Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





M. Sadoveanu, Fratii Jderi, I, Ucenicia lui Ionut, cap. X - intelegerea textului de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Fratii Jderi
Interpretare de text la prima vedere

In aceeasi zi, la al saptelea ceas, Alexandrei intra cu slujitorii sai in tabara lui Voda, la Chipereni. Copiii de casa ridicasera cort la intrarea unei vai. Cei sase sute de calarasi ai mariei sale erau descalecati. Multimea de norod cu carute bulucite facuse popas in preajma.

Voda iesi in vederea binecredinciosilor sai crestini de peste Nistru. Era cu fruntea descoperita si un spatar ii purta semnele maririi. Slujitorii desfacusera iconostasul ferecat in argint in puterea soarelui, si un ieromonah de la cetatea mariei sale, Hotinul, facu slujba Dumnezeului noroadelor. Bulucul de pribegi ingenunche; ostenii isi plecara capetele langa coamele cailor. Apoi, dupa rugaciune, diacul puse pecetile domnesti pe uric si starostele oamenilor care se oploseau in Domnia Moldovei veni si, cazand la picioarele mariei sale, saruta pamantul.

Crestinilor, porunci Voda acelor oameni, in limba lor; iata, primiti acest uric si danie a domniei mele. Va dau acest pamant voua si urmasilor vostri. Faceti sat si inchideti iaz. Si sa fiti ai Moldovei, care va da pane si mila. Aici sunt scrise hotarele in veci. Sa mearga slujitorii mei sa le insemne. Si eu insumi, la hotarul din fund, voi bate cu toiag pe coconul nostru, ca sa-si aduca aminte mai tarziu de hotararea domniei mele.

Se prevedeau catra Nistru locuri goale, peste care tremura palpairea alba a amiezii. Pribegii dadura toti slava maritului stapan, aplecandu-si fruntea in pulbere. Apoi, alaiul trecu spre dealuri si spre paduri, ca sa se aseze hotarul; si la un stejar din fund de deasupra unei rapi, maria sa atinse cu toiagul la grumaz pe coconul sau. Copiii de la carute, cu par zburlit si ochi albastri, pe care-i aduceau cu ei batranii, la fiecare loc unde se aseza semn, erau pusi jos si batuti cu vergi, ca sa vada printre lacrimi si sa-si aduca aminte."



(M. Sadoveanu, Fratii Jderi, I, Ucenicia lui Ionut, cap. X) intelegerea textului

a-  Trilogia Fratii Jderi (1935-1942) apartine etapei maturitatii clasice din vasta creatie epica a prozatorului: din perspectiva estetica reprezinta o izbanda a romanului istoric national, iar din perspectiva narativa ilustreaza specia frescei literare cu un caracter epopeic, imbinand rigoarea documentara (ce ii asigura verosimilitate artistica) cu ispravile legendare ale eroilor istoriei nostre medievale, transformate in mituri nationale.

a-  In mijlocul lumii arhetipale a istoriei romanesti se afla personalitatea lui Stefan cel Mare, pe care Sadoveanu a invatat sa-1 respecte si sa-1 iubeasca din cronica lui Grigore Ureche si din legendele pline de invataminte consemnate de Ion Neculce. Celebrului domnitor moldovean i se atribuie gloria de legenda a faptelor de arme, gravate in memoria generatiilor de urmasi, stabilitatea politica indelungata (o jumatate de secoL) si mentinerea suveranitatii tarii sale in conditii istorice vitrege si in ciuda numeroaselor conflicte militare cu adversari foarte puternici, pe care cel mai adesea ia biruit.

a-  Dar Sadoveanu construieste o viziune cuprinzatoare asupra istoriei medievale nationale si a personalitatilor care au edificat-o in timp: astfel, Stefan al V-lea Musatin n-a fost numai un erou luptator, ci si unul civilizator, impropietarind tarani si ostasi, repopuland zonele de granita pustiite in urma razboaielor devastatoare, construind manastiri si biserici, asigurand prosperitatea tarii pe care a condus-o 48 de ani.

a-  Un asemenea moment civilizator este reconstituit artistic de scriitor in fragmentul epic reprodus; povestiti continutul de idei al scurtei naratiuni si reflectati la semnificatiile ritualului improprietaririi unor pribegi" dincoace de Nistru, aproape de cetatea straveche a Hotinului, intr-un tinut unde se vedeau numai locuri goale"; tocmai acolo Stefan hotaraste intemeierea unei noi asezari omenesti.

a-  Istoria apasa ca o fatalitate asupra constiintei eroului medieval, dar il salveaza sentimentul mistic fata de instanta divina (care-1 calauzestE) si sentimentul datoriei sociale si umane, pe care o are de indeplinit in calitatea asumata de voievod; identificati, in naratiunea citata, atitudini si gesturi care justifica conceptia domnitorului despre menirea sa.



Particularitati stilistice

a-  intregul fragment narativ este scris intr-un limbaj arhaic, care reda culoarea locala a veacului al XV-lea romanesc si intareste impresia de autenticitate a timpului, a spatiului si a faptelor prezentate; stabiliti arhaismele la toate nivelele gramaticale, dar mai ales la cel lexical (unde sunt numeroasE); folositi DEX-ul pentru intelegerea exacta a sensurilor pe care le aveau cuvintele respective in limba veche.




a-  Interpretati semnificatiile unor metafore (asociate cu epitetE) in context: insemnele maririi", [iconostasul] ferecat in argint", Dumnezeul noroadelor", [peste care] tremura palpairea alba a amiezii".

a-  in acord cu momentul, locul si telul actiunii civilizatoare a domnitorului, explicati frecventa valorilor morfologice cu valoare colectiva (chiar pleonastica) in naratiune: tabara", cort", carute" multime de norod", noroadelor", bulucul de pribegi", alaiul" (substantivE); descalecati", bulucite" (adjectivE); desfacusera, se oploseau", aduceau" (verbE).

a-  Recititi cu atentie textul narativ si observati toate repetitiile, care fixeaza pentru cititori anumite semnificatii contextuale; precizati-le si acordati o mai mare atentie ritualului repetat al lovirii simbolice cu toiagul a coconului" domnesc si a copiilor de pribegi" cu vergile, pentru ca nimeni sa nu uite solemnitatea consacratoare a intemeierii unui sat (semn al raspandirii civilizatiei omenestI).



Concepte operationale aplicate

a-  Reamintiti-va (din studiul gimnaziaL) ce este un rezumat (succesiunea cronologica a ideilor principale si secundare dintr-un text literaR); in fragmentul epic indicat, naratiunea este intrerupta de un scurt monolog adresat de Stefan cel Mare pribegilor" improprietariti, care sunt caracteristicile acestui tip de discurs si particularizati-le la situatia de comunicare din secventa literara analizata.



Limba si comunicare

a-  in consens cu relatarea unor intamplari istorice demult apuse, Sadoveanu utilizeaza toate timpurile trecute ale indicativului, indeosebi perfectul simplu si mai mult ca perfectul; dati exemple din povestirea literara si motivati preferinta scriitorului.

a-  Impresia de ampla deplasare in spatiu a unor grupuri mari de oameni (armata, slujitorii domnului, bulucul" de localnici si de straini, carora Stefan le vorbise in limba lor") se datoreaza numeroaselor verbe, locutiuni si expresii verbale dinamice: in primul paragraf, acestea sunt: intra", ridicasera", facuse popas"; dupa modelul oferit, selectati si voi alte exemple din restul textului citat.

a-  Explicati, in context, sensurile verbelor fundamentale a fi" si a da" din fraza memorabila: Si sa fiti ai Moldovei care va da pane si mila!"

a-  Rapiditatea in deplasare a multimii de norod" este intarita si la nivel sintactic: majoritatea propozitiilor sunt principale, concis formulate, coordonate copulativ prin asa-numitul si narativ", iar dintre subordonate cele mai frecvente sunt atributivele explicative si circumstantialele de scop; dati exemple din text in sprijinul afirmatiilor facute.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.