Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL - GRILA pentru redactarea comentariului literar de Ion BARBU



Ion BARBU Riga Crypto si lapona EnigeL
- Motto: "Activitatea creatoare, numai intr-o slaba masura, e expresiunea propriului nostru fond emotional." "In psihologia bergsoniana, realitatea noastra launtrica e inchipuita asemenea unui serpuitor ce creste impreuna cu durata." ("Opera de arta conceputa ca un efort de integrare", in revista Umanitatea", an 1, nr. 3-4,1920). "Oricat ar parea de contradictorii acesti doi termeni, la prima vedere, exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia." "Visul oniric este o noua sursa de inspiratie. " (Din inten iul "De vorba cu dl. Ion Barbu ". acordat lui I.Vakrian, in "Viata Literara", an 1, nr.36,1927).

Repere:

Forma de balada; sensul simbolic; treptele cunoasterii; limbajul cu nuante arhaice si populare.

Opinii despre poezie: Ion Barbu cere poeziei sa fie "preocupata de esential si permanent" sa depaseasca momentul emotionai sa existe prin simboluri sa tasneasca din vis ori din subconstient (elogiul filozofului BergsoN).

GRILA pentru redactarea comentariului literar

- forma de balada: de observat ca exista un filon narativ limpede, dar si forma de sceneta (dialogata), deci se poate vorbi de doua genuri: epic cult in versuri si dramatic cult in versuri;

- genul literar - epic; dramatic;

- compozitia - se poate observa o "poezie in rama", caci este vorba de "incadrarea" acestui "cantec larg", cum este poetic definita balada despre Riga Crypto si Lapona Enigel, intr-un cantec de lume "zis" la o nunta, si care "se zice" adesea la nunti, ritualuri, fie "cu foc";



- specia definita de poet: "cantec larg" (sinonim cu "poemul epic", cu "balada culta");

- sugestie medievala (menestreL), ori balcanica;

- balada in ansamblul liricii autorului: face parte din ciclul "Uvedenrode", din volumul "Joc secund"; in ceea ce priveste etapele creatiei, se inscrie in etapa a doua - "baladica si orientala", prima fiind cea "parnasiana", iar a treia - cea "ermetica". Pentru a intelege mai bine locul "cantecului larg", cum a spus poetul, sa analizam structura volumului (unic, de altfeL) "Joc secund", cu cele trei cicluri ale sale:

I - "JOC SECUND" - Din ceas dedus; Timbru; Grup;; Increat; Izbavita ardere";

II - "UVEDENRODE" - Paunul; Paralel romantic; Riga Crypto si Lapona Enigel; Oul dogmatic; Ritmuri pentru nuntile necesare;; Uvedenrode.

III - "ISARLAK" - Nastratin Hogea la Isarlak; Domnisoara Hus; Isarlak;

- Poetul a urmarit "o evadare in vis"; sugereaza un Oli mp germanic. "Poezia "Uvedenrode" o consider ca o extremala a productiei mele, scrisa sub obsesia unei claritati irationale, desi la baza sta o experienta personala, as putea zice: o poezie ocazionala. "Uvedenrode" sugereaza, la inceput, un Olimp germanic, apoi, o evadare in vis, totul tratat rapsodic, conform canoanelor poetice ce mi le-am trasat, cu acea sonoritate imanenta " "Din literatura universala, fireste, prefer pe Edgar Ppe, Samuel Colridge, Rimbaud, Mallarme, Moreas si Rilke" (interviul citat, 1927).

- "Rama" - dialog este si evocarea unei nunti "reale", in care se "inchide" istorisirea despre nuntirea imposibila dintre "lapona mica, linistita", Enigel, ce calatoreste (in transhumanta "de la iernat, la pasunat") spre sud (spre "soare"), si Riga Crypto, "regele ciuperca".



Sensul simbolic

"Riga Crypto si Lapona Enigel" este o alegorie, un "joc" de metafore, de sintagme-simbol, stralucind de epitete ornante, de personificari. in primul rand: "nunta" barbiana este "semn Vcale de cunoastere, este "nunta initiatica". in al doilea rand: in poezia lui Ion Barbu, exista o antiteza reluata mereu, subliniata, inca din perioada parnasiana, intre "gandire" si "emotie", aceasta din urma fiind considerata o forma de traire interioara (de aici, polemica dusa cu "poezia lenesa" si elogiul "geometriei").



Enigel (simbolizeaza aspiratia spre cunoastere, spre absoluT), mica pastorita de reni, exprima, la figurat, "complexul Nordului" ce simte absenta soarelui, acesta intrand in simbolica mai larga a gandirii - constiintei - cunoasterii - aspiratiei astrale - initierii. Ea se "explica" ("Daca in iarna sunt facuta), cere un corelativ - "totusi - ce se subintelege: "Totusi, polul meu un vis viseaza" - si acesta este Sudul, avand conotatia cunoasterii/intelepciunii, semnului "soarelui intelept".

Antiteza aceasta dintre ratiune si instinct creeaza si campuri semantice mai largi:

- gheata, racoare, umbra (Lapona se simte "urgisita" "in tari de gheata") - sud, soare;

- pamant - aur;

- huma - fantana (metafora oglinzii semn / simbol al reflectarii, deci al cunoasterii; sufletul fantana - metonimia constiintei; roata alba - semn initiatic, ezoteric, combina simbolica arhaica a cercului, ca perfectiune, si culoarea alb -puritate, culoare a vestmintelor preoteselor antice s.a.);

- "ciuperca" (metonimia vegetaluluI);

- somn (antiteza starii de veghe, a cunoasteriI);

- "carne" (metonimia trupuluI);

- TELURIC (Crypto - instincT) - ASTRAL (Enigel - cuget, ratiunE).

Deci, calea cunoasterii / initierii / aspiratiei superioare, rationale este simbolizata de: soare, aur, roata, inel: "La soare, roata se mareste, / La umbra, numai carnea creste / Si somn e carnea se desumfla".

- Influenta folclorica: prin folclorul magic ("vraji", blesteme - "vrajitoare manatarca", "cu Laurul Balaurul", masalarita -, ierburi "rele").

- Limbajul este usor arhaic si popular, fie prin vocabule, expresii, fie prin fonetisme: "Zi-mi", "zi-1" (pentru "canta- mi"), "ospatul", "zice-1-as" (inversiune topica, arhaica), "manatarca", "ciupearca".

O opinie a lui Ion Barbu despre vocabularul poetic: "Meritul de a aduce in literatura tot vocabularul romane nul. Alegerea conteaza numai. Caci apele limbajului nu sunt si ale spiritului. Limbajul brut e asemenea lantului de busteni care inspumeaza raul mult mai la vale de iezerul natal." ( "Pro domo", in "Ideea europeana", an IX, decembrie, 1927).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.