Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





FRATII JDERI - prezentare generala - Semnificatia titlului de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Fratii Jderi
Romanul istoric

Definitie: Romanul este o scriere epica in proza, cu actiul.. complexa, de mare intindere, desfasurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. Romanul are o structuri narativa ampla, organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinta un numar mare de personaje, cu pondere diferita in structura epica (personaje principale, secundare, episodice etC).



Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul "Fratii Jderi", care evoca epoca de glorie a Molodovei in secolul al XV-lea. Romanul se compune din trei volume, fiecare purtand un titlul semnificativ pentru esenta subiectului: "Ucenicia lui Ionut" (1935), "Izvorul Alb" (1936) si "Oamenii Mariei Sale" (1942). Opera are in centru epoca de stralucire a domniei Iui Stefan cel Mare, cuprinsa in perioada 1469 - 1475, fiind prezentata de insusi autorul ei cu subtitlul "roman istoric" si este o epopee care reconstituie timpul si atmosfera acestei perioade cu o deosebita autenticitate a evocarii, o cronici, o legenda, un poem folcloric, un roman realist, un roman de aventura, un roman de dragoste, un roman de familie, un roman social. De aceea, aceasta opera este cunoscuta ca fiind "un roman de romane", o adevarata rapsodie nationala in care se impleteste frumosul cu sublimul si cu tragicul.



Semnificatia titlului in roman predomina elementele de epopee, care sunt ilustrate chiar de titlul "Fratii Jderi", indicand o "pluralitate familiala cu reminiscente gentilice". Numarul de cinci al Jderilor trimite la epopeea indiana "Mahabharata", care are ca eroi pe cei cinci frati Pandava. Solidaritatea familiala a Jderilor implica totodata existenta unei colectivitati legate indisolubil. Un exemplu in acest sens il constituie pasiunea celor doi frati, | Simion si Nicoara Jder, pentru aceeasi femeie, fapt ce nu duce la i dezbinarea lor, nu-i face sa se urasca.





Izvorul Alb" este, mai ales, un poem al iubirii. Simion Jder se indragosteste de Marusca, fiica lui Iatco Hudici, care este rapita si dusa in Tara Leseasca. Cu invoirea lui Stefan, Jder merge in Polonia si isi aduce inapoi iubita.

Primirea viitoarei doamne a voievodului si nunta lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop sunt un prilej pentru ilustrarea protocolului si a festivitatilor oficiale intrate in traditia Curtii domnesti.

Alt episod al romanului prezinta vanatoarea domneasca a bourului alb, care ar fi fost imblanzit de un sihastru din muntii Ceahlaului, de pe valea Izvorului Alb. Stefan dorea sa stea "la sfat de taina" cu schivnicul, pentru a afla invataturi de care avea nevoie pentru viitorul Moldovei, deoarece pustnicul "punea urechea la pamant ca s-auda glasul pamantului" si "avea cunostinta ascunsa despre mersul stelelor si al soarelui". Figura lui se desprinde parca din miturile Daciei arhaice, este o aparitie de mit.

Domnitorul redobandeste Pocutia prin vitejia Jderilor si prin diplomatia arhimandritului Sendrea.



"Oamenii Mariei Sale" prezinta evenimentele istorice petrecute intre 1471-1475. Este descrisa casatoria lui Simion Jder cu Marusca. O pagina impresionanta o constituie lupta de la Vaslui. Turcii pregatesc un nou atac impotriva Molovei, Ionut este trimis - ca iscoada -de Voda sa aduca vesti din Grecia si de la muntele Athos. in drumul sau aventuros, Ionut se intalneste cu inteleptul si viteazul sau frate, calugarul Nicodim, care-1 sfatuieste cum sa treaca muntii in Transilvania si in Tara Romaneasca. Ionut este insotit de Gheorghe Botezatu, iar, drumul este un prilej de a prezenta, in contrast, imaginea Moldovei si imparatia Otomana, intamplarile din acest episod sunt dintre cele mai aventuroase: prinderea si decapitarea unor boieri tradatori, primirea solilor venetieni de catre Ionut in targ la Roman, apoi la Curtea domneasca.

Romanul se incheie cu lupta de la Vaslui, unde Stefan a obtinut o victorie stralucita impotriva puhoiului turcesc condus de sultanul Mehmed El Fatih, cel ce se socoate "trimis al lui Alah pe pamant". in lupta au fost si pierderi grele de vieti omenesti, dureroase pentru domnitor. Avand cultul mortilor pe campurile de batalie, Stefan ii plange pe eroii care au pierit la Vaslui, intre care se numara si batranul comis Manole Par-Negru, Simion Jder, Caliman si fiul sau, Samoila, poruncind o slujba pentru sufletele celor cazuti pe campul de lupta in toate bataliile anterioare si pe care voievodul ii pomeneste pe fiecare, pe nume.

Stefan dicteaza scrisori diplomatice in care vesteste izbanda si previne asupra noului pericol ce ameninta toate tarile si de aceea cere ridicarea intregii crestinatati impotriva paganilor. in final, parintele Nicodim, intors in chilia lui de la Neamt, consemneaza in ceaslov: "Anul de la Hristor 1475, () fost-a mare razboi cu turcii la Vaslui si i-a biruit Luminatia sa Stefan-Voda pe pagani. Pierit-au in acest razboi parintele nostru dupa trup, comisul Par-Negru si fratele nostru dupa trup comisul Simion si alti multi, Dumnezeu sa-i miluiasca intru iertarea sa".



Romanul vietii sociale

Romanul "Fratii Jderi" ilustreaza traiul, obiceiurile, datinile taranilor moldoveni, in a caror existenta Voievodul pusese capat neoranduielilor: "in tara asta a Moldovei, staroste Caliman, umbla neoranduielile ca vanturile. Am gasit in tara asta () si multi stapani. Nu trebuie sa fie decat unul." Nicolae Manolescu afirma ca "modelul dupa care se structureaza societatea in vremea lui Stefan este familia" taranilor liberi, a razesilor, carora domnitorul le dadea - drept rasplata pentru patriotismul lor - pamant, iazuri, mori. Familia Jderilor devine emblematica, deoarece "voievodul este parintele tuturor". Stefan iubeste si respecta pe moldovenii care lupta pentru tara, le boteaza copiii, ii cunoaste pe fiecare dupa nume, ii aduce la curte pentru a-i pregati sa devina osteni, le face dreptate, ii intelege.

Prin motivul literar al strainului, cei trei soli venetieni veniti ca oaspeti la curtea domneasca observa si comenteaza realitatile social-politice din Moldova, interesul lor indreptandu-se spre aspectul social-economic, spre organizarea armatei, precum si spre relatiile domnitorului cu supusii sai. Ei observa starea inapoiata a Moldovei din punct de vedere al civilizatiei, pentru ca aici "muzici si baluri n-avem; carti si sah nu joaca nimeni", iar drumurile "pur si simplu nu exista". Geronimo della Rovere este surprins de datinile aparte ale moldovenilor, de faptul ca aici, "la hotarul lumii barbarilor", ei privesc viata si moartea cu o intelepciune tulburatoare si sunt de religie ortodoxa. ii place fastul de la Curte, limba-atat de apropiata de italiana - si apreciaza organizarea armatei, pe care o aseamana cu "randuiala veche a scitilor, despre care vorbeste si Herodot". Despre Maria-Sa, solii venetieni descopera cu uimire ca este un print adevarat, care a invatat intre monahi si dascali ai Bizantului, ca vorbeste "elineste" si se adreseaza solilor in propria limba. Reiese astfel ca Stefan este o personalitate a Renasterii, "inzestrat cu o chibzuinta strategica putin obisnuita fruntilor incoronate".




Deplina legatura spirituala a lui Stefan cu supusii sai o explica insusi voievodul, referindu-se la izbanzile luptelor purtate impotriva dusmanilor tarii: "razboiul ce pregatesc e un razboi pentru suflet, dupa cuvantul sfant ca omul nu se hraneste numai cu pane". in familia Jderilor, jupaneasa Ilisafta este o autoritate respectata de toti, desi ea nu se amesteca in treburile barbatilor si nici in politica este vrednica si impune prin judecata ei simpla si profunda.



Masele sunt prezente ilustrand intreaga traditie si civilizatie a pastorilor, vanatorilor, plugarilor si ostasilor, despre care Stefan Mester spune ca sunt mai vechi decat razboinicii lui Herodot si sunt legati de acest pamant in care zac parintii lor de milenii.

Batalia de la Vaslui este descrisa cu arta regizorala, vizualizata, personajele au dimensiuni mitice, fabuloase, poarta vesminte de epoca, luptatorii sunt aspri si gata de jertfa pentru libertatea Moldovei si pentru Maria Sa. Stefan este prezent in toate momentele importante ale "larmei de razboi", conduce cu fermitate miscarea ostilor, mesajul patriotic fiind construit cu lirism, intr-o viziune romantica si legendara, care impresioneaza prin imaginea sacrificiului suprem al ostasilor care "au cazut unul langa altul, cu arma in mana, strapunsi de multe suliti".

Romanul mitic si baladic este construit din ilustrarea credintelor si datinilor moldovenilor la nastere, nunta si moarte, a traditiilor transmise din vremuri indepartate, oamenii conducandu-se dupa semnele vremii, manifestarile naturii si dupa superstitii. Bocanitul cerbilor, plecarea cocorilor, cantatul cocosilor cu pliscurile spre rasarit sunt cunoscute de toti, printr-o stiinta "veche de cand lumea".

Povestile, legendele din roman ilustreaza spiritul epocii medievale, ele fiind legate de practici magice, de caii nazdravani ai lui Stefan, in special despre Catalan care atunci cand "a nechezat de trei ori, batalia de la Baia a fost castigata".

Lupta cu Soliman-Beg este redata in gesturi baladesti, Jderii sunt viteji, iuti, ei se lupta cu ienicerii "palind" in stanga si-n dreapta, fiind inzestrati cu trasaturi fabuloase.

Bourul alb, un mit care are puteri miraculoase asupra oilor, este rasplatit de molodoveni cu daruri pe care i le lasau in locurile prin care acesta umbla, pentru ca sa fereasca oile de "vartejuri ori boliste". Bourul fusese imblanzit de un pustnic ce traia pe langa Izvorul Alb, in locuri greu accesibile, pe care "dintru inceputul zidirii, oamenii nu le calcase". Stefan crede in prevestirile schivnicului care i se arata in vis si-l instiinteaza despre un razboi apropiat, pe care acesta il binecuvanteaza si-l vede ca pe "un pojar urias care cuprinsese satele si targurile tarii".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.