Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Structura si compozite: -Fratii Jderi este o trilogie. de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Fratii Jderi
Volumul I are titlul "Ucenicia lui lonut"." poemul intaiei dragoste juvenile fara urmari" (G.CalinescU). Este vorba de iubirea lui lonut, "Jderul cel mititel", pentru o jupanita, pe care o indragea si Alexandru, fiul Domnitorului. Pe jupanita Nasta o vor lua tatarii in robie si toti fratii Jderi vor porni s-o caute dincolo de hotare, "de unde "planul" romanului de aventuri".

Batranul Comis Jder are in grija herghelia domneasca si, mai ales, calul alb al lui Stefan, care se zicea ca este vrajit si ca il fereste de cele rele. Din incercarea "furilor" de a rapi calul alb - armasarul Catalan - si din felul in care Comisul si fiii apara caii. intelegi oamenii, moravurile, viata politica si sociala.

Un personaj interesant, care se contureaza cu multa culoare in toata cartea, este Jupaneasa llisafta, mama Jderilor, - inteligenta, ceremonioasa, "limba ascutita", practicand eresuri si obiceiuri vechi, tip de "boieroaica de pe timpuri", excelenta sotie si mama, un personaj feminin care ar merita sa fie analizat, cu o sporita atentie.

Chiar formularea titlurilor capitolelor si este revelatoare si pentru substanta epica del cel mai mare interes, si pentru stilul de evocare, si pentru limbajul artistic. Iata cateva titluri de capitole, din volumul I: "Despre hramul Sfintei Manastiri Neamtu, la anul de la Hristos 1469 si despre o istorie a lui Nechifor Caliman, Starostele vanatorilor domnesti", "Aici se arata un voievod mare si un Jder mititel", "Se vede cum se leaga o fratie de cruce si mai ales despre ce vorbesc tinerii din toate timpurile", "Se vede ce mai spune jupaneasa llisafta si cum se gateste un ospat domnesc sub stresina padurii", "Umbland pe drumul Sucevii, lonut isi afla soarta de la o tiganca prorocita", "lonut Jder afla de o capcana gatita stapanului sau", "Despre iesirea in prada a tatarilor de dincolo de Volga" s.a.



Volumul al II-lea - "Izvorul Alb" ("Poemul dragostei matrimoniale" -G.CalinescU). Aici este evocata o nunta domneasca - e vorba de casatoria lui Stefan cu Maria de Mangop. Un alt eveniment, care merita toata atentia cititorilor, este cel cu titlul "Vanatoare domneasca si bourul cel tare de la Izvorul Alb". Pentru ironia sadoveniana, capitolul "in care se vede ca femeile au totdeauna dreptate".

S-a spus ca, dintre cei cinci frati, lonut este cel mai interesant; din caracterizarile ce i s-au facut pot fi retinute cuvintele autorului despre erou, in prima tinerete (inainte de a se inteleptI): "Avea inclinare spre desertaciune si strai frumos. () Era fara liniste; ii placeau toate desertaciunile. invatase cu usurinta de mititel mestesugurile vanatului", "E barbat frumos si fudul". indrumarile bune le va primi de la un mare cleric - Arhimandritul Amfilohie Sendrea. El va deveni un reprezentant- model al rangului sau social, in epoca eroica, cea a lui Stefan cel Mare.

Volumul ai III-lea, "Oamenii Mariei Sale" este dedicat evocarii, pregatirii si desfasurarii bataliei victorioase de la Vaslui, apogeu al gloriei Moldovei sub Stefan cel Mare.

Aici se contureaza, definitiv, personalitatile celor cinci fii din familia Jderilor: Simion "Par Negru" (cel mare, el insusi mare ComiS), Nicoara (devenit calugar -"monahul Nicodim" - istoriograf al epocii contemporane luI). Cristea (inalt dregatoR), Demian (bogat negustoR) si, alaturi de acestia, personaje in numar impresionant de mare, reprezentative pentru felurite stari si grupuri sociale si caractere, dand romanului un caracter complex si stufos. La acestea, se adauga modalitatea de scriere in stilul indirect, liber, care creeaza o senzatie de "departare" in timp si in spatiu, de relativizare a spuselor si de incetosare a siluetelor: un adevarat stil impresionist.

Batalia de la Vaslui e descrisa dupa aceeasi modalitate, fireste, dar cu vederi panoramice, cu un mare simt al miscarii, cu dinamism. Batalia se reflecta in mai multe constiinte, ca in mai multe oglinzi si scriitorul face cu adevarat dovada unei excelente documentari.

Finalul evoca destinul personajelor si dupa victorie si dupa aflarea pierderilor tragice: vor muri Comisul Manole "Par Negru", parintele Jderilor si fiul cel mare. Simion; morti simbolice, aratand ca au pierit oameni de valoare si ca victoria a fost sfintita cu multa suferinta. Aceasta pe planul vietii obisnuite, de familie. Dar exista si un alt plan - cel al destinului tarii si al politicii europene, al "Scrisorii" lui Stefan cel Mare catre principii crestini, dupa victoria de la Vaslui:

"Voievodul a poruncit slujbe la toate bisericile targului si insusi Maria Sa a intrat in paraclis, stand ingenunchiat indelungata vreme, ca si cum si-ar fi uitat trupul sau acolo, inaltandu-se numai cu sufletul la Izvorul tuturor nadejdilor. Cand s-a trezit, innegura sara cu cele dintai ceasuri de alinare dupa biruinta. De pretutindeni ii veneau vesti bune de topirea navalitorilor osmanlai, amestecati cu zapezile vremelnice ale acelei ierni si cazuti in puhoiul care curgea in rapa. in chilia Arhimandritului, Luminatia Sa a rostit vorbe ce urmareau a fi insemnate pe cartea domneasca, vestind domnilor si crailor fapta de la Vaslui. in talmacirea acestei carti a fost, apoi, mester cu mare osardie Parintele Geronime dominicanul" Scrisoarea este destul de cunoscuta; ea incepe cu "Noi, Stefan-Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Moldovei, ne inchinam cu prietenie Domniilor Voastre, tuturor carora Va scriem ()" si se incheie cu "Iar Noi fagaduim, pe credinta Noastra, sub juramant al Domniei Noastre, sa luptam pana la moarte pentru legea crestineasca. Faceti si Domniile Voastre asa, pretutindeni, dupa ce Noi, cu ajutorul Domnului, i-am retezat mana dreapta; si fiti gata fara intarziere".





TUDOR VIANU despre arta prozei lui Mihail SADOVEANU

Conspect

- "Realismul liric si artistic in opera lui Sadoveanu". incadrarea in curentele literare.

- "Exprimari () - cu forme prevenitoare ale curteniei; - cu aluzii subtile; - cu maxime intercalate in vorbire; - vorba inflorita si dulce".

- "in primele sale epoci, scriitorul vorbeste din unghiul personagiilor, sau le face pe acestea sa povesteasca. Este o caracteristica a creatiei sale mai noi, metoda povestirii din propriul unghi de om cult."

- "Mester priceput este Sadoveanu, cand este vorba sa invie o figura sau o situatie, printr-o trasatura unica, o imagine, sau o comparatie".

- "O fantezie muzicala (), complacandu-se in asimilarea lumii ca sonoritate si stare de spirit".

- "Universul lui sonor prezinta o mare diferenta a senzatiilor."

- "impresionist"; "Vrajirea aspectelor diafane si fantomatice cu aceeasi intrebuintare a vantului si argintului, intalnita si in icoanele povestirilor lui Emines-cu"

- "mahnire, tristete, intristare", fac parte din vocabularul lui preferat.

- "Omul elementar este, in acelasi timp, pentru Sadoveanu, omul eroic".

- Arta lui este vizionara.

- "Lumea lui Sadoveanu este vazuta in fantezie si dintr-un unghi cu totul subiectiv".

- asemanari si deosebiri in comparatia lui Sadoveanu cu Anatol France: "Numai ca umanismul occidental si pagan al lui Anatol France, format in scoala poetilor clasici si a filozofilor epicurieni si stoici, i se alatura aci un umanism oriental si bizantin, extras si purificat din vechile carti ale traditiei poporane si din intinsa literatura teologica a ortodoxiei, intr-un fel pentru care Sadoveanu stabileste -pare-mi-se - cel dintai exemplu al literaturii noastre".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.