Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Romanul Padurea spanzuratilor - tema, Ideea, Subiectul romanului de Liviu REBREANU



Liviu REBREANU Padurea spanzuratilor
Romanul Padurea spanzuratilor, are ca tema razboitii pentru desavarsirea unitatii si independentei nationale.

Ideea este ca trezirea constiintei nationale a romanilor din Transilvania este un proces fundamental ireversibil.

Subiectul romanului urmareste in. paralel razboiul social-istoric cu razboiul interior pentru trezirea, formarea si desavarsirea constiintei nationale. Eroul principal. Apostol Bologa, are un nume simbolic. Romanul incepe cu momentul dle-intriga, cand lumina, simbol al constiintei trece ca o stafeta clin privirea ofiterului ceh cu nume sugestiv Svoboda (libertate) in sulletul lui Apostol Bologa si declanseaza trezirea constiintei. Pana atunci Apostol Bologa luptase cu eroism pentru odiosul Imperiu austro-ungar, inselat in naivitatea lui de lozincile militariste sovine. HI pleaca pe front, desi nu era concentrat, ca voluntar, ca sa-i dovedeasca logodnicei sale Marta ca nu este las. Romanul este deci in primul rand al razboiului interior. Bologa urmareste cu inima stransa" executia ofiterului ceh si este fascinat de ochii lui mari si fierbinti", incat se facu rosu de luare aminte". Este asa de emotionai, incat isi auzea bataile inimii ca niste ciocane" si nu intelege degetul destinului, fiindca o mirare neinteleasa ii clocotea in creieri". E:l simti limpede ca flacara din ochii condamnatului i se prelinge in inima ca o imputare dureroasa". Fata ofiterului ceh ii apare infrumusetata de 6 dragoste uriasa".



El intelege ca aceasta lumina interioara a constiintei nu poate fi stinsa de moarte, privirea isi.pastra stralucirea insufletita, parca nici moartea h-ar fi in stare s-o intunece sau s-o nimiceasca".



Toate argumentele, care pana atunci in mintea lui justificau executia, se risipesc si ajuns in camera lui, privirea lui Svoboda o vede din nou: in tavanul cu grinzi negre se ivira intai, ca niste sclipiri fara rost apoi tot mai lamurit, ochii omului de sub streang, cu privirea mandra, tulburatoare, ca o chemare, in al carei foc straniu valurile de argumente se topeau neputincioase", Toate lozincile cazone: Patria este datoria", razboiul e adevaratul izvor de viata si cel mai eficace mijloc de selectie", ii apar ridicole si se mira cum nu rrti-am dat seama oare ca o formula neroada nu poate tine piept vietii niciodata?". Razboiul in care luptase si luase trei medalii i se pare odios. Pentru ordonanta sa Petre razboiul este pedeapsa lui Dumnezeu". Ideea lui il pune pe ganduri pe Apostol Bologa: Moartea nu-i o pedeapsa. Viata e pedeapsa. Numai chinurile trupului si suferintele indreapta pe om spre mantuirea sufletului". Discutia cu Petre il induioseaza, apoi simte cum ii creste inima, cum bate navalnic si cum bataile ei se incheaga intr-un cantec de biruinta", fiindca o dragoste mare ii infioara sufletul".

Renasterea el o traieste intens inima ii era plina de un sentiment mangaietor. De acum incepe o viata noua! se gandea mereu cu bucurie". Cand afla de la capitanul Klapka ca vor fi mutati pe frontul romanesc este cuprins de disperare. Distruge reflectorul simbol al luminii exterioare si simte izvorand imel o lumina interioara.



Dupa discutia cu generalul Karg, cand isi exprima hotarat constiinta nationala spnnandu-i ca se afla intr-o imposibilitate morala de a lupta impotriva conationalilor sai, se hotaraste sa dezerteze. Atacul neasteptat al rusilor, ranirea lui grava, il impiedica sa-si realizeze hotararea. Sta in spital cu ofiterul ungur Varga si,acesta isi da seama de mutatiile petrecute in mintea lui Apostol Bologa. Revenit pe front, nerefacut, este ingrijit de llona, de doctorul Mayer, de Petre. Obtine cu greu un concediu de convalescenta. Pleaca la Parva, unde este indignat de comportamentul frivol al Martei si rupe logodna. intors pe front traieste un scurt episod erotic cu llona, fiica groparului Vidor. incearca sa dezerteze, dar este prins de Varga, care-l urmarea. Este deferit curtii -martiale si condamnat la moarte, cu tot,sprijinul lui Klapka. Traieste o instrainare de lume. Moartea lui este simbolica, fiindca executia are loc dimineata, prevestind zorile, adica dobandirea independentei nationale si refacerea unitatii nationale, pe care imperialismul maghiar si austriac nil le mai putea impiedica.



Metafora din titlul romanului, Padurea spanzuratilor", este explicata de capitanul Klapka, care povesteste cum in Cehia ofiterii cehi patrioti au fost ucisi de regimul sovin austro-ungar, facand o padure de spanzurati. in ochii lor Klapka vede, ca si Apostol Bologa, o stralucire neobisnuita: m-am uitat bine in ochii lor, straluceau cumplit, ca niste luceferi prevestitori de soare st atat de maret si cu atata nadejde, ca toata fata lor parea scaldata intr-o lumina de glorie". De aceea Klapka AŤ simte ca este frate cu cei stralucitori de sub streang". Este o proiectie a dramei lui Apostol Bologa in alt spatiu.

Apostol Bologa este tin erou realist tipic reprezentand o categorie sociala, aceea a romanului din Transilvania silit sa lupte impotriva destinului saiAť national.



Pe aceasta structura de crenotop, adica de erou realist profund reprezentativ -pentru un anultiit timp si spatiu, Liviu Rebreanu stie sa implanteze elementele definitorii ale actahtului. Apostol Boroga pare a implini un destin hotarat din afara lui de o vointa dumnezeiasca, aste construit pe legea iubirii, profund crestina, si traieste constientizarea prin ideologemul lumina". De aceea, dupa ce loveste reflectorul, lumina din afara i se muta in suflet: in loc de raspuns in suflet ii rasari deodata lumina alba, pe care o gatuise adineaori stralucind ca un far intr-o departare imensa si stralucirea i se parca, cand ca privirea lui Svoboda sub streang, cand ca vedenia, pe care a avut-o in copilarie, in biserica, in fata" altarului, sfarsind rugaciunea catre Dumnezeu."





El ii spune capitanului Cervenco, ca lumina este in interior fiindca in suflet, in lumina, i se calea mantuirea".



Cinstit intr-o lume , de vicleni, Apostol Bologa face ceea ce-i spune locotenentului socialist Gross. Remarcam aceasta profunda concordanta intre ceea ce face, ceea ce spune si ceea ce gandeste eroul, ca "semn al desavarsirii, al stadiului de constiinta. Klapka il felicita pentru curaj, dai il previne ca va fi urmarit, incearca sa-l opreasca de a dezerta, dar vazandu-i hotararea il intelege si-si ia adio.



Atacul rus si ranirea sa g/ava il determina sa-si amane hotararea. Trezirea constiintei nationale inseamna transformarea omului intr-o forta, pe care nimeni si nimic nu o poate impiedica sa se manifesteze: Azi simt c-am descoperit o comoara noua si trebuie s-o apar cu orice jertfii! " . Lupta sa interioara o comunica, lui Klapka: Crezi ca mi-a fost usor sa-mi dezbrac trecutul ca pe-o haina murdara si sa raman gol in mijlocul furtunii". El nu se sfieste sa-i spuna locotenentului Varga: Lege, datorie, juramant sunt valabile pana in clipa, cand iti impun o crima fata de constiinta ta", fiindca nici o datorie din lume n-are dreptul sa calce in picioare sufietul omului".



Taria cu care ii spune generalului Karg: ..Niciodata n-am fost las, excelenta si deci am sa va marturisesc si acuma ca in sufletul meu s-a prabusit o lume", adica lumea autoritarismului militarist sovin austro-ungar. Aceasta rupere interioara o evita Apostol Bologa si afirmi cu hotarare in fata lui Constantin Boteanu: Cand omul are un ideal, infrunta toate greutatile!". El accepta ideea preotului ca Idealul nostru e Dumnezeu". Ranit fkic pe front, este ranit si launtric de Marta. Ea trece cu un ofiter ungur prin fata casei lui si atunci el vede din turla bisericii razele ce izvorau din trupul crucii, parca lumina lor orbitoare si triumfatoare ar fi incercat sa-l sfideze sau sa-l dojeneasca, tocmai in momentele, cand creierii lui se framantau cu necredinta fiintei, care i-a frant in doua viata.



El vede crucea de pe mormantul tatalui sau si cuvintele lui, ii staruie in minte: nu uita niciodata ca esti roman". Aceasta lumina-i deologem devine coordonata lui interioara: in acelasi timp flacara ardea mai alba in sufletul :lui , ca un rug luminos, care-i mistuia trecutul si-i zamislea viitorul". El traieste o stare de fericire fierbinte", adica el cunoaste iubirea adevarata, adanca, mantuitoare" si nu cea vicleana, lumeasca a Martei, care l-a impins la moarte.



Dimensiunea de constiinta crestina ca forma cea mai inalta a constiintei nationale este traita de Apostol Bologa in final: Simtea in sufletul sau pe Dumnezeu, precum sufletul sau se simtea in Dumnezeu." El intelege aceasta nastere a doua oara: Sufletul meu a regasit pe Dumnezeu" si are o flacara de fericire in ochi".



Legea Iubirii ca esenta a crestinismului este una din problemele romanului, este cauza renasterii lui Apostol Bi oga, este lumina, este intelegerea noua a lumii: La inceputul romanului iubirea an un aspeot"personal, lumesc, sub forma dragostei pentru Marta si pentru ea pleaca pe front, fiindca e convins ca prin acest gest i-ar putea dobandi sufletul intreg". Cand o gaseste cu un ofiter ungur si rupe logodna constata cu amaraciune ca a plecat pe front: numai ca sa-d indeplineasca un capriciu si-a pus inima in fata gloantelor. Pentru un capriciu. Atat de mult a iubit-o!"





El se rupe, se distanteaza de lume prin iubirea fata de Dumnezeu si de aceea, cand problema va fi discutata, de ceilalti ofiteri, distanta dintre ei este un test al sufletului lor. Pentru Cervenco Numai in suferinta creste si rodeste iubirea cea mare, cea adevarata si biruitoare.., Iubirea, oameni dragi, iubirea" Pentru locotenentul Gross ura si numai ura va starpi nedreptatea" si Apostol Bologa ii da replica Pe ura nu poti cladi".

Dragostea este si esenta comportamentului doamnei Bologa. Dragostea este subiectul discutiei lui Klapka, fiindca cehii care straluceau cumplit ca niste sori prevestitori de soare" sunt de fapt niste mucenici si de aceea fata lor parea scaldata intr-o lumina de glorie". Aceeasi iubire o traieste Apostpl Bologa, cand sta de vorba cu Petre: O dragoste mare ii infiora sufletul". Pentru Apostol Bologa lipsa lui Dumnezeu ar face ca viata sa fie un chin cumplit. De aici discutia lui cu locotenentul Gross: Cine crede aievea e unit cu Dumnezeu aici ca si dincolo" si mai apoi Daca

Dumnezeu e pretutindeni n-ai nevoie sa alergi la El fortand zavoarele mortii". Punctul de vedere al locotenentului Gross este ca iubirea crestina este o minciuna iar

uraiva zdrobi minciuna care otraveste lumea:". Este punctul de vedere al ideologiei comuniste, care s-a transformat intr-o realitate sociala. Gross il acuza pe Bologa de ipocrizie, fiindca lui i se pare ca patriotismul, constiinta nationala, care se trezeste in el, este sovinism.

Ideea lui Cervenco a iubirii pentru iubire" transforma legea iubirii intr-un concept filosofic, absolut, ceea ce este altceva decat iubirea crestina, pe care o traieste Apostol Bologa, nepotul protopopului Groza.

Extazul, care-i inunda fiinta, atunci cand ranit fizic este lovit de Marta eu ipocrizia ei frivola, este un.extaz mistic. Liviu Rebreanu stie sa-si duca eroul pana la - pragul comuniunii cu Dumnezeu. De aceea Apostol Biologa este un actant, care nu face voia lui. ci o vointa din afara lui.

Ca roman de razboi, socjal-isioric, avand Ierna, eroii, conflictul, subiectul luate din realitatea social-istorica Padurea spanzuratilor este un roman realist. Accentele de critica sociala iesite din discutiile eroilor, clin comportamentul lor, indica o profunda aderare a scriitorului li. estetica realista.



Ca roman al constiintei, de problematica, considerand ca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de constiinta, ca forma suprema a cunoasterii de sine. Padurea spanzuratilor este un roman expresionist. Erpul principal" Apostol

Bologa este mai mult decat ur arhetip, este un actant al constiintei nationale si crestine:. El pare a implini o vointa din afara lui, de aceea nu-1 intereseaza decat implinirea acestei vointe, a acestui destin. Prezenta lui Boteanu, colegul sau, preot, care-l asista in momentele de grea cumpana, -discutiile purtate cu el sunt deplin revelatoare in acest sens.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.