Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Mateiu Ion CARAGIALE



Mateiu Ion CARAGIALE - poza (imagine) portret Mateiu Ion CARAGIALE



Despre Craii de Curtea Veche

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Craii de Curtea veche - un roman realist
CRAII DE CURTEA VECHE - analiza literara- comentariu
Craii de Curtea-Veche - roman de Mateiu Caragiale.




Craii de Curtea-Veche - roman de Mateiu Caragiale. :: Craii de Curtea Veche de Mateiu Ion CARAGIALE





Scris intre anii 1910-1927, romanul a aparut in revista Gandirea" intre anii 1926- 1928 si in volum in 1929.



Craii de Curtea-Veche nu este propriu-zis un roman, ci mai mult o naratiune in stil de roman. Episoadele naratiunii nu au o evolutie lineara, ci una intrerupta de reveniri si divagatii. Se remarca aici caracteristica generala a prozei lui Mateiu Cara-giale: fascinatia pentru taina si simbol, pentru personaje care traiesc doua existente, una vizibila si cealalta ascunsa, intr-o atmosfera stranie, caracterizata prin rafinament si abjectie. in Craii de Curtea-Veche epicul este substituit naratiunii descriptive, este inlocuit cu lungi pasaje de portretizare monografica si de spovedanii facute prin interventii directe de catre autor.

Romanul este structurat in patru parti, fiecare parte fiind precedata de un moto semnificativ.



Scriitorul deschide cartea cu un moto general, luat din aprecierile lui Raymond Poin-care (1860-1934) - avocat si om politic francez, presedintele Republicii Franceze intre anii 1913 -1920, avand parca valoarea unei justificari a lumii pe care o evoca: Que voulez vous, nous sommes ici aux porles de l Orient, ou tout est pris a la legere". (Ce vreti, suntem aici, la por tile Orientului, unde totul se infatiseaza mai putin graV )

Prima parte, intampi narea crailor, este precedata de motoul ..au tapis-franc nous etions reunis" (ne stransesem la carciuma") (din L. ProtaF).



Dupa ce ne informeaza ca, de o luna, pe tacute si nerasuflate, cu nadejde si temei, o dusesem intr-o bautura, un crailac, un joc", scriitorul, participand activ la expeditiile nocturne ale eroilor, relateaza intalnirea sa cu Pantazi, Pa-sadia si Pirgu la birtul din Covaci.



Urmeaza apoi prezentarea acestora. Cei trei crai, Pasadia, Pantazi si Pirgu, fac parte din boema desantata a Bucurestiului de odinioara. Noaptea mai ales se intalnesc prin birturi si taverne de mahala sau in case de toleranta, ca aceea a adevaratilor Amoleni", unde se dedau betiei, jocurilor de carti, placerilor carnale.

Pasadia este Jucator frumos, crai ahtiat, bautor maret". El descinde din oameni cu vaza si stare", ramanand tot asa de maret in vitiu ca si in virtute", practicand desfraul cu o anume solemnitate.

Pantazi citea in original pe Cervantes si pe Camoins si vorbea cu cersetorii tiganeste", era patimas dupa frumos", dar si dupa placerile lumesti, pe care le oficia, ca si Pasadia, cu gesturi rafinate.



Pirgu este total diferit de Pasadia si Pantazi, desi este nelipsit de la incursiunile nocturne.

Portretul lui Gore Pirgu este realizat in tonuri grotesti: lichea Jara seaman si fara pereche", cu un suflet de hingher si de cioclu", e stricat pana la maduva, giolar, riscar, sktjni-car, inhaitat cu toti codosii si masluitorii". Pirgu dispretuieste viata intelectuala, este un vrajmas al slovei tiparite", lucru care nu-1 impiedica sa parvina, sa ajunga de mai multe zeci de ori milionar, insurat cu zestre si despartit cu filodorma", prefect, deputat, senator"

Dupa scurta portretizare a crailor autorul face un scurt istoric al Bisericii Curtea-Veche. in final, cand eroii parasesc birtul, actiunea este iarasi intrerupta prin povestea Penei Corcodusa. Crai de Curtea-Veche" este numele pe care il da celor patru personaje ale romanului, intr-o criza de nebunie, batrana cersetoare Pena Corcodusa, care isi pierduse mintile la moartea iubitului din tinerete, un print rus, cazut in razboiul de la 1877.



Partea a doua a romanului Cele trei hagia-lacuri, este precedata de motoul: Cest une belle chose, mon ami, que Ies vouages" (Ce lucru frumos, draga prietene, sunt calatoriile") (din DideroT). in aceasta sectiune sunt prezentate lumile imaginare in care naratorul este atras de Pasadia, pasionat de istorie, si Pantazi, care isi povesteste cu un farmec deosebit calatoriile, pe de o parte, iar pe de alta parte - lumea reala in care il aduce Pirgu.

Partea a treia, Spovedanii, este precedata de motoul: ..sage citoyen du vaste univers" (intelept cetatean al vastului univers") (din La FontainE). Aici asistam la popasul scriitorului si al lui Pantazi in alt birt.



Pantazi isi marturiseste dragostea nefericita din tinerete, care 1-a determinat sa strabata ani de zile lumea, cautand uitarea.

Partea a patra, Asfintitul crailor, este precedata de motoul: Vous penetrerez dans Ies fa-milles, nous peindrons des interieurs domesli-ques, nous ferons du drame hourgeois, des grandes el des petites hreteches" [Veti Ji invitati in caminele familiilor, vom descrie interioare domestice, vom face drama burgheza, vom cladi ziduri de aparare mari si mici") (din Charles MonseleT). in aceasta parte actiunea se concentreaza asupra casei Arnoteni-lor - adevaratii Arno-ieni"-, o familie veche si nobila, acum decazuta si dedata viciului, practicand in casa ei jocuri de noroc. in acest loc al desfraului, unde Pirgu ii aduce, dupa multe staruinte, pe cei trei prieteni, apare Ilinca, fiica mai mica a Amotenilor. Ilinca fusese crescuta pana la varsta de 16 ani departe de casa parinteasca. Gingasia si puritatea ei il subjuga pe Pantazi, caruia fata ii amintea de iubirea lui de odinioara, Wanda. Acest lucru il determina sa ceara mana Ilincai. Aceasta moare insa din pricina unei boli necrutatoare inainte de nunta si Pantazi, zdrobit, porneste din nou intr-o lunga calatorie.

Pasadia moare tot atat de tainic precum traise, iar Pirgu incepe o nemeritata ascensiune sociala.

Craii de Curtea-Veche este o opera de profunda originalitate, prin atmosfera de mister pe care o degaja, prin evocarea lirica a unei epoci de descompunere morala, proces caracteristic unei anumite parti a societatii romanesti de la inceputul secolului XX. Craiasa zapezii - basm al scriitorului danez Hans Christian Ander-sen, publicat in anul 1844. intr-o interferenta armonioasa a elementelor reale cu cele fantastice, Craiasa zapezii cuprinde sapte povestiri, in centrul carora se afla figura fetitei Gretchen, simbol al bunatatii si al credintei in prietenie. inca de la inceput aflam ca vrajitorul cel rautacios, chiar dracul", a facut o oglinda aparle: iot ce era frumos si bun, daca se oglindea in ea, aproape ca nici nu se vedea, in schimb, tot ce era urat se vedea in oglinda foarte limpede si chiar mai urat decal fusese". intr-o buna zi vrajitorul s-a gandit sa urce si in cer cu oglinda. Dar sus, in vazduh, oglinda a inceput sa tremure si sa se strambe tot mai mult. Din pacate, la un moment: dat, oglinda a cazut pe pamant si s-a spart in mii de bucati, iar cioburile au intrat in ochii oamenilor si, mai rau decat atat, in sufletele lor, schimonosindu-i si uratindu~i sufleteste (Unii oameni sau trezii cu cale un ciob chiar in inima si inima lor s-a prefacut deodata intr-un bulgare de gheata.").



Asa s-a intamplat cu micul Karl, prietenul lui Gretchen, caruia un ciob marunt din oglinda fermecata i-a intrat in ochi si altul in inima, transformand-o intr-un bulgare de gheata. Pe sufletul lui Karl va pune stapanire rautatea. El va fi rapit de Craiasa Zapezii si dus in imparatia ei de gheata. incredintata ca micul ei prieten nu a murit, Gretchen pleaca in cautarea lui, nevoita sa freaca prin nenumarate intamplari si incercari, rod al inegalabilei fantezii a autorului. isi va salva prietenul aflat in palatul Craiesei zapezii (simbol al pustiului sufletesC), oferin-du-i acestuia dragostea si prietenia adevarata.

Intamplarile prin care trece micuta Gretchen si finalul fericit al basmului pun in evidenta nobletea prieteniei adevarate si a spiritului de sacrificiu.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.