Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





I. Slavici, Gura satului - intelegerea textului de Ioan SLAVICI



Ioan SLAVICI Gura satului
Interpretare de text la prima vedere

"- Lasa, taica, nu te supara! Nu fi mahnit! Nu am sa-1 uit in viata mea, dar niciodata n-am sa va vorbesc despre dansul. [] Nu cer sa-1 mai vad, dar doresc, taica, sa-1 vezi si tu, apoi marita-ma dupa cine vei voi.

- Draga mea copila! raspunse Mihu miscat. E mai bine sa nu-1 vezi nici tu nici si nici eu sa-1 vad. Mi s-ar sfarama inima. []

Mihu se lasa pe un scaun de langa masa, isi rezema capul pe cot si ramase vreme indelungata pierdut in ganduri mistuitoare. Viata ii era rupta in doua, dupa toate cate a suferit in cele din urma zile; acum se temea ca nici in viitor nu-i mai ramane nici o mangaiere. Nu se indoia ca Marta peste catva timp se va alina si va pierde gandul de dragoste pentru pastor; dar suferintele ei erau mai grele pentru dansul. Ar fi purtat si aceste suferinte, si nu-1 mahnea decat un singur gand: ce va zice lumea? Toata viata a trait astfel, ca lumea sa poata vorbi numai bine despre dansul; asa invatase de la parinti, asa se obicinuise, asa isi gasea cea mai mare din multumirile vietii, si acum, deodata, vedea risipindu-se partea cea mai scumpa din pretul bogatiilor si al bunelor sale fapte.

Intr-un tarziu, el se ridica, isi netezi fruntea, apoi grai incet si fricos:

- Dar ce-mi pasa de gura satului!"

(I. Slavici, Gura satuluI)



intelegerea textului

■ Nuvela "Gura satului" are ca tema morala incompatibilitatea dintre conventionalismul , mentalitatii rurale privitoare la casatorie in lumea patriarhala a satului romanesc si dragos- tea-pasiune care incalca legile traditionale, afirmandu-si intaietatea in raport cu bogatia si prestigiul social.



■ Marta, frumoasa fiica a unui chiabur, fusese promisa din frageda pruncie lui Toader, a carui familie era la fel de avuta si de respectata printre consateni ca si aceea a viitoarei sale mirese. Dar Marta, ajunsa la adolescenta si la zenitul frumusetii sale, se indragosteste, la o sezatoare, de un oier venit temporar in sat. Logodna cu Toader se strica (situatie amplificata si de un incident stupid intre viitorii socrI), dar batranul Mihu nu accepta mariajul fiicei sale cu un om simplu, sarac si strain de lumea sa:" źNu! isi zise Mihu, eu tot nu-mi dau fata dupa un cioban; mai bine sa ramaie fata mare!╗"

■ Analizati replicile dintre Mihu si fiica lui, ca sa puneti in evidenta atat sentimentele reciproce care-i anima, cat si obiceiurile rurale legate de relatiile intrafamiliale (indeosebi dintre parinti si copiI).

■ Urmariti firul gandurilor interioare ale venerabilului reprezentant al taranimii instarite si faceti aprecieri asupra ciocnirii mentalitatilor si a prejudecatilor asumate in generatii cu iubirea parinteasca si cu intelegerea fata de taria sentimentelor intr-un suflet de fiinta tanara, precum Marta.



Particularitati stilistice

■ Precizati, in textul epic reprodus, alternarea stilului direct cu cel indirect si cu stilul indirect liber (care ii permite cititorului sa intrezareasca modul de a judeca intamplarile si oamenii al batranului MihU).

■ Ce sentimente parintesti reliefeaza atat epitetele afective "draga", "miscat", cat si metafora din expresia "mi s-ar sfarama inima"?

■ Descrieti starea sufleteasca a tatalui care mediteaza ingrijorat la destinul fiicei sale intr-o lume a carei "gura" clevetitoare nu iarta nici o greseala; interpretati sensul epitetelor "indelungata", "mistuitoare", "nici o"; motivati de ce altele sunt exprimate prin adjective la gradul comparativ de superioritate ori superlativul relativ de superioritate: "mai grele", "cea mai scumpa".

■ Ce credeti? indrazneste Mihu .deocamdata sa infrunte "gura satului"? Ce semnificatie atribuiti acestei metonimii care asigura titlul nuvelei? Atentie la epitetele verbului "grai incet si fricos" in formularea raspunsurilor voastre!




■ Care este rolul interogatiei si al exclamatiei retorice din monologul lui Mihu? Acestea sunt in concordanta ori formuleaza intentii opuse in judecata personajului patern?



Concepte operationale aplicate

■ Trasaturile operei realiste sunt: reprezentarea veridica a realitatii, obiectivitatea scriitorului in raport cu faptul prezentat, personaje tipice in imprejurari obisnuite de viata, veridicitatea detaliilor, preocuparea fata de sfera ecbriomica si sociala, atitudinea critica si impartiala fata de om si societate, stilul liber obiectiv, sobru si impersonal. Particularizati aceste caracteristici generale la opera lui I. Slavici si aplicati-lefragmentului citat din nuvela "Gura satului".



Limba si comunicare

■ Observati frecventa si rolul adverbelor de timp alaturi de cel al locutiunilor adverbiale de timp in fragmentul epic citat: "niciodata", "acum", "deodata", "apoi", "peste catva timp", "intr-un tarziu", "in viitor".

■ Remarcati in chip simetric si valoarea expresiva a adverbelor de mod: "asa", "astfel", "mai bine", "[numai] bine" (cu valoare restrictiv pozitivA); motivati repetitia adverbului de calificare "asa", plasat de fiecare data inaintea predicatelor.

■ in ce categorii lexicale intra cuvintele si formele verbale urmatoare: "taica", "se obicinuise", "grai", "nu am sa-[l] uit", "n-am sa [va] vorbesc".

■ Cel mai utilizat verb din text este "a vedea", alternat cu forma lui negativa; justificati insistenta cu care il folosesc, deopotriva, Mihu si Marta.

■ Pe durata monologului interior al eroului masculin, Slavici recurge gramatical la timpurile trecute ale indicativului, dar mai ales la perfectul simplu: "se lasa", "rezema", "ramase", "se ridica", "grai"; explicati preferinta naratorului pentru aceasta nuanta temporala a trecutului.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.