Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





ZODIA CANCERULUI sau VREMEA DUCA,I-VODA, - comentariu literar - de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Zodia Cancerului
Definitie: Romanul este o scriere epica in proza, cu actiune complexa, de mare intindere, desfasurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. Romanul are o structura narativa ampla, organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinta un numar mare de personaje, cu pondere diferita in structura epica (personaje principale, secundare, episodice etC).



Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" a aparut in anul 1929 si constituie culmea prozei sadoveniene ce evoca perioada istorica de suferinta si de decadere a Moldovei, urmand volumelor "Neamul Soimarestilor" si "Vremuri de bejenie".

Surse de inspiratie:

Mihail Sadoveanu porneste in crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar si din literatura populara care retine in creatiile folclorice cele mai importante evenimente ale neamului romanesc.

» "Letopisetul Moldovei de la Dabija-voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat" de Ion Neculce mentioneaza dezastrul economic si taxele nemiloase din timpul celei de a treia domnii a lui Duca-Voda: "Si au dus pe Duca-Voda in Tara Leseasca si acolo au murit. Si cand il ducea pe drum, il pusase intr-o sanie cu doi cai, unul alb si unul murgu si cu hamuri de teiu, ca vai de dansul. Ocari si sudalmi, de audze cu urechile. S-ajungandu la Suceava, la un sat, anume, au poftitu putintel lapte sa manance. Iar femeia gazda i-au raspunsu ca Aźn-avem lapte sa-ti dam, c-au mancat Duca-voda vacili din tara, de-l va manca vermii iadului cei nedormitiA╗. Ca nu sti6 femeia acie ca este singur el Duca-voda. Iar Duca-voda, daca au audzit ca este as6 indat-au inceput a suspina si a plange cu amar".



» Cantecul popular exprima suferintele moldovenilor, provocate de un domn hain: "Frunza verde foi uscate,/ in Moldova nu-i dreptate,/ Foc si para-n lung si-n lat/ Pentr-un cane blestemat,/ Pentru voda cel hain,/ Duca-voda cel fieros,/ Cu cei mari prietenos/ Cu cei mititei canos" ori cantecul, sub forma blestemului popular, confirma starea jalnica in care fusese adusa tara de acest domnitor cumplit: "Doamne, du-1 si-1 du departe,/ S-aiba dracul de el parte;/ Doamne du-1 si-1 du mereu,/ Sa pot rasufla si eu!".

Tema romanului evoca imaginea Moldovei, aflata in decadere economica si saracie crunta in care se zbate poporul in vremea domniei lui Duca-Voda, precum si lupta acestuia pentru a-si pastra tronul la cea de a treia domnie, prin lacomia de "dajdii" puse in spatele moldovenilor, pentru ca el sa-si poata plati birurile care-1 tineau domn.

Semnificatia titlului. Cuvantul "cancer" inseamna in limbajul popular "rac" si sugereaza aici o intreaga epoca ("zodie"), vazuta ca o predestinare, de regres, decadere si suferinte de nesuportat de catre moldoveni, impovarati de navalirile turcilor, de agitatele si nesfarsitele lupte interne pentru putere, ceea ce a dus la o saracie fara precedent, a tarii. Titlul este completat cu identificarea exacta a acelor timpuri nefaste, "Vremea Ducai-Voda", ca adevarate marturii ale unei istorii vitregite de conducatori haini.



Structura romanului

Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" este structurat in XXXIII de capitole, fiecare dintre ele purtand titluri explicative ori sugestive pentru continutul evenimentelor relatate.

Romanul incepe cu un titlu explicativ pentru continutul primului capitol: "in care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara departata si cum llie Turculet nu-i numai capitan de steag, ci si cetitor de stele", unde accentul cade asupra calitatilor deosebite ale personajului llie Turculet. Alte capitole au titluri-sinteza, asa cum este capitolul IX, "Drum spre Iasi" ori capitolul XI, intitulat "Popas la Iasi". Capitolul XXXIII sugereaza sentimentele sfasietoare ale iubirii neimplinite: "Cel din urma, in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu".

Romanul are ca principala modalitate literara de creatie motivul strainului, care era frecvent in secolul al XVIII-lea, mai ales in literatura franceza. Montesquieu in "Scrisorile persane" si Voltaire in "Naivul" folosesc drept pretext, pentru a realiza o imagine mai sugestiva a societatii franceze a timpului, vizita unor straini, care observa mult mai profund si mai adevarat aspectele sociale si istorice decat oamenii locului, obisnuiti deja cu imaginile respective, devenite banale pentru ei. in literatura romana, intalnim motivul strainului in proza "Balta Alba" a lui Vasile Alecsandri, unde, prin ochii unui francez, este prezentata Moldova secolului al XlX-lea, printr-o serie de elemente primitive si altele de civilizatie avansata, imagine naucitoare pentru vizitatorul european. in "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" motivul strainului este ilustrat de abatele de Marenne, care calatorea "din Apus spre Rasarit", cu o misiune secreta, ce-i fusese incredintata de marchizul de Croissy, secretar si ministru de externe "al Regelui Soare" din Franta.



Subiectul romanului

Romanul nu are un fir epic, o actiune narativa, ci este numai o ilustrare monografica a Moldovei din secolul al XVII-lea, in care strainul este impresionat de frumusetea plaiurilor, de obiceiurile si credintele stramosesti, de locuitorii ce-1 surprind prin stiinta "cetirii" semnelor vremii si ale naturii.

Mihail Sadoveanu precizeaza inca de la inceputul romanului timpul si locul inceperii actiunii, "la sfarsitul lunii septemvrie, care, in Moldova, se chiama brumarel, () de la Hristos, 1679". Abatele de Marenne este insotit, in trecerea sa prin Moldova, de beizade Alecu Ruset, fiul fostului domnitor Antonie Ruset, care fusese inlaturat de la tron prin intrigile lui Duca, actualul voda al tarii. Calauza era un ostean moldovean, care se afla acum in slujba lesilor si care cunostea bine meleagurile si potecile sigure pentru ca strainul sa ajunga cu bine la Istanbul, vestit si pentru priceperea lui de a dezlega tainele naturii, llie Turculet.



Alecu Ruset, care vizitase Franta, studiase in Polonia si traise o vreme la Istanbul, "intre urmasi ai Bizantului", era indragostit de domnita Catrina, fiica dusmanului sau, voda Georgie Duca, dar prigonit de acesta pentru ca detinea secretul unor scrisori compromitatoare pentru domnitor, pe care le pastra in siguranta la niste prieteni in Polonia. Deci si beizade Ruset avea interes sa fie ocrotit de abatele de Marenne, caruia-i fusese recomandat de un prieten comun, polonezul Vladislav, pentru ca Alecu sa se poata intoarce Ia Iasi, apoi sa-1 insoteasca pana la Istanbul, unde avea, de asemenea, prieteni printre demnitarii turci. Domnitorul Duca vrea sa o casatoreasca pe fiica sa, Catrina, cu Stefan beizade, din considerente politice. Alecu Ruset il rapeste pe mire chiar in ziua nuntii, dar este prins de oamenii lui voda si ucis de acesta cu buzduganul "in frunte, intre ochi". Catrina, imbracata mireasa, cutremurata de imaginea insangerata a iubitului ei, "isi incovoie fruntea pe genunchi, lasandu-si mainile albe sa atarne intr-o parte, ca si cum ar fi fost straine de dansa". Povestea de dragoste tragica se afla sub semnul "zodiei racului", dar constituie totusi numai un pretext pentru realizarea unui tablou impresionant de epoca, in care accentul cade pe aspectele sociale si istorice ale Tarii Moldovei.

Interesul lui Mihail Sadoveanu nu este, asadar, sa prezinte o naratiune complexa, ci se manifesta in directia evocarii unui moment din istoria Moldovei secolului al XVII-lea.

Abatele de Marenne, pe masura ce inainteaza dinspre Tara Leseasca spre rasarit, observa cu interes ca in Moldova "oamenii sunt mai aproape de natura si de Dumnezeu", referindu-se la taranii nestiutori de carte, dar care puteau prezice cu exactitate schimbarea vremii, dupa semnele naturii. Francezul este incantat de frumusetile unei naturi feerice, care-1 extazia: "Era o fantasmagorie de vis de nespusa frumusete, ca un pamant feciorelnic descoperit intai". Aceeasi impresie puternica o au strainii la vederea imaginii de o salbaticie dumnezeiasca a poienii cu zimbri, care-i trezeste abatelui "un simtamant de evlavie". Tara Moldovei este blagoslovita de Dumnezeu, minunea divina existand mai ales in chipurile naturii, decat in lacasurile sfinte: "Dumnezeu se vadeste acolo mai mult in podgorii decat in biserici", constata Alecu Ruset despre

Cotnari.

Ca si in "Balta Alba" a lui Vasile Alecsandri, in care francezul era uimit de primitivismul naturii, de cainii vagabonzi si de conditiile saracacioase ale locuintelor in contrast cu oamenii pe care-i intalneste intamplator, vorbind o franceza impecabila, tot asa este abatele de Marenne surprins de contrastul dintre Alecu Ruset, care vorbea fluent limba franceza si faptul ca starea naturala primitiva se rasfrange puternic in viata acelorasi oameni, prin absenta podurilor, prin nestiinta de carte, prin saracia impresionanta in care traiau.

Dar cea mai mare nedumerire a strainilor este contradictia dintre natura feerica si soarta nefericita a moldovenilor, care sunt mereu alungati din casele lor, haituiti de navalirile tatare sau de oamenii domnitorului veniti sa incaseze biruri, exodul populatiei spre munti, nesiguranta drumurilor si a sufletelor, intr-o epoca de comploturi, de uri hranite din nemultumiri stravechi intre domni si boieri, creeaza, cu o sugestiva putere evocatoare, sinteza unei epoci istorice. Paduri nesfarsite, vegetatie salbatica, bogatia vanatului formeaza o imagine contrastanta izbitoare cu saracia asezarilor rurale. Dar nu numai satele sunt paraginite, ci si in Iasi, capitala Moldovei, cladirile au o arhitectura inestetica, dand senzatia de improvizatie, ulitele intortocheate, pline de glod sunt intunecoase si pline de cersetori. Impresionat de toate acestea, abatele de Marenne crede ca "Dumnezeu a pus aici un paradis", dar beizade Alecu ii raspunde cu durere: "E adevarat; un paradis devastat", intrucat chiar si curtea sa era o injghebare provizorie. in privirile oamenilor se citeste amaraciune si nesiguranta, dar si-au pastrat bunatatea si omenia, fiind totusi deosebiti fie prin forta lor fizica, fie prin cea sufleteasca, avand o credinta nestramutata in ceea ce ei numesc datorie a vietii. Satrarul Lazarel Griga este un simbol al ospetiei moldovenesti, el punand mai intai pe masa bucate reci si proaste si vin "acrut", pentru ca bucatele adevarate, ca "zama de gaina", sarmalele si vinul bun (care are povestea luI), sa produca asupra musafirilor o placere si mai mare. Sadoveanu da si reteta borsului moldovenesc de potroace, care vindeca pe orice petrecaret, dupa o noapte de chef.






Luand exemplu de la stanci si de la arbori, moldovenii manifesta o rezistenta de nezdruncinat in fata tuturor vicisitudinilor, ei invingand pana la urma vicisitudinile cu multa rabdare, explica Alecu abatelui, Strainul este puternic impresionat de priceperea oamenilor in interpretarea semnelor vremii, a stiintei mestesugului vanatorii si mai ales de capitanul Ilie Turculet, pentru talentele lui de calaret si cunoscator al tainelor naturii. Turculet prevesteste schimbarea vremii pentru ziua "de luni 27 septemvrie", interpretand semnele naturii: graurii zboara in carduri cu ciorile si vantul si-a schimbat directia. Foarte mirat de priceperea taranului, abatele exclama cu admiratie: "Observatiile acestea () trebuie sa le comunic unora dintre prietinii mei de la Academie. Cu cat merg mai spre rasarit, cu atat oamenii sunt mai aproape de natura si de Dumnezeu". Natura este "istorizanta", pentru ca a vazut si "a inghitit multe suflete" (M. RaleA).

Ajunsi la Iasi, strainii constata ca sunt intr-un decor oriental, dat de bisericile vechi, de ulitele negustorilor, dar si de comportamentul lui voda, care, dupa ospatul oferit la curte in cinstea abatelui, ii judeca pe dusmanii domniei, iar pedepsele sunt crunte. Judecatile lui Duca sunt formale, deciziile dictate de interese avide raman ascunse, iar executiile sunt amanate cu sadism. Pivnita curtii domnesti este o adevarata camera de tortura, in care stapaneste calaul Buga, iar domnitorul asista cu placere la schingiuirile victimelor in scopul obtinerii de marturisiri complete. Deseori, cuprins de surescitare, Duca da sfaturi calaului pentru a amplifica suferintele celui cercetat: "Cresteaza-i limba si presara-i-o cu sare gateste spini si aschii, ca sa i le bati sub unghii!". Alecu Ruset explica trist si cu amaraciune: "La noi banuiala sta totdeauna ca o fantoma nevazuta langa Voda". Sadismul lui voda Duca depaseste cruzimea lui Alexandru Lapusneanul din nuvela omonima a lui Negruzzi si pe aceea a lui Aron-Voda cel Cumplit din romanul sadovenian "Neamul Soimarestilor". Un exemplu edificator este acela al razesilor orheieni care, pentru ca se ridicasera impotriva domniei, ajunsesera robi. Printre cei care sunt adusi la judecata domneasca se afla si batranul Tudor Soimaru, care, desi neputincios si orb, are curajul sa-1 infrunte pe despot, acuzandu-l ca a saracit poporul si tara prin hotii si talharii domnesti.

Saraciti, obiditi si storsi de vlaga, taranii incearca o revolta, dar Duca-voda porunceste hatmanului Buhusi sa reprime sangeros razmerita, iar primul cap taiat sa-i fie adus la curtea domneasca. Pe boierii care refuza sa mai adune darile exagerate ii judeca formal si ii executa imediat, desi unul dintre ei ii era ruda apropiata. Voda il iarta totusi pe spatarul Ion Milescu, deoarece acesta ii putea fi de folos. Sub amenintarea cu moartea si terorizahdu-1 cu sadism, tiranul il obliga pe iscusitul condeier sa-i plasmuiasca un document fals, in care sa imite semnatura lui Ruset. Duca trimite apoi scrisoarea fictiva lui Cara Mustafa, cu scopul de a-l pierde pe adversarul sau si de a face posibila prigonirea acestuia de catre turci.

Opera lui Sadoveanu, spune G.Calinescu, este "o arhiva a unui popor". Lumea lui traieste "intr-un decor sublim si aspru, maret si fabulos, dotat cu institutii geto-scitice", oamenii lui actioneaza din "porniri instinctive, tacute si rituale".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.