucovineni. in 1940, functionar in Ministerul Propagandei. Agravarea bolii il obliga sa se interneze succesiv la Spitalul Filantropia si la Sanatoriul Filaret (1944), unde a murit in apr. 1945. Debut editorial cu voi. de poeme Carte de iconar (1933), urmat de alte plachete: Itinerar cu anexe in vis (1934), Tarot sau Calatoria omului (1935), Divertisment (1936), Zece cuvinte ale fericitului Francisc de Assisi (1936), Comentarii lirice la "Poeme intr-un vers " de Ion Pillat" class="navg">Ion Pillat (1937), Corbul de aur (1938). in 1939 isi aduna intr-un volum unic Opera lirica, rod al unui deceniu (1929-1939). Prozatorul ia locul poetului, intai cu nuvela Aventura domnisoarei Zenobia Magheru (1938), apoi cu romanele Ion Aluion (1938, reluat sub titlul Somnul negru, 1941), Lupul din tara Hutulilor (1939), Guzli sau Tsu-Tsui (1939), Viata in padure (1939), Drama casei Timoteu (1941), Pravalia diavolului (1942), Soarele rasare noaptea (1943), Baieti de fata (1944). in lirica, STREINUL craeaza o poezie de incarcatura mitica, intr-o viziune panteista, apropiata de L. Blaga, dar mai obsedata de oniric, halucinatoriu si dominata de obsesia mortii, intr-un vizionarism inrudit cu Rilke si Trakl (din care a si tradus: Cele patru poeme in proza ale austriacului Georg Trakl, 1939). Prozatorul incepe prin evocarea aspra a vietii rurale bucovinene, evoluand spre tragicul unor destine prinse in vartejul primei conflagratii si spre sondajul psihologic dostoievskian, caruia ii anexeaza, in a doua parte a operei de romancier, un plan fantastic-grotesc. A colaborat si la Capricorn, Azi, Frize, Mesterul Manole, Gandirea, Universul literar, Revista Fundatiilor Regale, Vremea, s. a. Autor al unei antologii Poeti tineri bucovineni (1938) si al unui libret pentru opera Mesterul Manole de Paul Constantinescu. Premiul S.S.R.in 1935.



"Goticul bucovinean" al poeziei lui STREINUL se desprinde dintr-o atmosfera de legenda medievala, impregnata fie in trasaturile portretelor ca acela al lui Petru Cercel cu "ochi trufasi de levantin", fie in baladescul din Fragmentarul (voi. Tarot sau Calatoria omului). In Moartea printului get, lumina si linii se organizeaza intr-o icoana a asprei suferinti: "Cununa de vapai iradiaza/prin lacrimi cur-cubee-n jocuri felurite;/sclipesc zadarnic stemele iubite -/sageata-i-n carne fiecare raza" (voi. Itinerar cu anexe in vis). Logodna mistica sau exuberantul contact naturist in cadru silvestru se mentin aproape de poezia blagiana din primele doua volume, ca in Pan vorbeste: "Cand nourii se scutura pe munte/si iezii cred ca jocul e asa,/cum mugurii cornitelor imi cresc pe frunte/cu bucurie simt -si-mi vine a juca". Influenta ramane si in Zece cuvinte ale fericitului Francisc de Assisi (1936). Inclus de G. Calinescu, in Istoria la subcapitolul Suprarealistii bucovineni, pe considerente putin justificate, fara aproape nimic comun cu suprarealismul decat vointa innoitoare ramasa la stadiul intentiei, prozatorul e acuzat ca nu are o viziune a lumii si nu stapaneste organizarea compozitionala: Viata in padure e un fel de robinsonada infantila in care vedem cum, in vremea razboiului, un baiat, Luca, se instaleaza intr-o scorbura in codru, infratindu-se cu o lupoaica. Psihologia e bizara, semnul unei crude impulsivitati si de un aspect mai mult rutean decat domol moldovenesc. Exemplului furnizat i-ar mai putea fi adaugat Lupul din Tara Hutulilor, care tradeaza cultul, vizibil si in poezie, pentru spatiul silvan. Dintre toate productiile epice se detaseaza romanul Ion Aluion (1938), care aduce in prim-plan Bucovina de pe timpul primului razboi mondial. Cand frontul rusesc se apropie de Cernauti, un jandarm austriac grandoman supune unor chinuri cumplite un copil nevinovat, acuzat de inalta tradare; o curte martiala improvizata il condamna la moarte prin spanzuratoare. Mutilat de wachtmeisterul cuprins parca de o stranie dementa, condamnatul refuza sa profite de situatiile in care ar fi putut scapa, lasan-du-se victima represiunii brutale. Autorul ne asigura in finalul romanului ca faptele provocate in satul natal de autoritatile austriece, intre 1914 si 1918, sunt absolut autentice. Sub aceleasi vremi aspre ale razboiului stau si personajele din alte romane, multe din ele reluate: Roza-lia, iubita cast de Ion Aluion, se casatoreste cu Damian (Viata in padure, 1939J, dar, parasita de sotul ei, va duce o viata dezorganizata la Cernauti (Guzli sau Tsu-Tsui, 1940). in Viata in padure, preotul Avacum, prezent si in Ion Aluion, se pazeste sa nu para autoritatilor un nationalist. Dorinta prozatorului e de a crea o puternica proza epica obiectiva, axata pe situatii tragice (Drama casei Timoteu, 1941). Atmosfera politica si sociala a Bucovinei urma sa fie transpusa si in ciclul Don Juan de Hutten, din care a aparut prima parte. Baieti de fata (1944). Cel mai izbutit roman ramane Ion Aluion: "consimtirea la moarte a lui Ion Aluion este un act de eroism individual, pe care arta d-lui STREINUL 1-a ridicat la rangul de legenda tragica". (Perpessicius).



OPERA

Carte de iconar. Cernauti, 1933; Itinerar cu anexe in vis, Cernauti, 1934; Tarot sau Calatoria omului, Cernauti, 1935; Divertisment, Cernauti, 1936; Zece cuvinte ale fericitului Francisc de Assisi, Cernauti, 1936; Comentarii lirice la "Poeme intr-un vers" de Ion Pillat, Cernauti, 1937; Aventura domnisoarei Zenobia Magheru, nuvela, Bucuresti, 1938; Corbul de aur, Cernauti, 193?,; Ion Aluion, roman, Cernauti, 193%; Poeti tineri bucovineni. Bucuresti, 1938; Viata in padure. Bucuresti, 1939; Opera lirica 1929-1939, Cernauti, 1939; Ginii sau Tsu-Tsui - romanul unui baiat de strada. Bucuresti, 1940; Drama casei Timoteu, roman, Bucuresti, 1941 (ed. II, 1944); Trei povesti spuse de, Bucuresti, 1941; Istoria literaturii romane. indrumator pentru tineret, in colab. cu D. Pantazescu, Bucuresti, 1941; Pravalia diavolului, roman, HI, Bucuresti, 1942; Soarele rasare noaptea, roman, Bucuresti, 1943 ; Baieti de fata, roman, Bucuresti, 1944; Ion Aluion, roman, ed., pref. si dosarul unei existente de I. Simut, Oradea, 1995. Traduceri: Cele patru poeme in proza ale austriacului Georg Trakl, Cernauti, 1939; R. Kipling, Se lasa noaptea, trad. in colab., Bucuresti, 1943.

REFERINTE CRITICE

G. Calinescu, Istoria; Ov. STREINUL Crohmalniceanu, Literatura, II; Perpessicius, Opere, VIII, 1978; Z. Ornea, in Romania literara, nr. 28, 1995; C. Munteanu, in Steaua, nr. 2, 1999.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Mircea STREINUL

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Mircea STREINUL



MIRCEA STREINUL, ROMANCIER

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text