Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Fratii Jderi - mit si legenda in romanul traditional de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Fratii Jderi
Sadoveanu a evocat si a construit istorie toata viata, incat el reprezinta, prin excelenta, creatorul romanului istoric in literatura romana. De la etapa romantica a inceputurilor, cand proiecteaza idilic realitatea trecutului in romane precum Soimii sau Neamul Soitnarestilor, pana la maturitatea clasica, vizibila in Fratii Jderi, Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda, Nunta domnitei Ruxanda etc., scriitorul asimileaza adevarul cu fictiunea creatoare, conturand chipul interior al unui popor care a invatat sa strabata demn secolele de istorie. Fratii Jderi sintetizeaza magistral nu numai talentul exceptional al autorului, ci si o existenta mitica, cea a poporului roman. Dincolo de epoca evocata, aceea a domniei lui Stefan cel Mare, raman legenda, atmosfera patriarhala, cultul traditiei, respectul valorilor neamului, nostalgia trecutului, o spiritualitate ce rezuma un mod de viata specific romanesc.



REPERE IN EVOLUTIA EPICII ROMANESTI

189

Romanul cuprinde trei volume : Ucenicia lui Ionul (1935), Izvorul alb (1936) si Oamenii Mariei sale (1942). Sursele de inspiratie sunt reprezentate de cronici, documentele din epoca, de traditia orala si lucrarile existente deja in literatura si care au in centru epoca domniei lui Stefan cel Mare (Vasile Alecsandri, Dumbrava Rosie, Barbu Stefanescu Delavrancea, Apus de soare, Dimitrie Bolintineanu, Muma lui Stefan cel Mare, Costache Negruzzi, Stefaniada etC). La baza cartii stau in primul rand Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche, O sama de cuvinte de Ion Neculce si Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Preocupat de personalitatea marelui domnitor, Sadoveanu ii consacrase in 1934, si o biografie romantata intitulata Viata lui Stefan cel Mare, din care va prelua acum capitolele VI si VII. Memoria colectiva facuse deja din Stefan o figura legendara, un erou, asa cum va aparea in baladele populare si in cantecele ce l-au inspirat, de asemenea, pe romancier.



Romanul s-a bucurat la aparitie de un mare succes, lucru favorizat si de faptul ca Romania se pregatea sa intre in cel de-al doilea razboi mondial, aflandu-se deci intr-o perioada de grea cumpana, opusa cu totul stabilitatii politice si idilismului din vremea lui Stefan.

Sadoveanu scrie aceasta epopee a neamului imbinand adevarul istoric cu fascinatia mitului si cu legenda. Explicatia se gaseste in dorinta autorului de a crea imaginea hiperbolizata a unui trecut fabulos, inaccesibil, aproape ireal. Cel care da monumentalitate acestei opere polifonice este Stefan, personalitate devenita simbol pentru Moldova, avand un destin exceptional ce a influentat decisiv traiectoria colectiva a poporului roman. Cartea poate fi citita din mai multe perspective, daca avem in vedere nivelurile naratiunii: este un roman social, politic, erotic, de formare, o ampla fresca a Moldovei din secolul al XV-lea.

Primul volum, Ucenicia lui Ionut, il are in centru pe mezinul familiei lui Manole Par-Negru, Ionut Jder Din aceste considerente, a fost numit un roman de formare {bildungsromaN), deoarece urmareste formarea ca ostean a lui Ionut. Cartea se deschide cu hramul Manastirii Neamt, la care este asteptat si Stefan, prilej pentru narator de a surprinde momentele unui ceremonial cu adanci implicatii social-politice, de a sublinia unitatea poporului si iubirea pentru conducator. Este epoca unei varste de aur" (G. CalinescU), in tara domnind multumirea generala, prosperitatea, linistea. Starostele Nechifor Caliman aduce un omagiu domnitorului, fiindca a pus randuiala in aceasta tara unde multi stapani" vor sa porunceasca, a facut legi si dregatorii, a impus norme ce acum se cer respectate.

Catalan, armasarul domnesc, este in pericol de a fi rapit de Gogolea Pogonat, insa vigilenta Jderilor il scapa. Despre el se spune ca are puteri magice, miraculoase, care il feresc pe domnitor de moarte si necaz, il apara in razboaie si il fac de neinvins.

Ionut intra in suita lui Alexandrei-Voda, fiul lui Stefan, devenind frate de cruce cu acesta. Tot acum are si prima experienta erotica, indragostindu-se de Nasta, iubita fiului de domn, cu care se intalneste pe ascuns si-si tradeaza, astfel, prietenul. isi dovedeste insa devotamentul salvandu-1 pe Alexandrei de la moarte.

Jupanita Nasta este rapita de tatari, iar Ionut pleaca in cautarea ei fara acordul familiei, insotit numai de slujitorul sau, Gheorghe Botezatu Tatarul. Fata se sinucide, inecandu-se, pentru a-si pastra puritatea, iar mezinul familiei este adus inapoi, dupa un sir de aventuri, de catre fratii sai. Drept pedeapsa pentru fapta sa necugetata, este trimis de Stefan la Cetatea Neamtului. De acum incolo, depasind criza erotica, va invata mestesugul armelor, devenind un ostean adevarat, in slujba domnitorului.

Primul volum, numit de Calinescu poemul intaiei dragoste juvenile, fara urmari", are un caracter spectaculos, de roman de aventuri, datorita peripetiilor traite de Jderi. Toate au un rol initiatic, contribuind la maturizarea personajului, si o valoare cognitiva, deoarece il determina pe acesta sa cunoasca lumea, oameni si locuri noi.



Volumul al doilea, Izvorul Alb, este poemul dragostei matrimoniale", numit astfel deoarece acum Stefan se casatoreste cu Maria de Mangop, iar Simion Jder cu Marusca, fiica tainuita a domnitorului. Nu lipseste nici de aici motivul calatoriei si al aventurii, deoarece Marusca este, de asemenea, rapita, iar Jderii pornesc in Polonia, pentru a o cauta. Cununia lui Stefan aduce in prim-plan momente ale ceremonialului de la curte si contribuie la realizarea culorii locale.

Naratiunea se va concentra insa asupra vanatorii domnesti de la Izvorul Alb. Stefan isi dezvaluie acum intentiile de politica externa. ii marturiseste arhimandritului Amfilohie Sendrea dorinta de a realiza o mare alianta europeana, menita a infrange definitiv puterea otomana. De aceea are nevoie de sfaturile intelepte ale batranului sihastru, la care vine sa se inchine ca la un mag. Pentru realizarea proiectelor sale de viitor, Stefan are nevoie de reculegere, de retragere temporara in trecut, in inima istoriei, de unde asteapta solutii. Acesta este un pretext pentru Sadoveanu sa descrie teritorii primitive, necalcate de picior omenesc. Este o natura primordiala, absoluta, legendara, adapostind animale fabuloase, cum este si bourul alb, simbol al Moldovei. Natura nu reprezinta insa, la Sadoveanu, un simplu element de fundal, ci are aproape atributele unui suprapersonaj ce guverneaza actiunile umane. Vanatoarea reprezinta un ritual de initiere ce are la baza motivul cautarii, al explorarii de noi tinuturi si noi timpuri.



Sadoveanu apeleaza la tehnica anticiparii pentru a configura dimensiunea evenimentelor ce vor urma. Seceta si cutremurul infatisate in partea a doua a romanului sunt semne ce prevestesc necazuri si durere, asa cum vom vedea in paginile urmatoare.

Titlul volumului al treilea, Oamenii Mariei sale, rezuma sugestiv motivul central al cartii, acela al devotamentului si al iubirii nemarginite a supusilor, reprezentati aici de familia Jderilor, pentru Stefan. Oamenii Mariei sale", ce-si dovedesc atasamentul pe tot parcursul romanului, sunt razesii simpli, ridicati insa de Stefan pentru meritele lor deosebite in razboaie si in viata sociala.

Acest volum isi concentreaza substanta epica in doua episoade-cheie pentru devenirea personajelor si pentru dinamica actiunii. Primul este reprezentat de calatoria lui Ionut in Imperiul Otoman, ca iscoada, trimis de domnitor pentru a obtine date ce-1 vor ajuta pe acesta in pregatirea bataliei de la Vaslui. Dupa ce si-a ispasit pedeapsa pentru indrazneala sa, Ionut dobandeste inaltele calitati ale unui ostean adevarat. Acest drum, corespunzand in plan tematic mitului calatoriei, are valoarea unei renasteri a personajului, maturizat pe deplin.



Al doilea episod, corespunzand deznodamantului actiunii din intregul roman, este reprezentat de lupta de la Podul inalt din 1475. Sadoveanu surprinde in detaliu pregatirea si desfasurarea acesteia, prilej de a reliefa excelentele calitati de strateg ale domnitorului. Densitatea epica din scena bataliei propriu-zise va fi precedata de o pauza narativa, careia ii ia locul descrierea tinutului Vasluiului, loc ramas legendar in istoria Moldovei.

Avand intuitii intalnite numai la marii conducatori militari, Stefan stie sa se foloseasca de natura, de mediu, de vreme pentru a asigura succesul moldovenilor. Perspectiva scriitorului este una caleidoscopica, panoramica, avand capacitatea de a realiza un tablou complet al luptei. Ca un adevarat regizor, stie sa observe, intr-o maniera cinematografica, toate aspectele. Prozatorul recurge la procedeul hiperbolei, al amplificarii dimensiunilor reale ale luptei, astfel incat obtine o adevarata epopee. Sacrificiul da monumentalitate eroilor si justifica titlul volumului. in aceasta infruntare vor muri, alaturi de alti viteji, Manole si Simion Jder. Stefan le aduce un omagiu si ii plange alaturi de intreaga natura: Cand rasare soarele avem sa ne aducem aminte de ei. Si avem sa-i jelim de asemeni cand soarele asfinteste. Si cand ne vom trezi la bataia miezului noptii, avem sa-i simtim in jurul nostru si ne vom afla nemangaiati de pierderea lor".



Stefan cel Mare - erou exemplar



Scriind romanul Fratii Jderi, Sadoveanu consacra definitiv in literatura romana un personaj intrat deja in legenda in istoria neamului. Intentia romancierului este vizibila din primele pagini ale cartii si consta in realizarea unui portret total al celui mai de seama domnitor din istoria Moldovei. Stefan a insemnat stabilitate, securitate, prosperitate, progres, inflorire pe toate planurile, multumire generala. Epoca sa ramane in devenirea noastra ca fiinta nationala un etalon.

Cel care deschide seria portretelor facute lui Stefan este Grigore Ureche, cu Letopisetul Tarii Moldovei, lucrare in care consacra spatii largi figurii domnitorului si influentei exercitate de acesta in epoca si in posteritate. Cronicarul isi organizeaza materialul epic pe trei momente distincte. La inceput, prin acumulare de evenimente (razboaie, aliante, ctitorii etC), realizeaza o caracterizare indirecta a voievodului, cu accent pe portretul moral al acestuia. Urmeaza moartea lui Stefan, anuntata de tot felul de semne ale naturii, si testamentul lasat de acesta urmasilor. Al treilea moment consta in sanctificarea eroului pe criteriul vitejiei si in reliefarea reactiei naturii la aceasta moarte istorica. Portretul facut de Ureche ramane punctul de plecare pentru toata literatura cu tematica istorica ce are in centru epoca lui Stefan: Fost-au acestu Stefan-voda om nu mare de statu, manios si degrabu varsatoriu de sange nevinovat. De multe ori la ospete omoriia fara judetiu, almintrilea era om intregu la fire, nelenesu si harnic in razboaie". in romanul Fratii Jderi, Stefan este infatisat intr-o lumina noua, de print al Renasterii, de erou civilizator, care stie sa impresioneze nu numai prin mestesugul razboaielor, ci si prin cultura si deschiderea sa europene. Solii venetieni ce viziteaza tara sunt impresionati in primul rand de fastul de la curte, de organizarea armatei si de personalitatea domnitorului.



Asa cum se poate observa in fragmentul ce deschide romanul, poporul vede in Stefan un salvator, un idol, un trimis al providentei. Portretul fizic este construit prin mijloacele caracterizarii directe facute de catre narator: Voda Stefan, calcand atunci in al patruzecilea an al varstei, avea obrazul ars proaspat de vantul de primavara. Se purta ras, cu mustata usor caruntita. Avea o puternica strangere a buzelor si o privire verde taioasa. Desi scund de statura, cei dinaintea sa, opriti la zece pasi, pareau ca se uita la el de jos in sus". Portretul moral se construieste gradat, prin consemnarea unor detalii semnificative si prin urmarirea reactiei multimii la aparitia sa. Cei mai multi venisera la hramul manastirii pentru a-1 vedea si fiecare isi manifesta uimirea in felul sau, desi multimea reprezinta un personaj colectiv: barbatii isi descopera capetele, femeile tipa de emotie si sfiala, unii se grabesc sa-i ajute pe oamenii manastirii sa creeze un cadru potrivit primirii, o femeie naste.

Impactul voievodului asupra oamenilor este urmarit in detaliu de scriitor, ca o dovada a maretiei acestuia si a legaturii puternice cu poporul. Fragmentul ne arata ca Stefan era nu doar respectat, ci si iubit de oameni. Cateva din gesturile sale sunt simbolice si anunta marile transformari, politica de schimbare pe care o va duce Stefan de acum inainte : pune numele inaltare copilului nou-nascut si se ofera sa-1 boteze si sa-i poarte de grija asa cum conduce poporul si se ingrijeste de destinul sau. Numele insusi, inaltare, contine sugestia progresului, a inaltarii sub aspect economic si moral a Moldovei. Stefan ii gaseste deja un loc, spunand ca-1 va face vanator domnesc.

Se intereseaza de oamenii simpli, ii intreaba de unde vin si cine sunt, cunoscand astfel de aproape viata acestora. Ridica spada asupra multimii, ca semn al puterii si totodata al binecuvantarii. Domnia sa se va desfasura sub semnul crucii, al dreptatii, al idealurilor de bine. Nu-1 pierde din ochi pe Alexandrei, dorind astfel sa-i cultive si fiului sau aceleasi valori in care crede. Ofera exemple oamenilor, fiind el insusi un model pentru ceilalti.



Sadoveanu il infatiseaza in acest scurt fragment din cel putin trei unghiuri: de monarh, de parinte, de om politic al timpului.

Scriitorul este preocupat de crearea culorii de epoca, dand cititorului iluzia, prin intermediul limbajului, ca traieste in acel timp si in acel spatiu. Mare creator de atmosfera, Sadoveanu stie sa faca personajul sa vorbeasca si sa se miste in acord cu statutul sau. Intervine uneori, parca pentru a da indicatii de regie, impresia scenica fiind foarte puternica. Spatiul de desfasurare a evenimentelor este descris si construit astfel incat, rand pe rand, toti participantii devin actori: Stefan, Alexandrei, femeia care naste, multimea.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.