Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Compunere argument - CREANGA DE AUR de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU CREANGA DE AUR
Mihail Sadoveanu este un scriitor cu individualitate distinsa in literatura romana si universala. Este un realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ.

Scriitorul evoca istoria unuipopor, dandu-i dimensiuni mitice, individualizand-o. El este in primul rand un povestitor, iar povestea capata rezonante de poem sau balada, pastrand accente de revolta si un profund sentiment de nemultumire, generat de nevioa de libertate. A始 acest sens, descoperim tendinta de retragere in trecut si de rezistenta in fata civilizatiei.



Romanul Creanga de aur aparut in 1933, prezinta episoade din istoria Bizantului anului 787. Este un roman mitic deoarece este opera epica in proza, cu un numar mare de personaje si o actiune complexa, avand ca tema expunerea vremii arhaice a magilor care continua initierea in tainele lumii.

A始 expozitiunea romanului, profesorul Stamian, aflat intr-o tabara organizata incepe istrisirea despre evenimentele ce au avut loc in Bizant in anul 787, cu diverse conflicte interne si primejdii carora imparateasa Irina incearca sa le faca fata.

A始 anul 780, Kesarion Breb, un tanar din Dacia, este trimis de al treizeci si doilea decheneu, preot al lui Zamolxe, sa se initieze in tainele lumii la templele egiptenilor si sa afle rosturile noii credinte (crestinismuL) care se raspandeste cu repeziciune in tot Bizantul.

Breb isi uimeste semenii cu darurile sale neobisnuite: citeste pe buze de la distanta, descifreaza cu usurinta gandurile oamenilor, ori ghicitorilea cele mai incalcite, asculta glasul animalelor (parand sa inteleaga ce-i spunea catarul saU) si, mai ales, citeste in semnele tainice ale viitorului.





A始 calatoria sa de a indeplini misiunea, Kesarion a fost urmat de un slujitor, un dac crestin. Kesarion Breb a urmat apoi invataturile preotilor initiati in crestinism.

A始 anul 787, Kesarion Breb impreuna cu slujitorul sau a plecat spre marele Bizant spre a pune in aplicare planul batranului decheneu. A始 Bizant l-a cunoscut pe episcopul Platon care era foarte apreciat de Irina, imparateasa si mama lui Constantin.

A士parateasa Irina domnea in Bizant, unde a stabilut crestinismul religie oficiala in teritoriu. A reusit de asemenea sa renoveze vechile biserici crestine, precum si icoanele din acestea.

Localitatea incotro se indrepta kesarion si slujitorul sau a fost Amnia. Pe drum ei au poposit la un han de unde a aflat de cuviosul Filaret. Acesra era cunoscut in intreg tinutul pentru bunatatea, dar si sfintenia acestuia. Kesarion avea de la episcopul Platon un dar pentru Filaret; zece magari incarcati cu grau. La vederea darului, Filaret si familia lui s-au bucurat, insa nu a durat mult bucuria, deoarece casa a fost mai tarziu incarcata cu cersetori.

La casa lui Filaret, Kesarion a cunoscut-o pe Maria, nepoata lui Filaret careia i-a dat sa probeze conturul imparatesc, care i s-a potrivit perfect. Astfel Maria a fost dusa la palat spre a fi prezentata lui Constantin si Irina. Scopul era o intrecer intre fete pentru a deveni sotia lui Constantin. Astfel, la palat mai erau inca nouasprezece fete frumoase de vita nobila. A始sa acest lucru nu a inpiedicat-o pe Maria de la Amnia sa castige, care, dupa un lung concurs, a reusit sa ajunga langa Constantin ca sotie.La nunta a participat, firesc, si familia Mariei care, in cele din urma s-au mutat la curtea inmarateasca.

A始sa Constantin a fost necredincios sotiei sale dar si mamei dale impotriva careia a uneltit. Despre acest plan stia si Kesarion Breb care i-a povestit imparatesei Irina, aceasta inchizandu-l pe fiul ei si pedepsindu-l. La aflarea cestii varagii si paznicii s-au rasculat si au reusit sa-l elibereze pe Constantin care mai tarziu a fost incoronat inlocuind-o pe mama sa, Irina.

Constantin a renegat-o pe sotia lui, Maria, si s-a casatorit cu Teodota.

Maria a fost alungata in insula Principelor unde aceasta a fost obligata sa se prostitueze, timp in care bunicul ei a murit. Dar Maria a asistat numai la moartea si priveghiul bunicului ei pentru ca sotul ei nu i-a dat voie sa se duca si la priveghiul bunicii ei.

Dar in tot acest timp, in Bizant poporul aflase de nelegiuirile lui Constantin si l-au detronat in cele din urma.

Cand Kesarion Breb s-a intors in Dacia, Constantin geja il omorase pe episcopul Platon la fel ca si pe Alexie Moseles. Kesarion a aflat despre detronarea lui Constantin dintr-o scrisoare primita in Dacia. Scria cum ca fiului lui Irina i-a fost luat locul pe tron de catre mama sa care l-a pedepsit. A始 acest proces, Irina a fost ajutata de varangii si de popor. Astfel Irina a revenit pe tronul Bizantului, iar Maria a aflat toate acestea de la un sol trimis la manastirea unde aceasta traia.



Astfel Kesarion Breb devenise ultimul decheneu. El a iesit pentru a binecuvanta oamenii Daciei, despre care auzise de la slujitorul sau, Constantin , ca multi sustineau ideea ridicarii de manastiri crestine in Dacia dar ca se temeau de forta slujitorului lui Zamolxis.

Titlul romanului Creanga de aura, simbol al regenerarii si nemuririi, al intelepciunii, al cunoasterii releva principalele atribute ale eroului Kesarion Breb.

Personajele lui Sadoveanu sunt tipice pentru constructia unui spatiu arhaizant, a unei "lumi dincolo de lume": tarani, pescari, padurari, vanatori, haiduci, lotri, morari etc. Toate aceste personaje se retrag in fata amenintarii civilizatiei, incearca sa-i supravietuiasca si sa pastreze vechile norme de convietuire. Calugarii reprezinta o galerie tipica de personaje ale lui Mihail Sadoveanu. Se poate aminti, in felul acesta, de staretul din Vremuri de bejenie (1907), de parintele Ioanaftan din Peste munte (1908), de schivnicul din Fratii Jderi, catre care se indreapta Stefan cel Mare pentru a cere sfat la vremuri de primejdie. Sihastria acestuia, aducand aminte de inteleptii polistai, care puteau citi gandurile interlocutorilor, din perioada dacoromana, nu poate fi ghicita decat dupa urmele bourului care duce hrana pustnicului, gest simbolic, care-1 apropie de preotii daci de altadata, cunoscand taina animalelor, a energiei vii si a imortalizarii. in Creanga de aur se contureaza un alt tip de schivnic, al treizeci si doilea Decheneu, "prorocul cel batran", care sta in "muntele ascuns", ca si magii eminescieni (din Strigoii si Memento mori, de pildA), unde oficiaza un ritual cunoscut doar de el si de ucenicii sai. Preotul pagan este adus in lumea de jos de catre ucenici si oficiaza acolo un intreg ritual in fata multimii stranse: "se arata si inalta bratele, binecuvantand pe pamanteni si jertfele lor depuse la altar". Ceremonia urmeaza vechi traditii si date calendaristice, desfasurandu-se in zodia Racului, iar pustnicul pare sa aminteasca de un oficiant al unui zeu teluric, pentru ca da sfaturi oamenilor despre cultivarea pamantului, cresterea vitelor, vindecarea bolilor. Puterea sa se manifesta in sfera spirituala, iar oamenii care-1 intalnesc raman contaminati de un anumit elan mistic. Traditiile aduc aminte de zei ai pamantului, de zeul Sabazios si de ospetele bogate ale celtilor. in modul acesta, prin religia pagana, omul devine mai aproape de creator, iar Mihail Sadoveanu incearca sa demonstreze ca religia noua, prin interdictia teluricului, il departeaza pe om de pamantesc, creand astfel chiar tentatia fructului oprit. Drumul lui Kesarion Breb la Bizant, un taran nou crestinat, este unul de initiere, dar se poate observa regretul avut de scriitor fata de vechea religie, mult mai apropiata de firea pamanteasca. Praznicurile si ospaturile tinute de oameni, dupa aparitia prorocului celui batran, reinvie sarbatori indepartate, ritualuri stravechi, cu un mare impact asupra omului de rand, devenind adevarate "sarbatori eleusine". Religia cea noua este simtita de proroc ca o prelungire a celei vechi, omul percepand insa altfel divinitatea: "Mi-ati vorbit de legea noua catre care noroadele se indreapta, dar sub cuvintele ei proaspate, eu vad aceleasi semne vechi, caci Domnul Dumnezeu are o mie de nume si o mie de forme. Noi putem ramane aici pana la sfarsitul timpului; iar preotilor nostri, carora li se cer alte vorbe pentru acelasi lucru, le dam sfat sa se plece stapanirii. Slujesc pe acelasi Dumnezeu." Unitatea religiilor este un fapt demonstrat, pentru ca adevarul absolut este unul singur: "Adevarul e unul, ca si Soarele. Cum fiecare din noi e susceptibil de a primi din el numai o parte, nimeni nu poate fi in posesia adevarului absolut, nimeni nu-i in eroarea absoluta."





Un personaj-narator este episcopul Platon de Saukkoudion, "slab, mohorat si cu nas lung ca o pasare Ibsi a smarcurilor Nilului". El este un "cuvios batran monah", care il initiaza pe Breb in tainele coruptiei imparatiei Bizantului, asupra careia actioneaza fortele "demonului zavistiei", al "lacomiei de argint", al "nedreptatii si silei", toate generand putreziciunea sufleteasca. Preotul dezvaluie caracteristicile spatiului in care se misca, lipsit de orice valori morale: "Cand ies dintr-un pustiu intru care slujesc, sufletul meu plange." Episcopul se distinge printr-o imagine aproape dematerializata, fara un efect asupra moravurilor din epoca. Un alt preot este Filaret de la Amnia, care intelege ca raul nu poate fi starpit prin vorbe, folosind in loc fapta si principiul filotimiei. El traieste in Amnia de patruzeci de ani si a strans o avere considerabila, pe care o daruieste, la "un semn al lui Dumnezeu", saracilor: "Cei multi, saraci si prosti, sunt sarea pamantului; pe acestia ii asupresc puterile lumii; marile, muntii si raurile nu le-ar putea da cat se cuvine." insa omul se insala in gestul sau, cersetorii si saracii inventand fel de fel de pretexte pentru a-i smulge o parte din averea agonisita. Filotomia de care da dovada este absolut inutila, el creand o serie de situatii ce scapa de sub controlul moralei crestine.

Kesarion Breb este un mag venit din alte vremuri, un practicant al ezoterismului, ajuns in tara coruptiei, unde totusi personajele se opun acesteia. El este numit de autor "monahul cel sprinten si inalt" si atrage atentia prin ochii sai puternici, de o culoare intensa, prevestind tarii uranice. Personajul este cuprins de puternice nelinisti, care facusera sa-i apara pe frunte semnul divin, "trei linii in chip de triunghi". Eroul poarta "strai alb incins cu colan subtire de argint, insa fara nici o alta podoaba", avand in picioare "cnemide, iar manicile hainelor erau largi ", si este insotit de Constandin, "omul acela mare si pletos cu infatisare de dulau ciobanesc". Slujitorul se aseamana cu Ursus, din "Quo vadis" de Sienkiewicz, si este un adevarat urias, din alte vremuri, "gata sa rupa cu miinile falcile fiarelor ". Cel mai mare din neamul Brebilor era trimis sa slujeasca lui Dumnezeu si acest lucru il face si Breb, care, in plus, studiaza sapte ani secretele piramidelor. Personajul este admirat de "multe femei" care "il urmareau cu mirare din pridvoare ori din unghiuri de ziduri asemuind trufia lui cu a unui leu balan de Libia si dorind sa-1 auda vorbind si mangaind cu mainile lui albe. Ele banuiau la acest barbat puternic o voce grava si o mangaiere moale. incercau sa-i zambeasca, dar inghetau sub lovitura grea a ochiului lui verde, care trecea numai asupra lor, fara a le descoperi."

Breb, magul, este un "copil al pamantului si al cerului sau", care, ajungand la hanul lui Agatocle, cere pentru el "un ou si o ulcica de lapte" si pentru Constandin o halca mare de carne. Personajul poate citi gandurile oamenilor, de aceea i se atribuie "puteri imprumutate de la Demon ". Breb este si un martor al noii religii, de care trebuie sa dea socoteala maestrului: "Dupa cum mi-a fost porunca, am cercetat pe rand toate locurile cetatii, de la palat pana la colibe. La acestea din urma numai am cunoscut lacrimile fara nici un amestec de rautate Caci acolo unde s-au adunat bunurile si puterea, stau demonii lacomiei, ai zavistiei, ai minciunii. Acolo oamenii se pleaca legii imparatului si legii lui Dumnezeu, insa cu viclenie, alcatuindu-si dobanda pentru pofte si patimi". Dacismul scriitorului atesta, ca si la Eminescu, superioritatea religiei vechi fata de cea noua. Creanga de aur devine un obiect totemic, cu puteri magice, rasfrant in toate epocile istorice.




Capitolul VIII are titlul Aici Kesarion Breb afla bucuriile cuviosului Filaret si ale doamnei Teosva, precum si o bucurie a sa proprie. in casa lui Filaret se afla o multime de covoare si matasuri si de icoane de pret. Strainul poarta cu sine o carte de la Sakkoudion, care-i apartine lui Platon, iar in ea este scris "Supune-te acestui intelept egiptean", desi egiptenii nu au ochii verzi si pielea alba: "Sunt mai intunecosi decat oamenii din Paflagonia si Bithynia." Oaspetele isi declina identitatea, spunand ca nu este egiptean, vine din Dacia, dar s-a nascut in Egipt pentru a doua oara. Gazda se rusineaza de putinatatea hranei sale, aducandu-si aminte ca in vremurile de aur masa ii era mult mai imbelsugata. Dar oaspetele nu doreste mancarea, dimpotriva, vrea sa observe bogatia spirituala si pruncii gazdelor. Femeia este o batrana "nalta, dreapta si frumoasa, cu sprancenele inca negre", motiv pentru care Breb constata demitizarea vechilor credinte: "De cand au iesit credinti noua in lume, cugeta Breb, au imbatranit zeitele." Batrana il va conduce pe oaspete la chilia ei, voind "sa-i dea stiri despre Maica Domnului, de la sfanta manastire Sakkoudion". Pentru batrana, regretul tineretii se observa cand o priveste pe Maria, cu "parul negru si greu, ochi mari adumbriti de gene lungi. Rotunzimea obrazului era delicata si a soldului deplina".

Capitolul IX, Aici se petrec lucrurile ca in vremea de demult a basmelor mamei, coboara meditatia asupra lumii si mai mult pe scara timpului, in spatii care ies in afara curgerii acestuia. Cautarea miresei harazite in chip legendar imparatului Constantin, ca in aflarea condurului Cenusaresei, se intinde la nesfarsit, intr-o lume plina de tinuturi fabuloase: "A ajuns pana la barbarii de dincolo de muntele Em si pana la noroadele de la Carpati vestea-poveste ca imparatia cauta sotie pentru feciorul Vasilisei Irina, care va ajunge curand sa fie singur vasilevs". Povestile despre aceste locuri sunt spuse de "oameni cu plete zbarlite, mirosind a duhori si pulbere", care vorbesc despre palate situate intre mari. Solii imparatesti cauta o doamna a lumii, printre "boieri imbracati cu blani scumpe" si cautarea este platita cu bani: "Cine nu poate raspunde primeste un ban de arama; cine raspunde primeste un galban s-un strai de matasa." Cautarea miresei se inscrie intr-un orizont fabulos: condurul trebuie sa se potriveasca unei fete, nu neaparat crescuta in casele boieresti, unde averea dusese la degenerare, la degradarea trupului si a spiritului. in acest scop insolit se aleg douazeci de fete tinere care, "cazute din inaltime, n-ar fi fost vrednice decat de moarte, si de monahie". Ritualul examinarii si alegerii fetelor, cu tot fastul lumii orientale, are loc "la palatul Hieria, pe tarmul asiatic al Bosforului, copilele fiind primite intr-o sala mozaicata, cu semnele imparatesti. Maria din Amnia incearca sa faca un legamant pentru celelalte fecioare: aleasa trebuie sa le ajute pe celelalte, sa ,nu le uite dupa ce va ajunge imparateasa. Un personaj care atrage atentia este Stavrikie, care le cerceteaza pe fiecare cu un ochi rece, ca pe o marfa de pret. Ba chiar le rosteste si stihuri. Fata batranului Filaret va cere "o punga cu banuti de argint pentru bunicul meu, ca sa aiba cu ce mangaia pe sarmani". A doua zi, aleasa ca sotie este "nepoata cuviosului batran de la Amnia", iar fala este mare, ca a oricarui imparat bizantin: "Barcile imparatesti, asternute cu covoare si purpuri, adusera de la Hieria la Augusteon pe fecioare. Intrand in gradinile cele mai dinauntru, trecusera una cate una intre hadambi, si intre muti, pe sub platani si chiparosi, suind trepte intr-un cerdac incununat de flori. Acolo, la fereastra deschisa, dupa o perdea de apa care curgea de sus, imparateasa cu feciorul ei stateau privind, judecand trupurile, obrazurile si umbletul. Cu adanca inchinaciune, Stavrikie atrase luare-aminte slavitei Vasilise ca se apropie acea al carei chip 1-a vadit Maica Domnului, in visul preasfintitului Platon. Era prin urmare un dar al cerului. Era o armonie mladioasa. Era un cantec al mersului. Erau ochi plini de adancimea placerilor. Constantin cunoscu si el ca aceasta trebuie sa fie aleasa si o dori numaidecat, ca pe o jucarie." Mai tarziu, magul este chemat sa regleze neintelegerile dintre Maria si imparat, el fiind considerat cauza care le provocase. Iubirea dintre cei doi se transforma astfel intr-o poveste de dragoste eterna, dincolo de "amagirea ce se numeste trup". Atemporalitatea "crengii de aur" rezida tocmai din aceasta proiectie a povestii pe un fond peren, existent acolo, intr-un background, din cele mai vechi timpuri.

Ca tehnici de caracterizare amintim: caracterizarea directa, facuta de catre autor si de catre celelalte ersonaje, caracterizarea indirecta desprinsa din comportamentul, limbajul, vestimentatia personajelor.

Deloc paradoxal, Creanga de aur nu este doar o simpla "poveste de dragoste", asa cum incearca autorul sa se convinga chiar de la primele pagini ale romanului sau, cand, brodand pe tema manuscrisului gasit, crede ca ne-a castigat increderea si insinueaza ca nucleul cartii ar fi unul erotic. Ori de cate ori am recitit romanul, am privit afirmatia cu nelinistea celui care vrea sa patrunda dincolo de simplitatea aparenta a formularii autorului. De buna seama, Kesarion Breb nu este eroul care omoara dragonii cu sabia in mana, ipostaza cu care ne-a obisnuit acelasi Sadoveanu, cum spuneam mai inainte, in alte romane istorice. Sentimentul imi este intarit si de faptul ca Breb nu salveaza fata din ghearele balaurului, dimpotriva, el este cel care o descopera si o aduce la tronul imparatiei. Textul ne abate asadar atentia intr-o alta directie, iar semnele arhetipurilor par a se estompa la randul lor daca nu interpretam cat mai corect sensul initierii careia i se supune ultimul Deceneu: initierea pur spirituala. De la bun inceput, Breb e inzestrat cu puteri divine. El stie sa citeasca dincolo de aparente adevarata fire a oamenilor si poarta pe frunte semnul celor alesi. Citeste gandurile interlocutorilor, le descifreaza cuvintele de la distanta, savarseste minuni oprind stihiile naturii, e imbracat intotdeauna in alb stralucitor si calareste un asin, asemenea lui Cristos, daruri pe care e de presupus ca le-a intregit in piramide, acolo unde si-au inceput invatatura toti marii initiati ai lumii. La intoarcerea pe muntele sacru, el va lua locul vechiului mag, devenind regele spiritual al locurilor. Iata, intr-adevar, o dovada mai consistenta ca Sadoveanu s-a putut inspira din Frazer atunci cand si-a intitulat romanul Creanga de aur. Toate probele pe care le trece Kesarion Breb vizeaza apoi permanent numai manifestarile spiritului sau superior. Nu ma indoiesc, metafora "crengii de aur" nu incifreaza dimensiunea terestra a iubirii lui Breb pentru Maria dar nici nu o neaga, ci asemenea otelului calit in foc care desparte doua trupuri, "lucind in sine in afara de timp", dezvaluie tocmai aceasta dimensiune spirituala a victoriei magului in fata lumii cu care a luat contact. Altfel, nu ne-am putea explica in nici un chip ceea ce pare a fi pentru o clipa slabiciunea lumeasca, tentatia de incalcare a dogmei din partea celui suficient siesi. Oricine poate descoperi insa in siguranta si linistea initiatului semnele desprinderii din cursul real al vietii, semne care pregatesc un nou sens al metaforei si anume acela al iubirii spirituale intre oameni si care poate fi gasita si in textele biblice. Este suficienta o singura confruntare cu imaginea lui Breb pentru a ne convinge ca ar fi o eroare sa "rationalizam" metafora romanului. Desigur, ea nu este pe de-a-ntregul straina de imaginea comuna a iubirii, dar orice ingustare a ei in acest sens nu este posibila in cartea lui Sadoveanu. Aici se creeaza pas cu pas o imagine mult mai profunda, cel putin bivalenta: dragostea lui Breb pentru Maria detroneaza si innoieste deopotriva iubirea comuna dintre oameni. Kesarion Breb nu reactualizeaza episodic postura unui Tristan prins in capcana Isoldei si nici Maria nu devine un fel de Cenusareasa a Bizantului, chiar daca i se prevesteste destinul cu ajutorul condurului miraculos. Alegerea ei este premeditat infaptuita, pentru ca Breb stie dinainte ce se va intampla. Nu incape indoiala, puritatea fetei satisfacea o alta conditie a alegerii, dar iubirea lui Breb pentru Maria, care presupune neaparat si proba recapatarii memoriei in cele noua zile de meditatie, asigura uciderea spirituala a balaurului, imagine pe care n-am mai intalnit-o in aceasta varianta in proza lui Sadoveanu. Alegerea initiala nu va fi niciodata urmata de despartire, ci numai de sublimarea atemporala a iubirii. Numai atunci Breb isi poate dobandi locul cuvenit, impartasind vechiului mag in doar cateva cuvinte un adevar pe care l-a stiut dintotdeauna, dar si o filozofie sceptic-amara care nu-i apartine lui ci autorului.





A始 Creanga de aur, Sadoveanu este opusul lui Balzac, cel care sustinea ca scriitorii nu inventeaza nimic, pretinzand practic ca ar putea atinge treapta cea mai de jos a omologiei text-referent. Sadoveanu se plaseaza catre punctul maxim al seriei amintite. Practic, scriitorul ne ofera un veritabil jurnal intim, dar oarecum intors pe dos, totul cu o savanta strategie a discontinuitatii. Tocmai aceasta voluptate a discontinuitatii seduce si implica orice cititor. A四 seduce, facandu-l sa uite ca procesualitatea nu exista intre copertile acestui roman, iar fixarea pe coordonatele spatio-temporale ale unei epoci anume ar fi un gest la voia intamplarii. A四 implica, pentru ca in materia fluida a romanului, exista un prezent etern ca expresie a unei anumite "stari de spirit", ea insasi sursa de inspiratie a romanului, discutata deja de voci cu autoritate intr-o plauzibila raportare la o perspectiva a romanului european.

A始 concluzie se poate afirma ca opera literara sadoveniana Creanga de aur este un roman mitic simbolistic.









Bibliografie: Nicolae Manolescu (Arca lui NoE)

Manual (LLR cls X HumanitaS)

Dictionar Simboluri



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.