Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Hanu Ancutei - o sinteza a universului sadovenian de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Hanu Ancutei
Hanu Ancutei este o sinteza a universului sadovenian, fiindca aici gasim toate temele si motivele, programul sau estetic, conceptele si modelele narative, prototipurile umane, simbolurile si timbrul sadovenian.

Hanul este un nucleu, un model de viata romaneasca, are ziduri inalte ca de cetate", sugerand cetatea ideala a lui Platon in varianta moldava, portile ii stau deschise ca la domnie si chiar Voda Mihalache Sturza vine sa vada ochii Ancutei C-asa-i datina". Aici, din vremurile de demult, se pastreaza obiceiul de a intemeia sfaturi, un fel de divan popular sugerand Divanul seni galceava inteleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir dar si Banchetul lui Platon intr-o varianta rustica. Eroii vin sa-si depuna comoara lor de intelepciune aici, la Hanul Ancutei.



Ancuta asculta si retine toate povestirile, stie tot ce se petrece in tara Moldovei, este o carte vie. Scriitorul insista asupra ochilor ei spre a sugera rolul de simbol al constiintei nationale si sociale, pe care-l are.

Ancuta este viata intr-o continua trecere, este frumoasa si clipeste domol ca o mata dezmierdata", cand o,apuca de mana capitanul Nicolae Isac. Hanul este o insula a unui Eden pierdut in negura timpului, in neagra fantana a trecutului". Este universul national dar si o imagine a unui univers creat de Mihail Sadoveanu. De aceea gasim in el lirele narative, motivele si temele, care vor fi dezvoltate in romanele lui Sadoveanu.



Firul Satul si taranul, pe care-l gasim in povestirea comisului Ionita de la -Draganesti si in Judet al sarmanilor, va fi dezvoltat in Nicoara Potcoava, Bordeienii, Neamul Soimarestilor, Zodia Cancerului. EI isi a,re originea in politica inteleapta a lui Stefan cel Mare si Sfant de a construi puternice asezari razasesli la hotarele Moldovei spre a o apara. De aceea glorioasa sa domnie, sintetizata in Fratii Jderi, se gaseste in centrul universului sadovenian topind intr-un tot, lirele narative, ca si in Hanu Ancutei Asemeni imparatului Alb, Stefan cel Mare si Sfant, calare pe albul armasar Catalan are un destin de invingator. Eroii tind sa devina arhetipuri, avand trasaturile sugerate de cartea de zodii, pe care o poarta la sold mos Leonte Zodierul. Realitatea se impleteste cu legenda iar mitul cu simbolul. Toate firele narative ale universului sadovenian isi au punctul de inceput in Hanu Ancutei si se incheie in Fratii Jderi.





Structura narativa este o continua reluare a motivelor si temelor universului sadovenian: iubirea si natura, divanul si judecata, istoria si razboiul, destinul si adevarul, negotul si calatoria, satul si biserica, viata si moartea.



Ele isi gasesc exprimarea printr-un erou simbol, asa cum cantecul isi ia fiinta printr-un glas sau instrument, asa cum cantecele batranesti si.doinele s-au ridicat din inimile lor ca flori pe morminte". Mihail Sadoveanu marturisea in discursul sau de receptie la Academia Romana ca: panteonul meu literar, simplu si rustic, tara podoabe ca natura, insa maret ca si dansa", este alcatuit din pastorul necarturar", din Ion Neculce, din Ion Creanga, si din marii sai inaintasi", care exprima sufletul cel vesnic al neamului". Acest suflet al neamului" este motivatia si scopul scrisului pentru Mihail Sadoveanu. Din el se genereaza universul sadovenian, este cantecul amintirii", care transforma viata si moartea intr-un motiv esentializat.



Eroii sai simbolici sunt surprinsi intr-un moment din Marea Trecere spre implinirea destinului lor. Numarul zece sugereaza perfectiunea, punctul pe i, trecerea spre o alta lume, momentul unic al marturisirii, ca in estetica expresionista, tipatul lui Munch devine divan moldav.



Restructurarea este procedeul specific sadovenian, pVin care o snoava devine povestirea comisului Ionita din Iapa lui Voda, un element de mit popular devine povestirea lui Mos Leonte Zodierul din Balaurul. Calugarul Gherman de la Durau transforma o legenda intr-o povestire, Haralamhie, in acelasi mod o balada, Miorita,devine nucleul pove stirii Orb sarac. Ea este o bataie de inima a oamenilor, care au fost si nu mai sunt pe acest pamant". Cantecul este o amintire esentializata, de aceea si capitanul Nicolae Isac ingana Cantecul cucului, o meditatie pe tema foriuna labilis in maniera populara, iar Constantin Motoc isi incepe povestirea cantand o doina de haiducie. Specificul national caracterizeaza textul sadovenian, dandu-i o aura emanata de aceasta constiinta nationala sintetizata in cantec.



Motivele si temele sadoveniene sunt centrele, liniile din care emana si in care se concentreaza toate povestirile si romanele lui Mihail Sadoveanu.

Motivul negotul si calatoria se intrupeaza prin jupan Damian Cristisoi*, care realizeaza un roman de calatorie concentrat intr-o povestire despre nemti, despre o .alta lume cu trenuri, orase care au case cu etaj, ceasuri, alte obiceiuri, alt mod de viata. Constantin Motoc si Vasile cel Mare pornesc in calatorie ca doi negustori de treaba", capitanul Neculai Isac trece cu carausii si cu antalele", ca sa duca vinuri la tinutul Sucevei". in povestirea Haralamhie, mesterul lanache* Coropcarul, adica negustor ambulant, isi va asuma rolul de povestitor in Cealalta Ancuta. Comisul Ionita de la Draganesti povesteste in Iapa lui Voda calatoria sa la targul lesului". Cucoana Irinuta din Balaurul calatoreste mereif la targul Romanului. Chiar Constandin din povestirea Orb sarac vine de la targul cel mare al Chiului" si este dus de baba Salomeia la cetatea Domniei" ca sa se roage la Sfanta Cuvioasa Paraschiva".



Motivul Satul si biserica este intrupat prin calugarul Gherman de la Durau, care se duce la Iasi. ca sa se inchine la biserica sfantul Haralambie ridicata pentru pomenirea tatalui sau, haiducul Haralambie, ucis de fratele acestili a Gheorghe

Leondari. in Judet al sarmanilor motivul are rolul de a defini momentul judetului la - Sfanta sarbatoare a inaltarii", cand iesea norodul de la leturghie". Motivul este prezent in aproape toate povestirile. Capitanul Nicolae Isac asculta clopotele de la Tupilati", Nastase Balomir s-a cununat chiar la Sfanta Mitropolie", comisul Ionita trage la han langa biserica lui Lozonski, Toderita Catana este inchis in turn la Golia, jupan Damian are un dar pentru Sfanta noastra maica Paraschiva", Ienachi Co ropcarul vorbeste despre un schit pe un colt de stanca, pe care 1-a vazut la Sfantul Munte".



Cel mai -amplu tratat este motivul dragostea si natura intrupat de Toderita Catana, care in povestirea Cealalta Ancuta o fura pe duduca Varvara. in Istorisirea Zahar iei Fantanarii/ duduca Aglaita si Ilies Ursachi izbutesc sa-si implineasca iubirea datorita unui concurs de imprejurari si sa fie casatoriti de Voda Calimach. cu toata opozitia boierului Dimachi Marza. Idila dintre capitanul Nicolae Isac si Marga se termina tragic cu moartea eroinei si ranirea capitanului. Tragica este si relatia dintre mama parintelui Gherman si haiducul Haralambie, ca si casnicia distrusa dintre Constantin Motoc si Ilinca. Chiar jupan Damian o saruta pe Ancuta, dupa cc-i da margele si-i admira frumusetea. Natura da cadrul unic al intamplarii. Idila dintre Marga si capitanul Isac se, petrece la fantana dintre plopi. In Istorisirea Zahariei Fantanarul este poiana lui Vladica Sas, in Cealalta Ancuta la podul umblator de la Tupilati, in Judet al sarmanilor Constantin Motoc se retrage in munte, sub cetina". Cadrul unic este o coordonata a stilului sadovenian.





Divanul si judecata se defineste ca fiind tema celei de a zecea povestiri, care le incorporeaza pe celelalte noua, adica evenimentele de la Hanu Ancutei. Este un model de viata gentilica, pastrat din vremurile de demult, este sfatul batranilor" si ramane ca o componenta a datinei, a traditiei. Motivul este prezent in Judet al sarmanilor, unde judecata in fata obstei este un stravechi obicei. in povestirea Haralambie avem divanul domnesc, in care se hotaraste pedepsirea haiducului Haralambie. in Negustor lipscan cei prezenti afla de la jupan Damian, ca in Lipska un morar a castigat procesul sau impotriva imparatului.



Motivul istoria si razboiul devine in povestirea Haralambie lupta dintre haiducii condusi de Haralambie si soldatii condusi de Gheorghe Leondari. in povestirea Cealalta Ancu-ta avem lupta dintre Toderita Catana si arnautii capitanului Coste, in Orb sarac se vorbeste despre razboiul dintre Duca Voda si popor, in Judet al sarmanilor este uciderea boierului Raducanu Chioru.



Motivul vanatoarei si pescuitului este prezent in viata de la hanul Ancutei unde oameni incercati si.mesteri frigeau hartane de berbeci si de vitei ori parpaleau clean si, mreana din Moldova". in povestirea Istorisirea Zahariei Fantanarul boierul Dimachi Marza organizeaza o vanatoare in cinstea domnului Calimach.



Adevarul este esenta destinului uman trait de eroii sadovenieni, de aceea mottvul adevarul si destinul, il gasim intrupat parca prin Mos Leonte Zodierul, care spune destinul fiecaruia din cartea ce-o poarta la sold. Adevarul pentru Platon era un principiu, pentru mos Leonte este zodia, pentru comisul Ionita este tot veninul cat l-am adunat in inima mea si cat l-am mostenit de la mortii mei", pentru parintele Gherman de la Durau este inima mea ravnea catre oameni", pentru Constantin Motoc este setea de razbunare, pentru orbul Constandin este sfanta maica Paraschiva.



Eroii sadovenieni formeaza serii ale unor- prototipuri si se diferentiaza prin nuante si conexiuni. Este o arta subtila si rafinata de generalizare clasicista spre a-i proiecta in conditia de arhetip.



Prototipul voievodul il gasim in primele randuri proiectat arhetipal sub forma imparatul Alb. El este continuat de Mihalache Sturza. care respecta datina si vine sa vada ochii Ancutei. Voda Calimach devine nas pentru jupanita Aglaia si llies.

Scriitorul se pregateste prin aceste variante sa construiasca imaginea lui Stefan cel Mare si Sfant, actant al constiintei natiojjale, in romanul Fratii Jderi.



Prototipul boierul contura prin .Dimacht Marza, credincios al lui Voda Calimach, va deveni in Fratii Jderi comisul Manole Par Negru, care cu fiii il insoteste pe domnul Stefon la vanatoarea de la Izvorul Alb: Figura lui Alexandrei Vuza, boiernasul care umbla, dupa duduca Irinuta a boierului Bolomir, va fi reluata prin imaginea lui Niculaes Albu care o fura pe jupan ita Marusca. Tot astfel se poate face o analogie intre boierul Raducanu Chioru si Stroie Orheianu din Neamul Soimarastilor sau cu Nastase Bolomir. avand semnele zodiei Scorpionului.



Prototipul negustorul pare a fi intrupat prin jupan Damian Cristisor care va deveni poate Damian, fiul, negustor in Polonia, al lui Manole Par Negru din Fratii Jderi. Seria este continuata,de Ienachi Coropcarul, maruntul negustor, care a fost la Ierusalim .si la Sfantul Munte. Capitanul Nicolae Isac reprezinta seria voinicul clar aduce antale de vin din Tara de Jos. Ei sunt cei care realizeaza motivul negotul si calatoria.



Jupanitele sadoveniene sunt delicate ca-duduca Varvara din Cealalta Ancuta, cucoana Irinuta din Balaurul, duduca Aglaita din Istorisirea Zahariei Fantanarul. Ele isi pun in primejdie viata pentru dragostea lor ca Marga din Fantani dintre plopi



In Hanul Ancutei prototipul haiducul-voinicul este reprezentat printr-o serie de eroi: Haralambie, Gheorghe Leondari, Toderita Catana, Vasil.e cel Mare. in universul sadovenian seria va 11 continuata de Cozma Racoare, de Tudor Soimaru, Nicoara Potcoava, Ionut si Simion Jder din Fratii Jderi.



Comisul Ionita de la Draganesti reprezinta seria razesul, pe care se inscrie Constantin Motoc. Zaharia Fantanarul si va fi amplificata prin Nichifor Lipan si . Vitoria Lipan din Baltagul, prin Tudor Soimaru din Neamul Soimarestilor.



Programul estetic sadovenian este bine conturat in Hanul Ancutei si deplin exprimat in Fratii Jderi. El este o sinteza de realism si romantism, cu elemente de clasicism, simbolism, expresionism.






Realismul este o structura fundamentala a universului sadovenian prin faptul ca temele, subiectele, conflictele, eroii sunt luati din realitatea social-islorica. Atitudinea critica a autorului este prezenta m Judet al sarmanilor, in Iapa lui Voda, in Cealalta Ancuta. in Balaurul Ea va fi amplificata in Nicoara Potcoava, Neamul Soimarestilor, Zodia Cancerului. Recrearea devine in cazul lui Sadoveanu o metoda de investigare a trecutului istoric, un mod particular al scientismului ca trasatura a realismului-. Eroii "sunt in creatia lui Mihail Sadoveanu mai mult decat tipuri umane reprezentative pentru spatiul carpato-dunarean, ei sunt ridicati ta nivel de prototipuri si chiar de arhetipuri. Astfel comisul lonita ca prototip este razesul, ca tip uman este taranul perseverent, ca arhetip este structurat pe principiul Adevarul. Mos Leonte Zodierul este taranul sfatos, ca prototip este cititorul de zodii, ca arhetjp reprezinta Armonia. Toderita Catana este tipul osteanului viteaz, ca prototip voinicul, ca arhetip este structural pe principiu! Frumosul. Ancuta este tipul hangitei inteligente, ca prototip este negustorul, ca arhetip reprezinta Datina, fiindca aceasta este principiul autohton al Legii. Zaharia Fantanerul este tipul taranului cuminte, ca prototip esie fantanerul. ca arhetip sugereaza principiul Armonia (si echilibrul) fiindca poarta cumpana. Aceasta proiectie spre generalizare a eroilor arata interferenta realismului cu clasicismul, cand e vorba de prototipici si cu expresionismul, cand e vorba de arhetipuri.Romantismul este o dimensiune a programului estetic al lui Mihail Sadoveanti si deriva din faptul ca eroii, temele, subiectele, conflictele povestirilor au o structura afectiva: Toderita Catana, duduca Varvara, duducii Aglaita, Marga, Capitanul Neculai Isac, traiesc intamplari de dragoste. Unii eroi sunt exceptionali ca haiducii I laralambie si Vasilc cel Mare. intamplarile au un caracter exceptional ca in bantana dintre plopi. Negustor lipscan, Balaurul, Orb sarac. Avem si elemente de fantastic ca in Balaurul si in Orb sarac (minunea Sfintei Paraschiva). ;

Elementele simboliste sunt prezente prin multimea simbolurilor, care sugereaza: fantana, luna, cumpana, sabia (I laralambie), calul (Iapa lui Voda). Avem o profunda conexiune intre om si univers, ca o prezenta a motivului comuniunii dintre om si natura, dar si a conceptului de corespondenta. Eroii au nuante simbolice precum suni intamplarile pe care le traiesc,Cand au nuante de arhetipuri ei arata influenta esteticii expresioniste. Esentiali/arca, sinteza, cosmiciz.area, mitizarea, spectacolul de intuneric si lumina, sunt prezente in texl. Astfel cand in povestirea Negustor lipscan, Ancuta cu fanarul cel mare" iese sa-si intampine oaspetele, lumina ii lumina obrazul", lunecand pe trupu-i de umbra". Se sugereaza, ca in simbolism, ca eroina este o imagine a constiintei nationale, dar in acelasi timp ca ea este construita pe conceptul expresionist de cunoastere, de aceea ea stie tot ce se petrece in Tara Moldovei.

Mitizarea este folosita inca din primele randuri pentru a sittia planul narativ intre realitate si povesle. Avem imaginea lui Alb imparat, a balaurului fiindca aluneca a fost la Ilanu Arjcutei vremea petrecerilor si a povestilor", Mitizarea o avem si in final, cand prin han isi face prezenta duhul necurat. Ea devine mai subtila prin numele eroilor. Astfel comisul lonita este mereu gata de drum (loan inseamna in textul Evangheliei ihainie-mergaTorul sau cel ce merge), Isac este un nume biblic si aminteste de un Eden fie el si moldav_jar Zaharia. tare inseamna sfarsitul, incheie seria povestirilor cu Istorisirea Zahariei Fantanarul. sugerand sintagma de la Cam la Zaharia".

Simbolizarea este un mod de a nuanta eroii si intamplarile. Astfel simbolul fantana devine neagra fantana a trecutului", locul denumii Fantana dintre plopi" sau fantana din poiana lui Vladica Sas. Se stabileste astfel o corelatie subtila a drumului prin fantana constiintei de sine a eroilor sadovenieni de la Nicolae Isac sau Cozma Racoare la Zaharia Fantanarul si Kesarion Breb din Creanga de aur. Fiecarui erou ii este alaturat un simbol ca in literatura encomiastica: Mos Leonie Zodierul -cartea. Ancuta - ochii dar si felinarul, calugarul Gherman - biserica, Constandin -cimpoiul, comisul lonita - caiul. Kas .ase Bolonui - balaurul,. matusa Salomea -margaritarul, Zaharia Fantanarul - cumpana, Capitanul Neculai Isac - fantana.



Expresivizarea se realizeaza prin. folosirea unor constructii ca: a prins a rade" . ..ochii subtiati a zambet", sa-si faca o sajna". la 15 a lunii lui august s-a randuit divan" si vadesc influenta textelor vechi. Sadoveanti stie sa cree%e expresii poetice: am, lasat-o arzand in lacrimi", lunecand pe trupu-i de umbra", folosind chiai » aliteratii: s-a invalit intru intristarea sa", cununia cu cucoana", lumina lumii", goneau gomanind".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.