Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Marta PETREU



    Marta PETREU - poza (imagine) portret







Marta PETREU - biografie - (opera si scrierile)

 

(numele la nastere: Rodica Marta Crisan), n. 14 mart. 1955, corn. Jucu, jud. Cluj.

Poeta si eseista.

Fiica lui Augustin Crisan si a Mariei (n. Olo-sutean), tarani.

Studii la Scoala generala din corn. Jucu (absolvita in 1970); Liceul "Emil Racovita" din Cluj (bacalaureat, 1970).

Licentiata a Facultatii de Istorie si Filosofie a Univ. din Cluj (1980). Dr. in filosofie cu teza Valentele estetice ale anamorfozei logice (Univ. Bucuresti, 1992). Prof. de filosofie la Liceul "Emil Racovita" din Cluj (1980-1990), redactor la rev. Echinox (1977-1981), Romania literara (mart. 1990) si Steaua (apr. 1990). Redactor-sef al rev. Apostrof (din mai 1990). Lector (1992-1995), apoi conf. (din 1995) la Facultatea de Istorie si Filosofie din Cluj. Debut cu poezie in rev. Tribuna (1977). Debut editorial cu voi. de versuri Aduceti verbele (1981), urmat de Dimineata tinerelor doamne (1983), Loc psihic (1991), Poeme nerusinate (1993), Cartea maniei (1997), Apocalipsa dupa Marta (1999). Eseuri pe teme literare si filosofice in voi. Teze neterminate (1991) si Jocurile manierismului logic (1995). Premii ale Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1981; 1997). Poeme nerusinate a fost distins cu Premiul Salonului de Carte Oradea, Premiul rev. Poesis, Premiul "G. Bacovia" al rev. Contemporanul, iar Cartea maniei, cu Premiul Salonului National de Carte, Cluj, Premiul "Nichita Stanescu". Cu o puternica armatura programatica, versurile de debut semnate de PETREU stau sub semnul vointei de a imprima o noua putere vitala cuvintelor, revigorand comunicarea cu concretul fiintei, in opozitie cu conventiile, codurile, regulamentele, legile impuse autoritar din afara. Poemele sunt definite ca "teze" sui-generis, contrare exigentelor inscrise in "Tratate", "Sinteze", "Enciclopedii", privind logica, retorica, masura, incitand la un comportament conformist. Un discurs liric concentrat, nervos, ironic si incisiv, afirma necesitatea eliminarii mastilor, a sinceritatii necenzurate a expresiei de sine. "Bruta lucida, flamanda" si "creierul tanar pofticios" ar putea fi metaforele emblematice ale unui eu poetic ce asociaza organic impulsurile vitale si controlul intelectual al atitudinilor. Cu o tensiune sporita, asemenea termeni ai ecuatiei intime desfasoara, in Dimineata tinerelor doamne (1983) spectacolul unei psihodrame in care subiectul liric procedeaza la adevarate "lectii de vivisectie in oglinda", la alcatuirea de "inventare" si "fise clinice" conferind acestei poezii a iubirii o nota de puternic dramatism. El va fi confirmat si dus la extreme paroxistice ale trairii si amplificat in manifestarile expresioniste ale revoltei in ultimele voi. unde "nerusinarea" si "mania" domina un discurs ce hiperbolizeaza apocaliptic viziunea asupra unei existente umane umilite in orgoliul sau sfidator de o divinitate neinduratoare si indiferenta.



intampinata ca o carte de certa maturitate, sigura pe niste mijloace de expresie utilizate cu economie si de o particulara forta a gestului introspectiv tinzand sa circumscrie o stare de criza, agravata de supravegherea ca si clinica a reactiilor, Aduceti verbele (1981) o situa pe PETREU printre poetii reprezentativi ai "generatiei 80", dispusa sa incheie un nou "pact cu realitatea" concret-existentiala, in dimensiunile sale tensionate, anticonventionale. "Verbele" erau, de fapt, convocate la un fel de judecata, somate sa preia incordarile si nelinistile trairii, intr-un discurs al subiectului orgolios de puterea investitiei sale in expresie: "Noi intram in carte cu trufie / si spunem: // Un poem de dragoste / e mai adevarat / decat o noapte de dragoste. // Un poem al spaimei / e mai cumplit decat spaima. // Un poem despre moarte / e mai real decat moartea". O buna parte din texte apar definite ca "teze" (Teze despre creier, Teze neterminate despre Marta), avand ca atare o tinuta apodictica, decisa, transanta in confruntarea cu celelalte "teze", ale codurilor comportamentale admise, inscrise in Tratate, Enciclopedii, Sinteze, si subordonate unei Retorici si unei Logici controlate de un "Maestru de vanatoare". Obligat la inregistrarea si catalogarea evenimentelor ("adun evenimentele", "asamblez certitudinile", "recapitulez colectia particulara de fapte"), subiectul liric traieste o stare de tensiune, de insatisfactie si de revolta contra acestei conditii subalterne, care e si cea a femeii prin definitie "supuse"; febra intelectuala necompensata de un echivalent in sfera senzorialului (si senzualului), de natura sa implineasca fiinta, provoaca o permanenta stare de frustrare a "brutei lucide, flamande" care e "creierul tanar, pofticios". Cum spune Radu G. Teposu, "artificialitatea trairii, visceralul derizoriu sunt razbunate prin febrilitatea cerebrala Suspendata intre repulsie si elan, intre starea de lehamite si starea de gratie, criza se consuma in ritmul febril al contradictiei, care e un mod de a sugera completitudinea experientei". Nu lipsita de cutezante metaforice, poezia acestei prime carti se impune insa in primul rand prin energia notatiei precise si ferme a starilor de spirit. O retorica a non-retoricii se anunta de pe acum drept caracteristica pentru aceasta poezie dureros si ironic narcisista, orgolioasa sub aparenta modestei retrageri in umbra: un discurs in fata oglinzii, cu constiinta artificiului, a mastii si a "fardului" ce disimuleaza solitudinea funciara a eului. Cu Dimineata tinerelor doamne (1983), universul poetic schitat in liniile sale de baza isi consolideaza reperele, inscriindu-le in spatiul ca si exclusiv al unui "mic tratat de dragoste". Obsesia "Tratatelor" si a succedaneelor lor e mereu prezenta, aplicata insa acum realitatilor cuplului: "Dragostea noastra devine un exercitiu stilistic / o amintire falsificata" sau: "In cuvinte riguros selectate / drapez senzualitatea mea lacunara, diurna". Poemele propun iarasi un fel de operatii chirurgicale mereu reluate asupra propriei fiinte, cu o luciditate in care se pune destula pasiune cvasi-masochista, din inregistrarea insistenta a "evenimentelor" personale rezultand, dincolo de glacialitatea aparenta a studiului de caz, o stranie fervoare. Raceala rationala a clasarii faptelor traite se asociaza temperaturii inalte generate de travaliul constientizarii dramatice a fiecarui eveniment ori a frustrarii de evenimente: "o, daca te-as putea in intregime descrie -spun / creierul tau frumos / sa-1 locuiesc eu cu trupul meu cel metalic, subtire" Un ciclu final se numeste chiar Dictionar de sindroame si e dominat de impulsul, oarecum pedant, al catalogarii si disecarii starilor afective: se vorbeste aici chiar despre "desavarsirea unei sali de disectii", asociata cu "premeditata autocontemplare - test al identitatii" si cu "portretul tinerilor semeni". Fata de cartea de debut, s-a remarcat atenuarea programatismului cam abstract pe alocuri de "implicarea directa in dinco-lo-ul existentei, in profunzimea trairilor nemijlocite" (I. Bogdan Lefter), notandu-se insa si mentinerea unui "control chirurgical asupra inerioritatii convulsive". Ramane caracteristica si acum tenta retorica a unui discurs deopotriva orgolios si indurerat, de personaj tragic. Volumele publicate de PETREU dupa 1989 se disting in raport cu cele pecedente mai degraba prin exacerbarea tensiunilor existente decat prin schimbari in universul temati-co-imaginar. Poemele capata acum infatisari extrem tensionate, circumscrise unui "loc psihic" (e si titlul volumului din 1991) incarcat de conflicte, discursul subiectului care "refuza anestezia pentru a avea experiente complete" fiind definit ca "lectie de vivisectie in oglinda". Imaginarul luciditatii dramatice si ardente isi anexeaza frecvent elemente ale unui bestiar feroce ("sub calota calda a tamplei / isi fac cuibul jivine", nervii sunt "vipere albe"). O ars poetica sumbru-escatologica articuleaza un discurs de substanta expresionista, in care nu e uitat nimic din recuzita grotescului visceral si din instrumentarul simbolic al viziunilor de sfarsit de lume. insumate, astfel de imagini se impun, sustinute de acea fermitate "casanta" a discursului, intr-o aglomerare al carei exces, inregistrabil din cand in cand, este corectat de notatia rece, "axiomatica". Poeme nerusinate (1995) si Cartea mainiei (1997) prelungesc la nivele tematico-stilistic volumul precedent, generalizand starea de "cosmar" a fiintei: "Stau in cosmar ca-n mama", "port in creier reziduuri toxice", "insomnii de fosfor imi ling cu limbile lor paioase, aspre / pielea si ochii". Eul liric se defineste memorabil, cu o sinceritate brutala, sub semnul luciditatii orgolioase a insinguratului in tristetea lui si al unei senzualitati violente, agresive: "inalta senzuala alcatuita din muchii reci nervoase // Sunt singura sunt trista trufasa canibala. Programatic / raul ma ispiteste. Eu / nu-mi sunt mie prieten". Imaginarul gregaritatii agresive sau numai imunde, colcaitoare, aproximeaza o inferioritate tulburata de impulsuri si pofte irepresibile (metafora "haitei flamande" apare adesea, alaturi de verbele atingerii, gustarii, sfasierii, asimilarii), iar peisajul aminteste de plastica expresionista ("cu gleznele ude de sange // prin iarba inalta rosie aspra a sfarsitului"), Edenul insusi este "Edenul apocalipsei". Cartea maniei pare doar o noua secventa a "poemelor nerusinate"; e de notat aici mai ales inmultirea textelor care ar putea fi caracterizate ca "anti-psalmi", monologuri provocatoare, de o vehementa disperare in fata unei divinitati ce refuza, arghezian, sa se arate fapturii. Spre deosebire insa de autorul Cuvintelor potrivite, PETREU compenseaza aceasta absenta cu proiectii ale imaginatiei mentinute intr-un registru imprecativ: sunt rostiri ale unui Iov ce nu-si suporta pedeapsa absurda decat contrapunandu-i revansa unei vituperatii pe masura absolutei sale disperari. Antologia, cu cateva texte noi, Apocalipsa dupa Marta (1999) va retine cu precadere asemenea psalmi negri, raportabili la arghezianismul, agravat in linie sumbru-grotesca, al unui Ion Caraion" class="navg">Ion Caraion, sau la expresionismul Angelei Marinescu (insa fara nici o inclinatie spre hieratismul stilizarilor trakliene ale acesteia). Remarcabile sunt si eseurile publicate de PETREU in Teze neterminate (1991), unde texte literare de Marin Preda, M. Eliade, Elias Canetti, sunt interpretate din perspective filosofice, psihanalitice, mitice; in mod particular atrage atentia aici substantiala secventa Parva logicalia, dedicata gandirii sofistice si rasfrangerilor ei in literatura (cu analize din Caragiale, E. Ionesco, L. Carrol etc). Reluate si amplificate, reflectiile si analizele din acest capitol au fost tiparite in 1995 sub titlul Jocurile manierismului logic.




OPERA

Aduceti verbele. Bucuresti, 1981; Dimineata tinerelor doamne, Cluj-Napoca, 1983; Teze neterminate. Bucuresti, 1991; Loc psihic, Bucuresti, 1991; Poeme nerusinate, Bucuresti, 1995; Jocurile manierismului logic, eseu, Bucuresti, 1995; Cartea maniei, Bucuresti, 1997; Apocalipsa dupa Marta, Cluj-Napoca, 1999; Un trecut deocheat sau "Schimbarea la fata a Romaniei, Cluj-Napoca, 1999; Apocalipsa dupa Marta, Cluj-Napoca, 1999.

REFERINTE CRITICE

N. Manolescu, in Romania literara, nr. l6, 1981; R. C. Cristea, in Orizont, nr. 28, 1981; I. B. Lefter, in Transilvania, nr. 8, 1982; M. Mihaies, in Orizont, nr. 11, 1982; R. G. Teposu, in Viata Romaneasca, nr. 6, 1982; Al. Cistelecan, in Familia, nr. 3, 1984; L. Antonesei, in Vatra, nr. 10, 1984; D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 2, 1984; I. B. Lefter, in Romania literara, nr. 17, 1984; R. G. Teposu, in Flacara, nr. 15, 1984; E. Simion, Scriitori.. , IV, 1989; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 22, 1991; Irina Petras, in Steaua, nr. 8, 1991; Gh. Grigurcu, in Contemporanul, nr. 28, 1991; Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 46, 1991; Ioana Parvulescu, in Contrapunct, nr. 2, 1992; E. Simion, in Literatorul, nr. 10, 1992; C. Regman, in Jurnalul literar, nr. 7-8, 1992; M. Zaciu, in Argo, nr. 8, 1993; St. Borbely, in Familia, nr. 4, 1993; Roland Jaccard, in Le Monde, 13 iun. 1993; C. Regman, in Jurnalul literar, nr. 27-28, 1993; N. Oprea, in Calende, nr. 7-8, 1993; A. Pantea, in Vatra, nr. 8, 1993; R. G. Teposu, Istoria tragica si grotesca a intunecatului deceniu noua, 1993; S. BorbeUy, in Echinox, nr. 1-2-3, 1994; G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 12, 1998; C. Regman, in Jurnalul literar, nr. 3, 1998; N. Breban, in Contemporanul, nr. 17, 1999; I. Moldovan, in Familia, nr. 6, 1999; A. Pantea, in Vatra, nr. 5, 1999; I. Pop, in Vatra, nr. 5, 1999.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Marta PETREU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Marta PETREU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Conversatiuni "agripante"


Conversatiuni "agripante

Teze(le) neterminate


Tezele neterminate



Poezie

Crochiu in cumpana


Crochiu in cumpana