Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Romanul Fratii Jderi - Subiectul , Ideea romanului de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Fratii Jderi
Romanul Fratii Jderi are ea tema lupta pentru apararea fiintei nationale si pentru afirmarea constiintei nationale.



Ideea este ca lupta pentru tara si neam se duce cu sacrificii.



Subiectul il formeaza Moldova In timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant. Structura narativa a romanului este arborescenta, fiind construita pe doua nuclee, unul in jurul domnului Stefan dezvoltand Ierna luptei pentru destinul national si realizand cadrul social-istoric iar celalalt avand drept centru pe lonut Jder, impreuna cu familia lui Manole Par Negru si urmareste problema formarii eroului, a luptatorului pentru apararea fiintei nationale. Stefan devine un erou simbol al constiintei nationale iar Ionul Jder este incorporarea ei intr-un luptator pentru destinul national.



In primul volum. Ucenicia lui lonut. accentul cade la incepui pe imaginea lui lonut Jder. LI asista la hramul Manastirii Neamtului, este prezentai domnului Stefan cel Mare si Slanl, eare-i randuieste in suita fiului sau Alexandrei Voda. intre cei ctoi tineri ,se leaga o stransa prietenie si de aceea Alexandrei il ia la lonaseni. cand ii face vizite jupanitel.Nasla. Vizitele ajung sa fie cunoscute de dusmanii lui Stefan, ca boierul Mihu din l olonia. Acesta trimite un grup de luptatori cu Gogolca, un capitan, ca sa-i rapeasca pe Alexandrei si pe Catalan, armasarul alb al lui Stefan, care se gasea la Timis in ingrijirea comisului Manole Par Negru si a fiului sau Simion Jder.





Ionut afla in drum spre Suceava de la un hangiu faptul, ca Alexandrei esle plecai la lonaseni. Stirea i se pare suspecta, aresteaza dupa o lupta pe hangiu si insotit de Gheorghe Bolezalu fuge la lonaseni, ca sa-l previna pe Alexandrei. Jderii instiintati de Damian fiul lui Manole din Polonia, ca se pune la cale rapirea sau uciderea armasarului Catalan. il prind pe capitanul Gogolca si oamenii lui. De la acesla Jderii alla de cursa intinsa lui Alexandrei si accepta do a-i da drumul capitanului Gogolea in schimbul lui Alexandrei, intre timp ajuns la lonaseni, lonut il trezeste din sonin pe Alexandrei si-l porneste la drum impreuna cu ostasii, care il insoteau. Pe drum sunt ajunsi de un ah grup din oamenii capitanului Gogolea si se bat pana dimineata, cand sosesc Manolc Par Negru eu Simion. capitanul Gogolea si ceilalti. Alexandrei esle salvat dar pe dealuri apar fumuri, care dau sfara in tara" adica de stire ca tara este in razboi si se jau masurile de aparare. De aici accentul epic se muta in jurul lui Stefan cel Mareei Sfant, fiindca urmeaza episodul bataliei de la Lipinti. Stefan pregatise razboiul cu tatarii avand in vedere tactica lor de lupta. Tatarii atacau in grupuri de luptatori independente tabunuri. Treceau Nistrul prin vaduri, pradau, dadeau foc , luau robi, ucideau si apoi se retrageau.



Scopul lor era sa prade, considerau ca acesla este un drept al lor, asa cum ii si spun lui Stefan solii trimisi de Mamac Han sa-i ceara eliberarea lui Emin Maniac Han.



Stefan inchide in cetatile de la Nistru osteni incercati, care pazesc toate drumurile spre vaduri impiedecandu-i pe tatari sa se retraga si-i sileste sa se adune catre Lipinti. Aici trecea un drum printre doua dealuri inalte spre vadul de la Nistru, labunuiile tatare sunt prinse intie cele doua dealuri si macelarite. Simion Jder si Ionul Jder au un rol important, fiindca ei il prind pe Emin Mamae Han si-i aduc la Stefan. Ionut afla ca jupanita Nasta. mama ersi cei ce-i insoteau, fugiti in Polonia, de frica pedepsei lui Stefan, au fost prinsi de tatari. Pentru a o elibera pe jupanita Nasia. care era dusa cu o corabie spre Chilia." lonut fuge insotit de Gheorghe Botezatii la cetatea Chilia, firul narativ se muta pe nucleul Jderilor. Ei cer .ajutor de la Stefan, care le da o scrisoare catre parcalabul cetatii Craciuna. Cuceresc cetatea Chilia dar n-o gasesc pe jupanita Nasla. fiindca aceasta se aruncase in mare, preferand sa moara decal sa fie vanduta ca sclava la turci.. Jderii se intorc iar Nicodim . - Nicoara consemneaza pe-o carte episodul.



In cel de al doilea volum, intitulat Izvorul Alb. avem aceeasi impletire a celoi doua fire narative, lonut Jder este ostean la Cetatea Neamtului cu Samoila si Onofrei. cei doi fii ai starostelui Nichifor Caliman. El asteapta prilejul de a-si dovedi iscusinta si devotamentul fata de domn. Stefan organizeaza o vanatoare la Izvorul Alb. la Ceahlau. El cauta un raspuns la problema nationala majora, daca, sa angajeze piincipatul Moldovei intr-un razboi cu Imperiul Otoman. Sihastrul caulal murise si nu-l poale sfatui, dar domnul Stefan il viseaza binecuvantand un pojar urias. Se sumreaza prin interpretarea Apocalipsei Sfantului Ioan de catre Nicodim (Nicoara) fratele lui lonut Jder, ca un calaret pe cal alb va invinge fiara. Apoi firul naraliv se muta la Suceava, unde are loc primirea printesei Maria de Mangop. Se surprinde fastul de la curtea domneasca cu prilejul nuntii domnului Stefan. Ionul Jder face parte din suita domnului. Jderii primesc o misiune delicata sa duca la Ceiaiea Neamt pe sotia lui Radu Voda si pe fiica acestuia Maria Voichita. Pe drum sunt atacati dai Jderii dau dovada ca sunt osteni priceputi. Firul narativ este concentrat in jurul lui Simion Jder. care o iubeste pe jupanita Marusca a lui Jatko Hudici. Jderii merg in petit dar ea va fi rapita mai tarziu de Niculaes Albu nepotul boierului Mihu si dusa in Polonia. Jderii primesc de la Stefan misiunea de a o readuce. Ei trec granita deghizati in negustori dar au armele in cainte. Grupul de osteni ataca castelul, unde se gasea jupanita Marusca, aparat de oamenii capitanului Gogolea. Acestia nu opun rezistenta atunci cand alla ca cei ce ataca sunt Jderii. Are loc o lupta intre Simion si Niculaes Albu . Niculaes va II ucis iar Jderii se intorc cu jupanita Marusca.





In volumul al treilea, care are titlul Oamenii Mariei Sale, alternanta celor doua fire narative se mentine, lonut Jder devenit jupan Onu prinde pe capitanul Gogolca si-l determina sa-l sprijine in prinderea boierului Mihu. El primeste gratie sprijinului arhimadritului Amfilohle Sendrea o misiune importanta. Deghizat in pelerin la muntele Athos el trebuie sa stabileasca ce efective de armata pregatesc turcii pentru a ataca Moldova, cum duc tunurile cele mari, cu care au cucerii cetatea Conslantinopolului. Jupan Onu se achita cu bine de misiunea incredintatii iar la intoarcere cu sprijnul capitanului Gogoiea si a fratelui sau Simion. prinde pe boierul Mihu. Acesla venise in cetatea Brailei carcera raia turceasca, ca sa-i ajute pe turci sa-l loveasca pe Stefan.



Punctul culminant al romanului il constituie batalia de la Vaslui cu toate consecintele oi. Stefan atrage cavaleria turca si artilei ia in noroaiele si baltile facute de apa Barladului, apoi cu doua corpuri de cavalerie-conduse-de Jderi taie armata turca.



Stefan cel Mare si Sfant duce o politica de supunere a boierilor fata de domn: "Am gasit in tara asta, staroste Caliman, si multi stapani. Nu trebuie sa lle decat unul". El este un bun organizator al vietii sociale, pune straji la drumuri, starpeste hotii, cetatile sunt intarite si fi ce un cordon de cetati in jurul Moldovei. Aduce mesteri de la Dantzig ca sa-i toarne tunuri. Face conventii cu negustorii din alte parti si conduce toate procesele sociale. Se poarta ca un parinte, are grija de toti. lonut Jder este mustrat cand tainuieste drumurile lui Alexandrei, este laudat, cand prinde pe Emin Mamac Han, dar peniru faptul, ca a parasit campul de lupta fara stirea domnuluiStefan, este trimis la Cetatea Neamtuiui ca simplu ostas.

Portretul domnului Stefan este construitdin linii sigure: "Se purta ras cu mustata usor incaruntita. Avea o puternica strangere a buzelor si o privire verde taioasa. Desi scund de statura, cei dinaintea sa. opriti la zece pasi pareau ca se uita la el de jos in sus". Accentul este pus pe puterea sa launtrica: "un om nu prea mare de stat insa groaznic cand isi incrunta spranceana".





Stefan cel Mare si Sfant este prototipul principelui. El ii da lui Alexandrei normele de conduita, principiile dupa care trebuie sa-se calauzeasca unsul lui Dumnezeu cand primeste cruce de a conduce o tara: "Noi nu trebuie sa ne bucuram si sa ne intristam pentru noi, caci am pus jertfa fiinta noastra".

Stefan cel Mare si Sfant este un foarte bun strateg. La Lipinti ii aduna pe tatari in plasa intinsa spre pieirea lor dar la Vaslui ii atrage pe turci in mlastini, unde suni rapusi de arcasi.

Stefan cel Mare si Sfant este un bun pedagog, fiindca stie sa formeze oameni de nadejde, care la momentele decisive sa-i conduca pe razesi, asa cum Ionul Jder pregateste cavaleria razesilor moldoveni. Instructia facuta este atat de buna, incat oaspetii venetieni cred ca sunt ostasi in leafa, adica mercenari, soldati de profesicti nu razesi luati de la coarnele plugului.




Stefan cel Mare si Sfant este un bun diplomat. Cauta sa realizeze o coalitie a principilor europeni impotriva dusmanului comun. intelege comandamentele epocii si de aceea se.casatoreste cu Maria de Mangop, inrudindu-se cu familia Paleologilor, fiindca era considerat singurul principe din Europa in stare sa conduca cu succes un razboi impotriva turcilor.



Romanul Fratii Jderi sintetizeaza principalele motive ale universului sadovenian, dandu-i unitate, coerenta, cauzalitate si coordonare.



Motivul istoria si razboiul intra in prim plan in timpul bataliei de la Eipinti din finalul volumului intai, Ucenicia lui lonut, unde Stefan nimiceste pe unul din cei mai periculosi dusmani ai Moldovei si ai Europei. Aceste cuvinte air.aceeasi valoare in finalul volumului trei, Oamenii Mariei Sale, cand Stefan cel Mare si Sfant distruge armata turca in batalia de la Vaslui.



Motivul vanatoarea si pescuitul il gasim in volumul al treilea Izvorul Alh, unde Stefan ;cel Marc si Sfant participa la o vanatoare, pretext pentru a se intalni cu sihastrii ele pe muntele Ceahlau, reluand parca legenda intemeierii Moldovei cu vanatoarea bourului dar si legenda cu Daniil Sihastrul.



Datinii si destinul alcatuiesc motivul prezent in deciziile domnului Stefan sub forma cutumelor, precum si In comportamentul Jderilor. Ei primesc cu bucurie oaspetii, fac dupa datina petirea jupanitei Marusca, sunt ingropati dupa datina in urma bataliei de la Vaslui. FI se impleteste cu motivul negotul si calatoria, prin faptul ca Damian, fiul lui Manole, negustor ;n Polonia, ii instiinteaza pe Jderi de uneltirile boierului Mihu. Deghizati in negustori, Jderii patrund in Polonia si ataca castelul unde .Niculaes Albu a dus-o pe, jupani la Marusca. Calatoria lui lonut la Sfantul Munte, ca sa duca niste scrisori, se inscrie in coordonatele acestui motiv.



Motivul dragostea si natura este tratat ci. discretie, cand este vorba de domnul Stefan, care indeparteaza de la curie pe sotia lui Radu Voda si pe Maria Voichita in momentul sosirii Mariei de Mangop. Nunta domneasca este punctul culminant ai actiunii in volumul doi.



Motivul satul si biserica esie piezent chiar la inceputul romanului, cand domnul Stefan participa la hramul manastirii Neamt, si se impleteste eu motivul vanatoaiei cand domnul cauta pe sihastri la ( eahlau, muntele sfant al romaniloi. In volumul trei cand arhimandritul Amlllohic Sendrea este prezent langa voievod, avea parca o intrupate a motivului biserica, eu in Hanul Ancutei prin parintele (inerrnun. Aceiasi motiv apare si prin Nicodim Nicoara, tratele lui lonut Jder.



Expresivitatea rezulta si din utilizarea termenilor rari ca: arhimandrit, lipani, chitului, parcalabul, starostelui, schivnicilor, lotrilor, nohaii, rodin, malorosieni. condur, cneaghina, obijduiri: prin folosirea termenilor dialectali ca: brumarii, bastina, capauca, chindie, jold. podvezi. ocnita, megiesi, sama, pane, bielsug, sfara, covrul, hodina. pristav, cergi.

Stilul, sadovenian arata maturitatea artistica atinsa de Mihail Sadoveanu, apartenenta sa la linia realismului liric, continuandu-1 pe Ion Creanga, asa cum el insusi o marturiseste. El recreeaza un climat social-istoric, nu-l reconstituie ci ii da aspectul popular al traditiei povestitorilor populari dar avandu-i ca model pe Ion Neculce si pe Ion Creanga.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.