Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Liviu REBREANU



    Liviu REBREANU - poza (imagine) portret Liviu REBREANU



    Despre Ciuleandra

    alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

    L. Rebreanu, Ciuleandra, 1927







L. Rebreanu, Ciuleandra, 1927 de Liviu REBREANU



Liviu REBREANU Ciuleandra
Interpretare de text la prima vedere

"Ajunse langa usa dormitorului, potrivindu-si mansetele si manecile botite, dar uitandu-se mereu uluit la sofaua pe care ea [sotia lui Puiu Faranga, s.n.] zacea neclintita, cu capul spre dansul, incat ii vedea numai crestetul putin plecat in dreapta, pieptul decoltat si rochia mototolita. Milioane de ganduri ii plouau in minte si se ciocneau in zgomote surde. Cand, dupa un rastimp i se mai potoli inima, observa ca singurul zgomot in lume il facea respiratia lui ostenita; incolo o tacere blanda, molesitoare; chiar focul in camin ardea acum atat de lin, parc-ar fi fost un foc imaterial. Numai caldura era sugrumatoare. Sudorile ii curgeau pe obraji ca lacrimile. Si totusi mai rau il supara tacerea, insa ca s-o alunge, rosti:

- Madelaine!

Cautase sa fie dulce si se spaimanta de glasul care parca era al unui strain dusmanos. isi aminti ca tot astfel il mirase acelasi glas adineaori cand Si deodata se simti coplesit de o rusine mare, parca s-ar fi pomenit gol in mijlocul unei multimi batjocoritoare. isi dadea seama ca, desi avea ochii atintiti asupra sofalei, sufletul lui nu voia sa vada nimica, de frica sa nu trebuiasca a intelege prea curand.

- Madelaine! murmura apoi din nou cu umilinta, ca si cand ar fi incercat sa ispaseasca o fapta printr-un cuvant.

Cateva clipe avu simultan toate certitudinile: ca traieste si ca e moarta, ca a ucis-o si ca n-a ucis-o, ca nu s-a intamplat nimic si ca s-a sfarsit tot"

(L. Rebreanu, Ciuleandra, 1927)





intelegerea textului

■ Publicat in 1927, Ciuleandra este romanul unei obsesii erotice incheiate cu o crima, al carei rezultat nefast il constituie alienarea treptata a eroului pana la anihilarea de sine si cufundarea in insanitate: intr-o criza acuta de gelozie, Puiu Faranga isi sugruma sotia a carei pasivitate erotica o punea pe seama preferintei ei ascunse pentru un ipotetic amant; savarsirea crimei, internarea intr-un sanatoriu de boli psihice, ancheta medicala il obliga pe eroul-pacient la introspectie, le rememorarea trecutului si a altor scene de violenta, chiar sadice uneori, prilejuri cu care acesta intelege cu groaza ca avea sadit in fiinta lui degradata (epuizata genetiC) instinctul fatal al criminalitatii.

■ Stabiliti, in fragmentul citat, reactiile fizice si sufletesti ale personajului, imediat dupa comiterea abominabilei fapte si observati trecerea lui progresiva de la furia inconstienta la rusinea si la spaima de posibilele consecinte grave ale crimei asupra vietii sale ulterioare.

■ Care sunt pentru voi intelesurile (distincte ori similarE) pe care le acordati tonalitatii vocii masculine in dubla invocare a numelui celei decedate? Urmariti cu atentie notatiile prozatorului in formularea explicatiilor.

■ in descrierea scenei tragice, scriitorul procedeaza ca si cum ar fi asistat el insusi la episoadele ei in calitate de martor ocular instantaneu; care sunt consecintele in plan artistic ale unei asemenea descrieri (realizate ca de un clinician in studierea unui caZ) minutioase, obiective, detasate de emotiile eroului si implicit ale cititorului?



Particularitati stilistice

■ Precum in romanele anterioare (Ion, Padurea spanzuratiloR), autorul noteaza si in Ciuleandra starile fizice prin care trece eroul, "senzatiile organice" (in acceptia lui Tudor VianU) acutizate de spaima asasinarii sotiei sale pana la limita insuportabilului; identificati-le in textul dat si explicati mecanismele psihice care le-au provocat.

■ Prin ce elemente stilistice este descrisa imaginea femeii ucise, examinate tot timpul prin ochii asasinului conjugal, care nu-si mai poate abate privirea de la "sofaua" pe care aceasta "zacea" nemiscata?

■ Analizati frecventa hiperbolelor si a verbelor metaforice in descrierea starilor paroxistice traite de Faranga dupa comiterea omorului: "Milioane de ganduri ii plouau in minte si se ciocneau in zgomote surde"; "Numai caldura era sugrumatoare. Sudorile ii curgeau pe obraji ca lacrimile" etc.




■ Explicati sensurile desprinse din comparatia extinsa la nivelul unei ample propozitii subordonate: "Si deodata se simti coplesit de o rusine mare, parca s-ar pomenit gol in mijlocul unei multimi batjocoritoare."

■ Motivati - din perspectiva revenirii treptate a personajului la starea de luciditate - enumerarea antitezelor verbale din finalul fragmentului citat.



Concepte operationale aplicate

Extrageti, din operele cunoscute de voi apartinand lui L. Rebreanu si din fragmentele epice selectate, trasaturile majore ale realismului si ale naturalismului; precizati atributiile naratorului omniscient in romanele lui Rebreanu pe care le-ati studiat.



Limba si comunicare

■ In descrierea celor doua personaje si a ambiantei intime in care se produce tragedia conjugala, prozatorul utilizeaza doua timpuri verbale trecute distincte ale indicativului: imperfectul - in prezentarea siluetei feminine abandonate pe canapea si in sugerarea ambiantei inabusitoare din camera crimei; perfectul simplu - in surprinderea gesturilor mecanice si necontrolate ale barbatului asasin, "uluit" de propria lui fapta; motivati disocierea operata de scriitor si la nivelul formelor verbale.

■ Un rol sugestiv il au propozitiile subordonate circumstantiale de mod comparati-ve-conditionale, cu ajutorul carora autorul realizeaza paralelisme sintactice ce dezvaluie starile sufletesti ale personajului coplesit de temeri si de remuscari; acestea sunt introduse prin adverbul relativ parca si prin locutiunea conjunctionala ca si cand; identificati-le in text si interpretati semnificatiile comparatiilor ipotetice la care recurge voit Rebreanu in cuprinsul acestora.

■ Exista, in fragmentul narativ, si expresii, chiar propozitii eliptice: "incolo o tacere blanda, molesitoare"; reflectati la incapacitatea lui Puiu Faranga de a duce pana la capat fraza in care constientiza si accepta ideea omorului savarsit chiar asupra femeii pe care o iubea: "isi aminti ca tot astfel il mirase acelasi glas adineaori cand"

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.