(1886-1973)
Romanciera, poeta si memorialista franceza de origine romana. S-a distins prin intreaga ei opera ca o prezenta" de o mare noblete de spirit.
Privind data exacta a nasterii scriitoarei, din marturisirile ei se cunosc cu precizie ziua si luna (28 ianuarie. Bucuresti), anul 1886 fiind stabilit doar dintr-o intreaga sene de ipoteze ce mai cuprinde si anii 1888, 1889, 1890, 1891. Martha Lahovary facea parte din cele mai vechi si mai ilustre familii romanesti de traditie politica, diplomatica si culturala. Mama sa, Smaranda-Emma Mavrocordat. descinde din ramura moldoveana a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatal scriitoarei, Ioan N. Lahovary, avea sa fie de-a lungul anilor ministru al Romaniei la Paris, ministru de externe si presedinte al Senatului. Crescuta si formata sub semnul acestui impunator arbore genealogic,
Martha Bibescu isi va implini etlucatia primita intr-o manastire din Belgia cu cea specific romaneasca. Prin casatoria in 1905, cu printul George-Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel printesa Martha Bibescu. intrand intr-o familie princiara, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brancoveanu. contesa de Noailles si Elena Vacarescu, dar si cu rude franceze in genealogie directa cu familia imparatului Napoleon Bonaparte.
Dupa calatorii prin mai multe tari ale lumii, printre care si Persia, unde printul George-Valentin Bibescu primeste o insarcinare diplomatica, Martha Bibescu isi publica, la intoarcerea in Franta, prima sa carte: Les Huit Paradis (1908). Premiat la scurt timp de Academia Franceza, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiratie autobiografica sau istorica, evocari ale unor personalitati din trecut sau contemporane, note de calatorie, versuri, poeme in proza, eseuri, cugetari, corespondenta, o serie de biografii istorice, semnate, in parte, sub pseudonimul Lucile Decaux. Din 1955 devine membra a Academiei Regale de limba si literatura franceza din Bruxelles, in fotoliul pe care il ocupase contesa de Noailles.
Se stinge din viata la 28 noiembrie 1973, la Paris.
OPERA: Les Huit Paradis (Cele opt raiuri, 1908); Isvoru, Le Pays de Saules * (Izvor, tara salciilor, 1923); Le Perroquet Vert (Papagalul verde, 1923); Le destin du lord Thomson of Cardington (Destinul lordului Thomson, 1927); Au bal avec M. Proust (La bal cu M. Proust, 1928); La Vie d une amitie(Viata unei prietenii, 1951-1957); Le Confesseur et les poetes (Confesorul si poetii, 1970); Echanges avec Paul Claudel (Corespondenta cu Paul Claudel, 1972).
REFERINTE CRITICE: Maria Braescu, Referinte critice in opera Marthei Bibescu (1983);
Mircea Zaciu, Bivuac (1974);
Serban Cioculescu, itinerar critic,
voi. III (1979).
