Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




O PRIETENIE AMOROASA, despre Lucian BLAGA



Disponibilitatea lui Blaga pentru sexul slab a fost si este, in general, cunoscuta mediilor literare si universitare (a/.i istoriei literarE). Episodul, aproape neplacut, d-na Murcsan, de dupa ra/.boi. castigat, finalmente, de D. D Rosea (prietenul lui BlagA) e indeobste stiut. Si au fost. se stie. si altele mai inainte si dupa aceea. Oricum, momentul exploziv al acestei aplecari spre lumea feminina l-as plasa din 1939 incoace, adica dupa parasirea de catre Blaga a diplomatiei (care il tinuse intr-o stricta recluziune in familie, timp de 14 anI) si stabilirea la Cluj, ca profesor universitar. Printre aceste prezente feminine despre care s-a discutat mult. in epoca si mai tarziu, a fost si Domnita Ghcrghincscu-Vania. Acum lucrurile sunt pe calc de clarificare pentru ca o editie de epistole, aparuta Ia Muzeul Literaturii, de care s-a ingrijii d-na Siinona Cioculescu. curma controversele Iar dialogul epistolar se intinde pe spatiul a opt ani (1941-1948). Si este. cred. lamuritor pentru natura acestei relatii ainical-amoroase.

Iradianta personalitate a fost aceasta femeie!

    Literata, calina, ispititoare, de un farmec feminin intelectual extraordinar. Pentru ca e, nu-i asa?, o neobisnuita performanta a fapturii ci de a fi ispitit, cu prietenia, pe Lucian Blaga. Nac loncscu, Tudor Arghc/.i, Serban Cioculescu si inca altii asemenea. Era sotia poetului (destul de minoR) D-tru Ghcrghincscu-Vania si familia ci se instituise in animatoarca vietii literare brasovene. in anii treizeci si cativa ani dupa aceea. Editau, cei doi soti, revista de poezie Claviaturi", o vreme poetul Tribuna" (literara) si, cum se intampla adesea la o publicatie literara, tinerii poeti erau nelipsiti. Casa le era mereu deschisa, vizitatorii bine primiti in acest oras fermecator de la poalele Tampei si. apoi, cultivati cu gratie prevenitoare. Treptat, s-a creat o ambianta amicala in aceasta confrerie, in care sotii Gherghinescu indeplineau functiunea de pivot, facandu-si reciproc servicii si relatii in lumea scriitoriceasca. N-as spune ca se mijloceau mici sau mari servicii (recenzii, spatiu de publicarE), dar informatii utile se inlesneau si familia Gherghinescu devenise un fel de agentie de publicitate si informatii care stia tot si plasa, oportun si cu gratie, unde era necesar, o vorba buna venita la vreme. N-ar trebui sa se creada deloc ca numai interesul era liantul acestei confrerii. Pentru spiritele cele mai alese atractia o reprezenta inegalabila Domnita. Dar Erosul plutea, tot cu gratie, deasupra acestei confrerii. Cum spunea poetul intr-o pagina din Luntrea lui Caron Curios c ca acest alaic cult al Erosului, in mijlocul careia prietena se complacea, ostentativ, nu ma deranja, nu ma tulbura, nu ma stingherea". Desi. in acelasi loc. relateaza un episod care dovedea moravurile laxe si disponibilitatea acestei doamne pururea gratioasa si libertina. Prietenia cu Blaga trebuie sa se fi statornicit inainte de mai 1941. cand e datata prima epistola, pentru ca tonul e, de la inceput, foarte amical si alintator: Draga Domnita" si Daca n-am fi siliti sa scriem deschis, Tc-ai trezi cu o declaratie de dragoste cum n-ai mai auzit in viata ta. Dar asa, cu cenzura" Spuneam ca acest volum de corespondenta curma o legenda, clarificand bine natura relatiilor dintre cei doi. A fost, se vede bine, o prietenie amoroasa (ce-o fi fost la inceput. Dumnezeu stiE) bine intretinuta, partenerii placandu-se mult, dovedind atentii prevenitoare intre ci, facandu-si confidente si daruri reciproce, din care mangaierile afectuoase nu lipsesc. Blaga, intotdeauna sensibil la flaterie, o fi fost cucerit, de la inceput, de idolatria Domnitei pentru opera sa si ii facea bine sa o primeasca in continuare. Dar, cum reiese din dialogul epistolar, Domnita se afla in bune relatii, tot afectuoase, cu sotia poetului (mereu apare, in scrisorile Domnitei, cu apelativul Cornelia Doamna") si cu, atunci, adolescenta Dorii, carora li se transmiteau urari si le primea la randul ei. intr-o scrisoare din 8 decembrie 1941 Blaga noteaza sagalnic: Cornelia pune aceasta scrisoare la posta, si, intelegi tu, ca - nevoind s-o fac geloasa - nu pot spune chiar cu cuvinte, cat mi-e de dor de Tine. (Cu toate ca e foarte buna si mai inchide un ochi.)" Si in alta, din noiembrie 1942, cand, creand o poezie inspirata de fiinta ei, marturisea: C(orneliA) gaseste ca Dumbrava rosie e foarte frumoasa, ca si celelalte multe poezii scrise pentru cineva. Si a adaugat: A«orice, cu o singura conditie: poeziile sa fie frumoaseA». Nu e splendida aceasta fiinta?" La astea as mai adauga o marturisire din iunie 1944: sa slii ca la intalnire am sa te pup (intaia oara in viata!

   ), ceea ce ma tenteaza, dupa cum usor iti inchipui". Aceste poeme, inspirate de aceasta deloc enigmatica Domnita, au intrat in sumarul volumului Nebanuitele trepte (1943). publicate, mai intai, in reviste. S-a intamplat (avea dreptate d-na BlagA) ca aceste poeme sa fie si tulburator de frumoase Sa cile/ din ele: Fiinta tu - gasi-voi candva cuvenitul / sunet de-argint. de foc, si ritul / unei rostiri egale / in veci arderii talc? // Al semintiei melc cel din urma sunt. / Pumn de lumina - tu. pumn de pamant / Tu rodie, / Tu floare mie, cu puteri de zodie, / unde si cand gasi-voi singurul cuvant / in cercul noptii sa te mint *. (ArderE)- Si: Pe multe drumuri, pe multe, se-ncearca /gandul spre tine. / O. sfarsitul acela de zi, / peste care cazura grabnice brume!

    / in gradina mea florile / spre alte foarte inalte pocni tanjind / mai invoca si acum / lumina ta fara de nume". S-a intamplat ca aceasta tanara vestala ce intretinea focul poc/ici" a fost ftizica (de aici, oare, marea propensiune erotica?), mereu internata in sanatorii (Blaga a si vizitat-o in cateva randuri in aceste spitalE), de unde si unde isi scriau, murind, de pe urma maladiei, in 1948.



Aceasta corespondenta, compusa din 157 scrisori (dintre care 98 poarta semnatura marelui poeT) sunt o mina de informatie pentru cunoasterea laboratorului sau de creatie, despre viata sa agitata. Au fost ani de marc efervescenta creatoare. Lucra la cartile din Trilogia culturii si Trilogia cunoasterii, scria poezie, drama Arca lui Noe si, apoi. Anton Pann, facea traduceri, pregatea textul unor conferinte, pe care, apoi, le rostea in diferite orase cu succes de stima si de public. Si, pe deasupra, ii aparea editia definitiva, la Fundatiile Regale, a creatiei sale lirice. S-a ingrijit, de asemenea, de aparitia, in doua volume, a operei sale dramatice, scria Hronicul si cantecul varstelor, incepuse lucrul la Luntrea lui Caron, si pregatea editarea revistei Sacculum", pe care aflase ca o citea - prin rezumatele unor studii - si Heideggcr. Au fost, acesti ani de razboi si de imediat dupa aceia, o perioada de marc explozie creatoare, de care Domnita era mereu informata, oferindu-i detalii. Sa desprind din aceste relatari o componenta care 1-a suparat si preocupat in acesti ani ai razboiului, cand a publicat volumele care, apoi, vor constitui Trilogia cunoasterii (1943). in martie 1942, Domnita, citind Spirit si religie, ii pronostica: Tare ma tem ca dupa Spirit si religie o sa te afuriseasca oficial soborul de la Gandirea ". Cu ce inima o sa citeasca N(ichifoR) C(rainiC) ca Dionisie Areopagitul clasa duhurile superioare cu un fel de A«pasiune calda de zoolog, care clasifica fluturii?A»". Blaga aflase ca grupul de la Gandirea" se pregateste de ostilitati si i-o confirma in scrisoarea de raspuns din acelasi martie 1942: Dar, ai dreptate. Popii vor sa-mi pregateasca un A«raspunsA». Probabil ca cu n-am sa raspund, dar voi scoate o noua editie, mai marc". Cum se stie. totusi, a raspuns, deschizandu-sc o incordata polemica dintre filosof si grupul Gandirii" (N. Crainic, D. Staniloaic. Petru P. lonescu etC). in iulie 1942 Blaga nota, ironic, intr-o scrisoare, cu referire la D. Staniloaic care scrisese, in Telegraful roman" din Sibiu, serialul Pozitia d-lui Blaga fata de crestinism si ortodoxie (mai-august 1942): A,st popa isi ridica acum poalele reverenzii peste cap in piata (adica intr-un ziaR). Din cand in cand. curiosii se opresc sa vada ce c. spunand ca norocul le-a scos in cale vreo prea frumoasa dama, care se deda la asemenea spectacole. Dar vazand ce c. curiosii scuipa deziluzionati si pleaca mai departe. Evenimente de provincie. Crainic, cel putin, s-a scos cu oarecare eleganta din incurcatura, in ultimul numar al A«GandiriiA»". in octombrie 1942 stia ca se anunta alte vreo 3-4 volume ortodoxe contra mea. De la Bucuresti. Nostim". Dar, in februarie 1943, cand ii aparuse revista Sacculum", notifica vadit iritat: Da. ai dreptate. Va fi un scandal. Din toate partile mi se comunica ca Tiganul (apelativul lui Crainic n.m.) se face tot mai negru si-si indeamna prietenii, cu amenintari, sa nu cumva sa colaboreze la A«SacculumA». A«Si apoi sa mi se spuna ca rasa nu este o realitateA»".



Dar norii se adunau densi dupa razboi. Pana in 1948 si-a putut vedea de treburi ca profesor, academician si filosof creator de sistem. in mai 1947, cand unele semne se profilau la orizont, Blaga ii marturisea corespondentei sale: As vrea sa mai traiesc vreo cinci ani, sa-mi termin Trilogiile, ca sa ramana in urma mea - monumentul. Caci va fi unul, oricate injurii danseaza deocamdata in jurul lui". Dar la 12 ianuarie 1948 raul il impresura tot mai strans. I se marturisea, amar. preopinentei: Sufleteste, cei doi ani din urma m-au imbatranit grozav. Sunt ca Sf. Ghcorghe, cel dintr-o oarecare poezie: cu scrumi de Vulcan pe umeri si cu sprancenele arse. Ma intrebi daca mai scriu. Desigur. Pana la primavara termin al doilea volum din Trilogia cosmologica: Aspecte antropologice. Muncesc la el cu grija de adevarat om de A«stiintaA» ca sa vezi. De tiparit - nu mai pot insa tipari nimic". Trista, disperata aceasta din urma marturisire, care circumscria statutul sau de interzis, ce il aducea la efectiva disperare in martie 1948 ii comunica din nou: Am izbutit, totusi, sa termin noua mea carte: Aspecte antropologice (era cursul lui din anul universitar 1947/1948 n.M). Sper s-o pot cel putin litografia. Un cadou cu care voi raspunde martisorului tau. Manuscrisele, precum vezi, se aduna. in sertar. Iata acu 8 carti neapanite. De tiparit - nici nadejde. Eu, care eram asa de obisnuit cu mirosul tiparnitelor!

    Eu, care aproape lingeam primul exemplar al cartii, ca o vaca ce a fatat. Scuza graiul. Dar acesta era sentimentul. Ce-o mai fi de acu incolo, nu stiu. Extraordinare greutati familiale se ingramadesc pe capul meu. Nu mai stiu de unde sa ma adun. Si in plus: toata aceasta nesiguranta, de la o zi la alta. De multe ori, as vrea sa nu mai fiu". S-a intamplat ca aceasta sfasietoare deznadejde sa fie marturisita in cea din urma scrisoare catre corespondenta sa.

D-na Simona Cioculescu merita toata lauda pentru aceasta editie, scrupulos transcrisa si invatat adnotata. E o editie de corespondenta care o onoreaza.

Noiembrie 1995

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.